5,079 matches
-
lovind cu pumnii-n ger. Dar dincolo de pietre, un colind Mă umple de sublimul «leru-i ler», Șoptindu-mi: «Minte, dar s-o faci iubind»! ȚI-AM SCRIS Ți-am scris - pecete de cuvânt sculptată Pe stânci albite și pe luturi arse, Pe-al brazilor nesomn, pe gânduri toarse Din caierul zăpezii de-altădată. Ți-am scris cu pana înmuiată-n doruri Pe cupele de crini drapați cu vise, Alunecând pe-aripile întinse De pescăruși 'nălțând spre cer onoruri. Ți-am scris
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
în: Ediția nr. 495 din 09 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache repet punctele în neștire... las drumului acoladele și insinuările întâmplărilor absurde. rătăcesc în virgulă. strig cuvintele. răscolesc o amăgire. apoi, tăcută, mă arunc în iarba arsă. într-o zi sau acum, în mijlocul gândurilor, stejarul își va arunca ghindele spre irișii mei. golită de umbre, alerg să-ntâmpin ultimul țipăt de pasăre... printre zboruri fără sens. Referință Bibliografică: amăgire / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AMĂGIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354321_a_355650]
-
cu mine, Voi o să credeți că sunt nebun, În loc de sânge am cuvinte în vine Și trebuie pe toate să vi le spun... Preaplinul din inima mea își revarsă Răcoarea, să stâmpere setea din ploi, Uneori mi-e câmpia atâta de arsă! Dorul de Munte mă cheamă înapoi... Vrea fluierul, plânsul, în brațe să-l strâng, Tainele lui ne-nuntite rămân, Ce liniște sfântă e-acolo în crâng! Peste ea, Doamne, fă-mă stăpân... EU VĂD CUVINTE Nici tu nu m-ai
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
NUME Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1573 din 22 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe plaja fără nume, de mine rătăcit Și descompus de valuri în mii de firicele, Simțeam lumina crudă, crescând din răsărit, Albind cenușa arsă a patimilor mele. Mă desmierdau adâncuri ce trimeteau prin unde, Crâmpeiele de raze ce foc purtau de sus, Să reaprindă bobul de jar dintre imunde Cochilii sfărâmate și putrede-n apus. Doar licăr de siliciu mai dormita pe mal, Pierdut
PE PLAJA FĂRĂ NUME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353908_a_355237]
-
întrezărește, în ultima poezie a volumului său, ”Autonomie” (p.76), planul diabolic al omului-putere: Se știe că voi / veniți să deșertați / aici înăuntru toate / deșeurile omenirii.” Poezia care încheie volumul pus în discuție am putea-o, justificat, să o considerăm ars poetica ruffilliană. Însuși titlul acestei creații literare cere ce, de fapt, poetul exprimă ca un mesaj cu fiecare cuvânt rostit în cele patruzeci și opt de idei versificate, într-un suport poetic în care omul este dezvăluit ca supus al
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamă Apusu'-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește gânditoare, Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare, Nici rana sângerândă nu-i a ei! LECȚIA DE PICTURĂ Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Când ochii flămânzi merg iar să se culce, Stropește-mi cărarea cu
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
să își învețe zborul... LA CAPĂTUL GÂNDULUI Sunt un ogor ce-așteaptă semănat Și mi-au crescut liane peste pleoape, Iar talpa mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri să cer. Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri să cer. Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat o lume între noi Altare de lumină stau să crape, Iubirea crește nufăr din noroi Și rătăcești ca ceața peste ape... AM AȘTEPTAT Am așteptat ca macii să-nflorească
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamă Apusu'-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește gânditoare, Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare, Nici rana sângerândă nu-i a ei! LECȚIA DE PICTURĂ Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Când ochii flămânzi merg iar să se culce, Stropește-mi cărarea cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
adesea mi se lasăși iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamăApusu'-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamăCă viața asta parcă nu-i a mea?Ce lacrimă pândește gânditoare,Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare,Nici rana sângerândă nu-i a ei!LECȚIA DE PICTURĂÎmparte-mi, iubitule, cerul în două,Când ochii flămânzi merg iar să se culce,Stropește-mi cărarea cu mir și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
eu nici cine ești tu îmi strâng gândurile în palme mi-e dor să îmi simt inima bătând în strigătul cuvintelor adormite sub glie care ești tu cine sunt eu strigau licuricii din palma pelerinului înfometat înotând în cenușa pâinilor arse suntem doar noi eu și tu răspundea singurătatea CURCUBEUL IUBIRII dacă aș fi avut mai mult curaj te-aș fi invitat la prânz să frângem pâinea în patru și să ne stâmpărăm setea de moarte cu un pahar de vin
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
scrie pe irisul tău. LA CAPĂTUL GÂNDULUI Sunt un ogor ce-așteaptă semănat Și mi-au crescut liane peste pleoape, Iar talpa mea, de-atâta neumblat, A început să doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri să cer. Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
