5,333 matches
-
nivelului de trai, determinând o activitate care asistă la sporirea volumului și a calității ei. Să ne întoarcem la Okelataka, mai precis, la munca de pe plantațiile de arbori de cafea (care, pentru oameni, este practic singura muncă agricolă). Dubla constrângere arătată mai sus e inexistentă. Am văzut cum contextul climatic lipsit de contrast împiedică orice raționalizare a duratei. Natura însăși a culturii arborelui de cafea este deosebită. Există un singur proces rațional obligatoriu: condițiile pentru inaugurarea plantației, organizarea unui planting, și
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
raport direct? Există două momente perfect definite. Când bogăția de bunuri e slabă, are loc o simplă acumulare în valize și coșuri a pieselor de veselă mai întâi, apoi a hainelor. Comoara e "scoasă" în mod excepțional pentru a fi arătată: piesele de veselă etalate pe platouri întinse în fața casei, hainele agățate pe o sârmă instalată tot în acest scop în fața casei. Însă nu există o utilizare directă, aceste obiecte nu sunt folosite. ▪ La un grad superior de acumulare, aceste bunuri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
destul de largă a concesiilor reciproce, iar cauzele nu sunt înlăturate pe deplin", constată cei doi psihologi ruși (p. 138). În final, autorii țin să precizeze: "comportamentul real al unei persoane în conflict nu se reduce numai la unul din stilurile arătate mai sus, ci cuprinde elemente din toate stilurile de comportament, dar cu "greutate" diferită" (ibidem)17. Există în domeniul conflictologiei numeroase propuneri referitoare la rezolvarea (stingerea și restrângerea) reală a conflictelor. Cu toate acestea, căutările de a găsi cele mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
insolitului. Însărcinându-l pe Aghiuță să verifice de unul singur justețea motivului invocat de toți bărbații ajunși în iad, Dardarot atrage atenția trimisului și în privința locului unde se va statornici, acordându i libertatea de a alege. Sunt clare, după cum cele arătate, implicații folclorice ramificate ale motivului din Belfegor, care la noi, înainte de Caragiale, îi prilejuiseră lui Creangă scrierea incomparabilelor sale Dănilă Prepeleac și Povestea lui Stan Pățitul. Ușurința ,,silogismului’’ pe care se sprijină întreg edificiul nuvelistic poate părea dezarmantă la prima vedere
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
când a reginei, când a principelui. "Aici! ― spunea, punând degetul în locul exact unde aștepta semnătura. Uneori era vorba de o fotografie din carte, alteori de un pasaj subliniat. "Aici... Și aici... A, aici vă plac eu tare de tot cum arătați... Ca mireasă... Și aici, cu câinele... Aici, unde ziceți povestea cu fantomele. .." Regina semnează fără să înțeleagă ce bolborosește femeia. La fel și ceilalți. Nebunii au darul de a obține rapid ceea ce vor și, de obicei, împotriva voinței celuilalt. În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dezvălui și masca: un tic cultural, traseul unei formări, o aspirație îngropată, direcția unei pasiuni, bulimie, lene sau prostie, un proiect amânat la nesfârșit, un crez prăbușit. În sine, o bibliotecă nu garantează nimic. Ea sugerează doar, atunci când e anume arătată, o respectabilitate smulsă celuilalt prin raptul privirii, un spectacol copleșitor montat. Toți autorii aceia muți aliniați în rafturi par convocați pentru a depune mărturie că cel care i-a colecționat face parte din familie, că simpla vecinătate cu ei îl
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îngropat vasul în apropiere; încercarea noastră de a identifica locul exact și a recupera relicva a rămas fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca în zonă să existe o necropolă încă nedescoperită. Toate obiectele întregi arătate mai sus, fără urna mare de mai sus, se găsesc în colecția autorului. După cum se poate observa, s-au descoperit numeroase dovezi arheologice, ce atestă o intensă viețuire omenească pe aceste locuri și în perioada în care s-a format
