1,035 matches
-
condiții mai bune de viață confraților aromâni din zonă. Din nou va fi în compania cumnatului său, Pericle Papahagi, care acum e directorul liceului din Silistra. Ambii au lungi discuții intelectuale legate de cultura și limba aromână si de nevoile aromânilor, problemă care continuă să-i preocupe. După cele două războaie balcanice, care au avut loc în anii 1912-1913, prin tratatul de Pace adoptat la Conferința de la București la 10 august 1913, semnat de părțile aflate în conflict: România, Turcia, Bulgaria
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
mare, Florica (născută la Bitolia în 1901) care a preluat rolul de mamă pentru fratele și surorile ei. Biografii Floricăi arată că această situație i-a conferit o mare autoritate morală în familie, o familie care - așa cum sunt majoritatea la aromâni - reprezintă o comunitate cu puternice legături. Florica, și-a dorit să calce pe urmele tatălui ei și să devină inginer constructor, însă la vremea aceea, după Primul Război Mondial, femeile nu erau primite la Institutul Politehnic. După Bacalaureat, alături de alte
Sterie Ciumetti (inginer) () [Corola-website/Science/327595_a_328924]
-
egida Societății de Cultură Macedo-Română. Pe lângă poezii în grai aromân ale poeților din toate generațiile, almanahul cuprinde și biografiile a 27 de personalități de sorginte aromână, precum și o serie de documente și fragmente de studii, reprezentative pentru cultura și civilizația aromânilor. Cu ocazia centenarului Atanasie Nasta, în data de 3 noiembrie 2012 "Societatea de Cultură Macedo-Română" (al cărei prim președinte a fost Atanasie Nasta după reînființarea acesteia în 1990) a organizat la sediul UNITER din București un eveniment cultural la care
Atanasie Nasta () [Corola-website/Science/327744_a_329073]
-
Frederic "Petru" baron Duka (Duca) de Kádár (n. 1756, Osijek (Slavonia) - d. 29 decembrie 1822, Viena) a fost un aromân, Feldzeugmeister împărătesc austriac și titular al regimentului maghiar de infanterie nr. 39, apoi consilier și conferințiar de stat al împăratului. Petru s-a înrolat în 1776 drept cadet al regimentului de infanterie valaho-ilir nr. 13 din Caransebeș. Datorită abilităților sale
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
(n. 17 aprilie 1907, Brăilița - d. 15 mai 1968) a fost un pictor și gravor român. s-a născut într-o familie de aromâni. La 17 ani s-a înscris la Școala de Belle Arte din București (1924-1930), unde a urmat în paralel gravura cu Gabriel Popescu, desenul cu Constantin Artachino și Frederic Storck iar pictura cu George Demetrescu Mirea și Camil Ressu. Până în
Gheorghe Naum () [Corola-website/Science/330090_a_331419]
-
, cu numele laic de 'Aristocles Spyrou (n. 6 aprilie 1886 - d. 7 iulie 1972) a fost cel de al 268-lea Patriarh Ecumenic al Constantinopolului, de la 1 noiembrie 1948 până la sfârșitul vieții. Părinții săi au fost aromâni. Aristokles era fiul unui medic din satul Vassilikon. Mama sa a murit pe când el nu avea decât treisprezece ani. Când a avut vârsta pentru a urma studiile superioare, s-a înscris la Școala Patriarhală de Teologie din Halki (Istanbul), diploma
Athenagoras I () [Corola-website/Science/331179_a_332508]
-
fost cel mai înalt ofițer al armatei. Paralel a fost creată denumirea pentru acest rang de asemenea pentru generalii de infanterie. Cavaleriștii au purtat numele de „general de cavalerie”. Unul din cei mai faimoși în rândul acestor generali a fost aromânul Frederic Petru baron Duka (Duca) de Kádár (1756-1822). El a fost cel mai înalt grad de general după acel unui Feldmareșal în armatele Imperiului Austriac și Austro-Ungariei până în 1915, când a fost creat titlul de „Generaloberst” (general-colonel) situat intre Feldmareșal
Feldzeugmeister () [Corola-website/Science/334052_a_335381]
-
Vasile Alecsandri, considerat „regele poeziei”. Ei au combătut activ cosmopolitismul imperiului, promovând în schimb mândria națională. La jubileul de 25 de ani al Junimii din 1904 au sosit oaspeții au sosit din Vechiul Regat Român, Transilvania, Banat și Crișana, precum și aromâni din Macedonia. Între timp, femeile locale au donat un tricolor pe care l-au cusut împreună. Celebrarea s-a întâmplat să coincidă cu comemorarea a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, iar conducătorii Junimii au fost selectați
Societatea Academică Junimea () [Corola-website/Science/334378_a_335707]
-
dintre cele mai mari probleme pe arterele Iancului, Pantelimon, Colentina și Lacul Tei sunt parcările și primul lucru pe care-l voi face va fi să pornesc un program de identificare a spațiilor pentru construirea de parcări supraterane". "Eu sunt aromân și noi nu putem juca niciodată decât la victorie." "Nici nu vreau să mă gândesc la ideea că nu voi ieși primar, mă gândesc la ce voi face dacă voi ieși primar. Deși sunt candidatul cu șansa a treia, eu
