3,560 matches
-
cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau folclorice atât în spațiul românesc (3, pp. 67 și 112 ; 91, pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conducătorului) a haiducilor : Apoi, măre, să te duci, Drumu-n codri să apuci Pân’ la paltinii trăsniți Unde-s frații poposiți... [La] frățior de vitejie, Tovarăș de haiducie... (18, p. 638). Să nu uităm că haiducia este o confrerie de arme arhaică pe teritoriul românesc, cu un cod etic și comportamental bine stabilit. în cântecul eroic în discuție (tip Trei crai), principala probă pe care trebuie să o depășească protagoniștii este să aducă la „locul de judecată” „o mână de frânc,/ Un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui arbore consacrat, în urma unor probe de vitejie, este ales și învestit noul „domn”, simultan cu uciderea rituală a celui precedent. Nu am găsit date istorice și paleoetnologice care să confirme dacă acest scenariu literar are la bază vreun scenariu arhaic de regicid și succesiune. Se pare că lipsesc astfel de informații la români, dar se știe că ritualuri identice au fost practicate, din vechime, de alte populații europene și de aiurea. Vezi acest subiect tratat pe larg de James George
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfetnic al împăratului și împărat (67, II, p. 159). Într-o altă variantă, copacul face ca eroul să fie ales vornic, apoi judecător și apoi împărat (67, I, p. 8). Din aceste texte transpar unele sugestii privind un probabil rol arhaic al copacului (paltinului) în cadrul ceremoniilor de învestire. în basmele la care mă refer mai sus transpare și un alt topos : paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
locul și din lemnul unui paltin sacru (substi- tuire similară cu cea prezentată mai sus). Un fenomen identic semnalează Romulus Vulcănescu într-o comună din județul Mehedinți, unde pasărea- suflet nu mai este figurată sculptural în vârful stâlpului funerar (simulacru arhaic al coloanei cerului la mor- mânt), ci, odată cu înlocuirea aces- tuia, în vârful crucii. Acest fenomen îl face pe etnolog să vorbească despre „adaptarea obiceiului funerar străvechi la condițiile noi de figurare promovate de confesiunea de stat în perioada feudală
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
celebrul Petrea Crețul Șolcan, lăutarul Brăilei. Dacă a doua parte a colindei (referitoare la Toader Diaconul) are un caracter explicit cosmogonic, în schimb prima parte (având-o ca protagonistă pe soția acestuia) are un caracter funerar. „Diaconeasa” practică un tip arhaic de călugărie pustnică, de sihăstrie, de „neagră schimnicie” : Ea mi se ducea La călugărie Prin neagră pustie, Prin înalții de munți, Prin verzii de brazi Prin dealuri cu stânci, Prin văile-adânci, în Domnul să crează, Nimic să nu vază, Nici
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a defunctului. Mai mult decât atât, al doilea motiv pare a fi con- diționat de primul. Pe cât e Dumnezeu de „atotputernic”, el nu poate să o învie pe călu găriță decât după ce aceasta a fost așezată în „leagănul” din paltin. Arhaice și nebănuite semnificații escatologice și ritual-fune rare ale acestui copac par a se între- vedea. Deși întregul ritual este „regizat” până în cele mai mici detalii de un Dumnezeu cu aparență creștină și îndeplinit întocmai de sfinți, ritul este departe de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
insista atât de mult asupra acestui insolit și, într-un fel, rebarbativ ritual funerar (expunerea la înălțime), dacă nu l-aș fi întâlnit și în variantele transilvănene ale Mioriței, colinde despre care folcloriștii au convenit că reprezintă formele cele mai arhaice ale temei. Cererea testamentară a ciobanului, adresată propriilor săi ucigași, sună astfel : Pe mine pământ nu puneți Numa dalbă [sfântă] gluga mea, Fluieru după curea (45, p. 565). Au fost inventariate 230 de versiuni ale Mioriței (deci circa 20% dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cf. 45, p. 796), precum și de a fi privit și auzit de acestea („Cân din fluier oi sufla/ Toate uăile-or cânta” ; cf. 47, p. 117) nu trebuie înțelese cu mentalitatea omului modern, ca fiind simple imagini poetice. Pentru mentalitatea omului arhaic, testamentul ciobanului exprimă dorința și relevă credința acestuia într-o postexistență efectivă. Revenind, am să trec în revistă aspectele care decurg din felul în care ciobanul cere să fie înmormântat : învelirea trupului cu gluga (bundița, șuba, guba, sumanul), expunerea deasupra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cea rea, în care sicriul fetei este expus „într-un vârf de paltin” (44, p. 147) ș.a.m.d. Pentru imaginea sicriului suspendat în literatura folclorică inter- națională, vezi și motivul AT- 709. Ar fi vorba de un rit funerar arhaic, numit de antropologi și paleoetnologi erhöhte Bestattung (48), adică înmormântarea la înălțime, pe platforme de lemn, în copaci ș.a. Așezarea la înălțime a cadavrului se făcea în textile (pănură etc.) sau în piei de animale, uneori în cutii (sicrie) (48