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al respectivei familii, ținând seama că un document de la Constantin Cantemir, din 1687, adeverește „că acea ocină, Tămășenii, n-au fost aleasă, nici împărțită între Corpăcești, și au fost cinci frați și au ținut cu toții frățește, deavaloma...”. Desigur că stăpânirile arătate acum sunt realități târzii, dar în mod sigur au existat anterior și alți stăpânitori, urmare a dizolvării marilor obști devălmașe, cum credem că a fost și a Umbrăreștilor. Documentele care ne-ar fi putut informa exact asupra situației s-au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în satul omonim și să fi dispărut, fie înainte de apariția documentelor scrise, fie, în cazul că asemenea documente vor fi existat, o dată cu dispariția lor, a persoanelor cu asemenea nume. 2. Generic și specific în lumina vetrelor de locuit Față de cele arătate mai sus, adevărul este cu totul altul și anume că satul își are începuturile, potrivit surselor informative de natură arheologică, lingvistică, juridică, de structură teritorială etc., cu mult timp înainte de perioada ștefaniană, de care se leagă tradiția, și cuprindea ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarele acestei obști teritoriale — zapise, mărturii, cărți hotarnice sau cărți domnești, catagrafii etc. — nu vom găsi până în secolul al XVIII-lea exceptând Bozieștii, Tămășenii și Torceștii, decât numele Umbrărești pentru întreaga comunitate din interiorul hotarului respectiv, cu toate că satele cu numele arătate mai sus existau pe vetre proprii, găsindu-se, cum se poate ușor constata, la distanțe mari între ele, fiind altceva decât cunoscutele cuturi medievale. Numele satului Condrea apare scris prima dată în catagrafia întocmită din ordinile autorităților rusești în anul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
I. Emandi, când s-au referit la situația demografică din estul Munteniei și a „centrului și sudul Moldovei”. Noi adăugăm observația că aici s-a practicat și a predominat o “continuitate mobilă”, de cele mai multe ori, doar în cuprinsul propriilor hotare arătate mai sus. Alexandru I. Gonța, în monografia sa dedicată satului medieval din Moldova, pune întrebarea „Cât teren era destinat unui sat sau unei judecii ?“, și răspunde astfel: „Nu știm și nu vom putea afla din actele publicate până în prezent”. Același
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu un loc ce se numește Dumbrăvița, pe Dimaci”, loc pe care se va înființa satul Dumbrăvița și schitul de aici. Ștefan căpitanul și neamurile lui înșirate nominal în documentul din 1639 sunt nepoții și strănepoții celor veniți în 1555, arătați și acum pe nume, mai puțin Albul și Stoica. Toți aceștia erau oameni recent veniți și așezați pe locul domnesc al Dumbrăviței, poate aduși din apropiere, dar ei nu puteau fi folosiți într-o acțiune de genul acelora ce domină
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vedere expus mai sus. În anul 1832, Judecătoria ținutului Tecuci avea de rezolvat un litigiu iscat între „Toader Neculau și Ioniță Grigoriu, răzăși de moșia Umbrărești din bătrânul Mane și Cerchez” în urma plângerii că pe „acești doi bătrâni din arătatul hotar (Umbrărești, I. S.) ni se înpresoară cu viile, livezi și grădini tot de niște răzăși ai noștri, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu și, pentru cât loc al nostru ne cuprinde cu viile lor și grădini, cerându-le de la dânșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Mihăilă Brăilescu și, pentru cât loc al nostru ne cuprinde cu viile lor și grădini, cerându-le de la dânșii ca să ne dei loc pentru loc, ei nu voiesc a ne da pe temeiul că și ei sunt răzăși în arătatul hotar și că ei au făcut înbunătățiri pe locul nostru, adică vie și pomi, iar nu alte acareturi” (subl. n.). Vasăzică, Ioan Purice și Mihăilă Brăilescu se prevalau de calitatea lor de răzeși în hotarul moșiei Umbrărești și pun în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Studii genealogice mai de amănunt ar fi de natură să pună în lumină reală fenomenul. Sigur că elementele din această categorie socială au constituit factorul dizolvant din obștea satului, genul de acaparatori pe seama comunităților devălmașe. Un exemplu elocvent în sensul arătat ni-l oferă umbrăreșteanul Mihail hânsar, pe care îl considerăm a fi una și aceeași persoană cu Mihail Mânză, ai cărui descendenți, Sandul și fiul acestuia, Iordache, vor deține la vremea lor funcția de căpitan la ținutul Tecuciului. Toți erau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de-al treilea soț al Elencăi Manu, cu numele tot Suțu. Prin 1890-1891, acești Suțești și copiii lor, în număr de 12, introduc în justiție acțiune de partaj. Numai că la expertiza ce se face „spre a se constata dacă arătata moșie se poate divide în opt părți egale și o optime din nou subîmpărțită în alte patru părți” se concluzionează că „zisa moșie e imposibil a se împărți”. Ea se scoate la vânzare prin licitație publică, urmând ca moștenitorii să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de moșie la data de mai sus și în condițiile arătate. Unii vânduseră sau făcuseră danie mai dinainte, alții vor face același lucru după 1684. De exemplu, la 10 ianuarie 1686, Ion și fiul său, Arhire, vând paharnicului acum Vasile Costache „o vie din Torcești”, iar la 15 ianuarie același an