Stelian Damov, candidat ALDE la Primăria Sectorului 2: Sunt aromân. Joc la victorie by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103039_a_104331]
-
ideea că nu voi ieși primar, mă gândesc la ce voi face dacă voi ieși primar. Deși sunt candidatul cu șansa a treia, eu sper cu tărie că voi fi primarul Sectorului 2 în urma alegerilor din 5 iunie. Eu sunt aromân și noi nu putem juca decât la victorie. Nu mi-am propus niciodată locul doi sau trei. Eu îmi doresc pentru cetățenii Sectorului 2 să vadă celelalte capitale din UE și apoi vor realiza că dorințele noastre sunt prea mici
Stelian Damov, candidat ALDE la Primăria Sectorului 2: Sunt aromân. Joc la victorie by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103039_a_104331]
-
Διαμάντης) (câteodată pronunțat Diamanti sau Diamantis, ) a fost un om politic aromân din Grecia, activ în timpul celui de al Doilea Război Mondial și în conexiune cu forțele militare italiene și România. A fost un amplu susținător al identității naționale a aromânilor din Balcani, fiind o piedică statului grec prin poziția sa de împotrivire asupra elenizării comunității aromâne din regiune. În anul 1942 a plecat în România și după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost condamnat de către Curtea Specială
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
de comercianți aromâni înstăriți. După ce a participat la școala primară românească din Samarina, a studiat la liceul grecesc din Salonic (la acel moment încă parte a Imperiului Otoman) și în ajunul Războaielor Balcanice din 1912 a plecat (ca mulți alți aromâni din Grecia) în România, unde s-a înscris în Academia Comercială din București, unde a și absolvit. Când România a intrat în primul Război Mondial, în 1916, Diamandi s-a oferit voluntar în serviciul militar, servind ca ofițer. Nu este
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
a oferit voluntar în serviciul militar, servind ca ofițer. Nu este încă clar dacă a fost trimis de armata română în Albania , unde pe vremea aceea, țara a fost sub tutelaj italian și francez, fiind unul dintre susținătorii vehemenți ai aromânilor din regiunea Pindului, care a cerut italienilor și României să fie susținută comunitatea băștinașă aromână într-un canton autonom. Acestă acțiune de emancipare națională a aromânilor a fost denumită mai târziu în bibliografii "Principatul Pindului" și a primit în mod
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
țara a fost sub tutelaj italian și francez, fiind unul dintre susținătorii vehemenți ai aromânilor din regiunea Pindului, care a cerut italienilor și României să fie susținută comunitatea băștinașă aromână într-un canton autonom. Acestă acțiune de emancipare națională a aromânilor a fost denumită mai târziu în bibliografii "Principatul Pindului" și a primit în mod clar un răspuns negativ din partea României, precum și de la italieni, care urmau să se retragă din Pind. După retragerea Italienilor, el a devenit consul al României la
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
la Rodos (care a fost la momentul respectiv sub posesie italiană), reușind să atragă atenția contra-serviciilor de informații grecești. Se presupune că guvernul grec bănuia de faptul că Diamandi a fost un agent sub acoperire român care a susținut emanciparea aromânilor băștinași majoritari din regiune. În timpul regimului lui Ioannis Metaxas, Diamandi a fost servit cu ordin de expulzare, dar a reușit să evite să fie forțat să iasă din țară și și-a continuat activitățile sale. Când războiul Greco-italian a început
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
în primăvara anului 1941. De această dată el a discutat despre "Statul Autonom al Pindului" ("Αυτόνομον Κράτος της Πίνδου") sau "Statul Autonom Vlah" ("Αυτόνομον Βλαχικόν Κράτος") în teritoriul dintre Epir, Tesalia și părți din Macedonia, care trebuia să constituie Patria Aromânilor. Acest stat planificat sau canton este uneori numit "Principatul Pindului" (numele folosit pentru a se referi în principal la evenimente din Pind în August 1917). Adjunctul și mâna dreaptă a lui Diamandi a fost avocatul din Larisa Nicolae Matuși, în timp ce
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
Pe 1 Martie, 1942, Diamandi a emis un amplu "Manifest" care a fost publicat în presa locală și republicat de către Stavros Anthemides în 1997 (în cartea sa despre "Vlahii din Grecia"; vezi bibliografie). "Manifestul" a fost cosemnat de către liderii intelectualii aromâni/vlahi, cum ar fi: Doi aromâni din Albania și Bulgaria, Vasilis Vartolis și scriitorul din Samarina Zicu Araia, au aprobat de asemenea, "Manifest"ul. În România, a fost cosemnat de George Murnu, profesor la Universitatea din București. Diamandi s-a