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
încă o dată veridicitatea unor afirmații (doar aparent retorice) făcute de Mircea Eliade : De multe ori, credințe și obiceiuri încă vii în anumite regiuni con- servatoare din Europa (printre care trebuie întotdeauna numite Balcanii și România) revelează straturi de cultură mai arhaice decât cele reprezentate, de exemplu, de mitologiile „clasice” greacă și romană. Lucrul acesta este cu deosebire evident pentru tot ceea ce privește obiceiurile și comportamentul magico-religios al vânătorilor și păstorilor. [...] Cercetări sistematice în domeniul paleoetnologiei românești sau balcanice sunt încă de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
s-au conservat aici mai bine decât oriunde în Europa (79, p. 191). Dat fiind că practicile ritual-funerare în discuție nu au putut fi atestate arheologic (din motive lesne de înțeles), antropologii au căutat și au găsit mărturii în izvoarele arhaice literare și icono- grafice, în încercarea de a stabili vechimea, persistența, semnificația și răspândirea geografică (inclusiv în Europa) a obiceiului (51, pp. 1084-1097, apud 46, pp. 32-33). Iată un singur exemplu, oferit de Apollonios din Rhodos (secolul al III-lea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întrebări (de tipul „Văzuși dracul fugind și un cocon ducând ?”) pentru a afla care este drumul corect spre lăcașul infernal. Astfel privite lucrurile, episodul interogării arborilor de către Sisinie devine, din gratuit sau strict literar, un episod încărcat de bogate semnificații arhaice. Copacii călăuzesc eroul și jalonează călătoria acestuia în „lumea de dincolo”. Având în vedere caracterul funerar atribuit paltinului (relevat mai sus), nu mai apare ca fiind întâmplătoare inserarea anume a acestui soi de copac în episodul din legenda hagiografică în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în alte variante, copacul nu e înlocuit, ci doar dublat de Maica bătrână (Sf. Maria, în formă creștină) care, stând la poalele copacului (măr, paltin), îndrumă sufletele pe calea cea bună : „Călători câți mai trecea [...] Drumurile le-arăta” (33). Statutul arhaic, precreștin, de daimon al vegetației al acestui personaj rezultă și din unele subtile ambiguități de reprezentare teo/ fitomorfă : Sama să mi-ț iei, Iestă o buruiană Șî nu-i buruiană, îi Maica Precestă D’e iea să tse ro’i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rai, C-acolo-i dze trai ! (86, p. 274). Așa cum am văzut că se întâmplă lucrurile în cântecele cere- moniale de „petrecere a mortului” - cântece cu fond evident mitologic precreștin, pe care Constantin Brăiloiu le presupunea ca fiind „cele mai arhaice din literatura noastră populară” (80) -, în punctele nodale ale „marelui drum” se află câte un copac care fie indică un topos anume al drumului (bifurcare, loc de odihnă, fântâna cu apa uitării, întâlnirea cu „Maica bătrână”), fie participă (ajutând sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să nu supraestimez, dar nici să subestimez caracterul mito- ritual al paltinului. în acest sens, trebuie să atrag atenția (mai ales cititorilor mai puțin avizați) că alte soiuri de copaci - bradul, mărul - beneficiază de reprezentări mai substanțiale și (probabil) mai arhaice în cadrul dendromitologiei românești. În unele dintre exemplele de texte folclorice date mai sus pare să fie evident faptul că paltinul a înlocuit alți copaci „clasici”, el fiind atestat mai rar sau chiar accidental în comparație cu bradul sau mărul. Dimpotrivă, în alte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Dodds și alți autori (67, pp. 166 și urm. și p. 188) au susținut, pe de o parte, că trăsăturile acestor extatici ar fi „de tip șamanic”, iar pe de altă parte, că proliferarea în tradiția greacă, la sfârșitul perioadei arhaice, a extaticilor cu „comportament șamanic” s-ar datora în bună măsură contactului grecilor cu civilizația tracă și cu cea scită. Aceasta, în primul rând, pentru că „un comportament de acest tip începe să fie atestat la greci odată cu coloniile grecești la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Solomonar. Relația poate fi și