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și nu s-au sculatu să ceară parte de vadu”. Deci, trecând atâta timp, răzeșii au pierdut dreptul lor de stăpânire; a fost invocat argumentul că răzeșii umbrăreșteni și-au dat acceptul la vânzare, care a fost făcută în forma arătată, și au semnat ca martori, în actul din 1684. După 1722, au loc și alte procese, cum ar fi cel din 1728, când stăpân la Torcești este Toader Costache, frate cu Constantin, care îi va fi transmis, la un moment
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căsătorit cu Paraschiva Costache, ci fiul său, aga, apoi comisul Constantin Conachi, în a doua căsătorie a acestuia. Apoi, Paraschiva nu era fiica lui Iordache Costache-Venin, ci a marelui vornic Vasile Costache, soră cu Toader, cu Constantin și cu ceilalți arătați mai sus, deci ea îi era mătușă lui Iordache Costache-Venin de la Torcești. În acest context, nu poate fi acceptată nici data morții fiului lui Constantin și al Paraschivei, Ion Conachi, așa cum este prezentată în pomenita prefață, întrucât în 1711 el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai sus numărul acelora considerați „fără căpătâi” adică fără casă și o anume îndeletnicire. Numărul acestora nu e chiar neglijabil, căci la rubricile „ficiori” se adună 65 persoane; noi bănuim că sunt fără familie, deci persoane singulare, iar cei arătați ca fiind fără căpătâi ajung la un total de 12 persoane, apreciind și la ei că numărul are în vedere persoane și nu familii. La fiecare sat se află scris și numele stăpânului, dacă satul este boieresc sau mănăstiresc, iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitorilor de pe cele două vetre, respectiv Cătunași și Salcia. Cum vatra Cătunașilor a fost inundată puternic, înainte și după primul război mondial, familiile de aici s-au strămutat pe terasă, entitate numită acum Umbrărești-Deal, păstrătoare a numeroase patronime din cele arătate mai sus în planul topografic al satelor Torcești și Blăjeri, întocmit de M. Nicoleanu în 1872, pe baza vechilor documente (menționate în plan); pe malul de vest al Bârladului, în zona de habitat al Cătunașilor, se găsește trecut numele Slobozia-Torcești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1800: grâu 20 mierțe; orz 7 mierțe și 3 dimirlii, secară 2 mierțe. Moșia Drăgușeni din document se localizează în ținutul Dorohoiului, deci în partea de nord a Moldovei. Transformând în unități de măsură moderne, cantitățile de cereale mai sus arătate, după criteriul valorii unităților de măsură pentru această parte a Moldovei, am obține următoarele cantități de dijmă strânsă: 1.075 kg mălai; 2.580 kg grâu de vară; 1.075 kg orz și 430 kg secară pe anul 1799. Iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din categoriile de mai sus”. În legea din 1 iunie 1882 se adaugă aliniatele prin care se menționează legăturile cu stațiile de cale ferată. Teritoriul comunei noastre a beneficiat de o rețea formată din toate categoriile de drumuri mai sus arătate. Lățimea drumurilor măsura prin reglementările Legii din 1868: 26 m șoselele naționale; 20 m cele județene; 15 m drumurile vicinale și 10 m drumurile comunale. Prin Legea Drumurilor din 1906, dimensiunile se reduc la 20 m pentru șoselele naționale, 15
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un document din care să se constate starea de vecinie a locuitorilor umbrăreșteni aserviți, indiferent de vatra pe care au locuit, fie că au ajuns mai devreme, fie mai târziu în situația arătată. Să ne referim, de pildă, la satul Boziești, ajuns în condiția de stăpânire individuală înainte ca el să fi intrat sub ascultarea hatmanului Isac Balica, poate moștenire de la socrul său, marele vornic al Țării de Jos, Nestor Ureche. Apoi, atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești prin duhovniceasca cercetare ce li s-au făcut de preotul satului”, probă pe care judecătoria o consideră a fi cea mai convingătoare. În cele din urmă, „giudecătoria, încheind a sa socotială, hotărăște ca jăluitoarea Iftinca [...] să-și stăpânească deplin arătații stânjeni din bătrânul Manii, cu adăugire că, dacă după aceasta să vor mai ispiti pârâții a mai supăra pe jăluitoare la stăpânirea acestor stânjeni, atunci rămâne în dreptate a-și ceri și lipsa de 12 stânjeni și 5 palmi” înstrăinați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]