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
emis un amplu "Manifest" care a fost publicat în presa locală și republicat de către Stavros Anthemides în 1997 (în cartea sa despre "Vlahii din Grecia"; vezi bibliografie). "Manifestul" a fost cosemnat de către liderii intelectualii aromâni/vlahi, cum ar fi: Doi aromâni din Albania și Bulgaria, Vasilis Vartolis și scriitorul din Samarina Zicu Araia, au aprobat de asemenea, "Manifest"ul. În România, a fost cosemnat de George Murnu, profesor la Universitatea din București. Diamandi s-a deplasat la București, la scurt timp
Alcibiade Diamandi () [Corola-website/Science/336050_a_337379]
-
(n. 24 decembrie 1885, Avdela, Grecia - d. 27 februarie 1971, București) a fost un poet aromân și figură publică însemnată. Aromânii îi spun, de regulă, "Tachi Caciona" . În afara preocupărilor sale literare, numele său oficial era "Dumitru Caciona", inginer agronom de elită, gestionând timp de circa două decenii, ca administrator general, afacerile domeniilor Brâncoveanu. (alias "Dumitru Caciona" sau "Dimitrie Caciona") s-a
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
platări""." După mărturisirea pe care Dumitru Caciona o făcea, printr-o scrisoare adresată lui Tache Papahagi, în 1922, ”"un caet întreg cu manuscrise i-a dispărut în timpul războiului pentru întregirea neamului nostru nord-danubian"”. Norocul face, totuși, ca la intervenția scriitorului aromân Dina Cuvata, în anul 2000, să se publice, la Editura Cartea Aromănă, în SUA, o carte de 102 pagini a lui Caciona cu titlul ”Di-acasă”, carte ce cuprinde și multe din poeziile conținute într-un caiet încredințat poeților Ianachi Zeana
Tache Caciona () [Corola-website/Science/336610_a_337939]
-
Flavia Adriana Buref (n. 29 noiembrie 1934, Craiova - d. 18 decembrie 2016, București) a fost o actriță de film, scenaristă, poetă și realizatoare de emisiuni de televiziune. Provenită dintr-o familie de aromâni refugiată în România din Bitola, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București în 1956, având colegi pe: Amza Pelea, Draga Olteanu Matei, Silviu Stănculescu, Silvia Popovici, Sanda Toma, Victor Rebengiuc, Gheorghe Cozorici, George Constantin
Flavia Buref () [Corola-website/Science/337334_a_338663]
-
din cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina. Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în Skopje și în . Aromâna ("limba armănească") sau vlaha este o limbă romanică de est vorbită în Europa de Sud-Est. Vorbitorii ei sunt numiți aromâni sau (exonim care denumește comunitățile balcanice de aromâni, meglenoromâni și români). Ea are multe trăsături în comun cu româna modernă, având morfologie și sintaxă similare, precum și un important vocabular comun moștenit de la limba latină. Principala diferență între română și aromână
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
Herțegovina. Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în Skopje și în . Aromâna ("limba armănească") sau vlaha este o limbă romanică de est vorbită în Europa de Sud-Est. Vorbitorii ei sunt numiți aromâni sau (exonim care denumește comunitățile balcanice de aromâni, meglenoromâni și români). Ea are multe trăsături în comun cu româna modernă, având morfologie și sintaxă similare, precum și un important vocabular comun moștenit de la limba latină. Principala diferență între română și aromână este stratul: în timp ce româna a fost influențată mai
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
a cărui echipă, FC Viitorul Constanța, a devenit recent campioana României la fotbal. Inițiatoarea protestului este jurnalista Steliana Duliu-Bajdechi, care a ales rețeaua de socializare Facebook pentru a lansa un mesaj ce nu a rămas fără ecou. „Mă adresez tuturor aromânilor (armânilor) care consideră că fiecare trebuie să își asume răspunderea pentru ceea ce afirmă. Vă rog să urmăriți filmarea de la min 19.20 la min 20.30. Dincolo de afirmațiile referitoare la o persoană (dl Ghe (n.r. Gheorghe) Hagi, pe care îl
Banciu, lovit de comunitatea aromână după declarațiile despre Hagi și Halep by Rodica Marin () [Corola-website/Journalistic/104079_a_105371]
-
un ou, nu o tratează ca pe o vacă... Și atunci sigur că lucrurile se complică, vin ăia peste tine, știm cum sunt tradițiile la POPOARELE astea din comuna primitivă.” Dincolo de confuziile identitare de tot felul, dincolo de discuția asupra originii aromânilor, (armânilor/”machidonilor”/ makedon-armânilor, vlahilor etc.) pe care îi confundă la un moment dat cu albanezi (lezând astfel și această etnie) jurnalistul Radu Banciu face afirmații inacceptabile privind statutul femeilor ”machidoance” adică a celor ce consideră că fac parte din această
Banciu, lovit de comunitatea aromână după declarațiile despre Hagi și Halep by Rodica Marin () [Corola-website/Journalistic/104079_a_105371]