indirectă, prin intermediul preoților zeului furtunii (eventual, controversații „călă tori prin nori”), și anume : Zeul Furtunii = preotul Zeului Furtunii = Solomonar. într-adevăr, acesta din urmă pare a fi mai degrabă imaginea degradată, folclorizată a unui preot arhaic decât cea a unui zeu arhaic. Pentru mentalitatea populară, solomonarul este o apariție concretă, pământeană, o ființă reală deci, și nu una „divină”. Și cu atât mai puțin o imagine onirică, generată de subconștientul colectiv, cum crede P. Ursache, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin intermediul preoților zeului furtunii (eventual, controversații „călă tori prin nori”), și anume : Zeul Furtunii = preotul Zeului Furtunii = Solomonar. într-adevăr, acesta din urmă pare a fi mai degrabă imaginea degradată, folclorizată a unui preot arhaic decât cea a unui zeu arhaic. Pentru mentalitatea populară, solomonarul este o apariție concretă, pământeană, o ființă reală deci, și nu una „divină”. Și cu atât mai puțin o imagine onirică, generată de subconștientul colectiv, cum crede P. Ursache, care a încercat o abordare psihana- litică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dotat cu puteri supranatu- rale. Un om (vrăjitor, preot), dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și un arhaic zeu al furtunii. Mai mult decât atât, datele folclorice care există în privința solomonarilor pot fi folosite (evident, cu mare prudență) pentru a reface și completa portretul puțin cunos- cut al zeului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar ale cărui însușiri și comportamente sunt reflectări, la scară umană, ale celor ale zeului furtunii. O astfel de premisă îmi permite să cred că în spațiul carpato-dunărean exista o tagmă arhaică de preoți cu funcții meteorologice, deci și un arhaic zeu al furtunii. Mai mult decât atât, datele folclorice care există în privința solomonarilor pot fi folosite (evident, cu mare prudență) pentru a reface și completa portretul puțin cunos- cut al zeului furtunii și, respectiv, al preoților acestuia. 3. Balaur - solomonar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în mitologia solomonarului este relația acestuia cu balaurul furtunii. Sunt de acord cu opinia lui Traian Herseni privind faptul că balaurul este, în această parte a lumii, o reminiscență folclorică a unei ființe mitologice primordiale, care întruchipa, într-o fază arhaică, haosul acvatic precosmogonic (5, p. 16). Tot Traian Herseni susține „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice și faptul că posibilitatea „îmblânzirii” acestora de către magicieni (preoții geto-daci și, ulterior, solomonarii) a apărut într-o „fază mai avansată”. Mihai Coman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe ansamblul mitologic mai vast al balaurului și al relațiilor acestuia cu mișcarea stihiilor cerești” (4, p. 135). Nu împărtășesc teoria lui Traian Herseni privind „independența originară a balaurilor” în guvernarea fenomenelor meteorologice, chiar dacă etnologul se referă la „o fază arhaică” (5, p. 21). Pentru mentalitatea mitică, balaurul - principiu al Haosului - este doar unul dintre termenii unui binom cosmologic arhetipal. Celălalt termen este zeul demiurg - principiu al Ordinii -, învingător al balaurului și creator al Cosmosului. Din momentul mitic al cosmoge nezei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai exact, de interdependență. Apelativul solomonar a apărut (voi încerca să arăt cum și când) relativ recent în lexicul limbii române, pentru a desemna vrăjitorul popular cu puteri meteorologice, care era, probabil, o imagine folclorizată a unui tip de preot arhaic. La rândul său, acesta din urmă era o proiecție la scară umană a zeului uranian suprem care, în „momentul zero” al Universului, a învins/îmblânzit balaurul și a organizat Haosul. O legendă cosmogonică românească surprinde această înfruntare dintre zeul demiurg
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
devine magie, vechii zei (daimoni) devin demoni, vechii preoți devin vrăjitori vânduți diavolului etc. Schițate fiind aceste fenomene psihosociale, sunt în măsură să elimin elementele străine și parazitare care s-au suprapus, bruindu-le, semnificațiilor, dacă nu originare, cel puțin arhaice ale celor două ființe mito-folclorice în discuție. Dacă păstrez criteriul maniheist, utilizat în vederea clasificării ființelor mitolo gice românești (11), va trebui să aduc corecțiile care decurg din aserțiunile de mai sus. Balaurul este o ființă malefică, spre deosebire de solomonar, care ar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]