doară și să crape... Peste oceanul inimii de foc, Înspre prăpăstii arse, clipe pier; Acolo unde îngerii n-au loc M-aș duce, răstigniri să cer. Îngenuncheată-n rugă zi de zi, La căpătâiul gândurilor sparte, Am scris în palma arsă: nu veni Să împărțim la doi aceeași moarte. S-a tulburat o lume între noi Altare de lumină stau să crape, Iubirea crește nufăr din noroi Și rătăcești ca ceața peste ape... MĂRGĂRITAR DE DOR Noi suntem două păsări călătoare
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
lasă Și iarna o-nțelege, numai ea? Ce vină are toamna că mă cheamă Apusu’-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește gânditoare, Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare, Nici rana sângerândă nu-i a ei! PRIMĂVARA ULTIMULUI GÂND Iubirea noastră a născut poeme, Dar a-nțeles cuvântul mai întâi, Când în tăcerea nopților boeme Eu te
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
-mi picure în vene Chemarea dezgropată de tocul ruginit. Spirale sângerânde, sub mantia albastră, Visează începutul și zborul absolut; Foșniri de aripi albe, o pasăre măiastră, Toiege de lumină și brațele de lut... Mi-am ascultat chemarea - înfiorări celeste, Dar arsă e tăcerea cu lacrima de foc Și simt cum iar deșiră-n povestea din poveste Cuvântul de lumină, rugina de pe toc. FURTUNI DE NISIP Ți-s vorbele grele și tare mă dor, Deșerturi aride în mine rodești Și văd nesfârșirea
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
unui munte aflat într-un cutremur de gradul opt pe scara Richter. După ce m-am agățat cu nădejde de sânii doamnei și m-am liniștit, am auzit soneria țârâind nervoasă ca o ambulanță în misiune. Frumoasa doamnă a sărit ca arsă și a descuiat ușa. Va urma Referință Bibliografică: Fragment 1 din nuvela OMUL DIN VIS / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Năstase Marin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, unde s-au descoperit importante rezerve de mangan, plumb și fier. Drept urmare, s-a construit și o turnătorie, la Prisaca Dornei. În paralel cu aceste activități economice importante s-au construit mai multe cuptoare de ars var, așa numitele vărării, pe Izvorul Alb. În aceeași perioadă, orașul Câmpulung a înregistrat un salt uriaș atât sub aspect economic, cât și cultural. Astfel, în anul 1895, s-a înființat Școala de Arte și Meserii din localitate, cu limba
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
-o-mpins diavolu-ntr-o seară Să-mi iau ceata și pe-afară Să pornim hai-hui prin sat La fete de măritat. Oarbă, luna ne pândește, Mândrele le-adăpostește, Prin cotloane și unghere Chicotind a îmbiere. Nu-i nici vorbă de bujori Arși și-ntinși în obrăjori. Numai ochii strălucesc, Flăcăii-i-ademenesc. Strânse-n brațe, se feresc De sărutul fecioresc, De pe buze să li-l soarbă. Scapă și-apoi fug în grabă, Înspre crâng, sub sălcii dese, Unde râul umbra-și țese. Prinse iară
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
spațiul geografic carpato - dunăreano - pontic s-au găsit dovezi arheologice evidente de practicare timpurie a olăritului în neolitic. Încă din sec. V-IV (î.d.Chr) , geto-dacii au produs diferite articole casnice prin olărit, folosind pe scară largă cuptoare de ars ceramică și roți de olărit. Produsele de olărie geto-dace prezentau o calitate asemănătoare celor făcute în regiunea balcanică. Dacii, ajungând în contact cu grecii și cu romanii au adoptat treptat, tehnici superioare din lumea sud-europeană greacă și ulterior romană. Odinioară
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
sufletul...nu-i gol! Din adăncul mării, scot pe rănd și pietre, Să pun temelie iarăși să clădesc Arvunez în ele spuma mea de viață Și învăț din nou clipa s-o trăiesc. Dacă valul trece, pietrele rămăn, Din cenusa arsă, pulbere adun. Pasarea rănită, cere vindecare Și-nvață încet către cer să zboare. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Valul / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1171, Anul IV, 16 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia
VALUL de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353562_a_354891]
-
noastră. A fost și a altora. A fost o Revoluție cu multe asemănări cu Revoluția din Europa de Est din 1989. Cu un program bine definit. Civilizarea Europei. Constat, bucuros, că urmașii revoluționarului Iancu aniversează în liniște deplină. Fără zgomote, petarde, steaguri arse și făcut cu mâna. Deocamdată! De ce ? Pentru că sunt de-ai locului. Dintotdeauna. Igen? Trimite mai departe, doar dacă ești convins că am dreptate. * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
o babilon pe-aici mi-am pierdut tinerețea visând la pofte de serai la fructul cel oprit din biblii și la coșmaruri ne-mplinite atâtea măști imunde mi-au hrănit îndoiala mușcat doar de tăgadă dar niciodată-nvins de viață doar ars de flăcări ce nu dorm sună o orgă de mesteceni pe gâtu-ți gol ca de vioară plâng și-ți cântă coapsele dulci sub luna ce-și deschide chipul mușcând sălbatic vârcolacul din obrazul ei pustiu se despletesc izvoarele prin cetini
LUMINI DE PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353629_a_354958]
-
Parcă îi simt deja răsuflarea în ceafă... Ori poate că e doar gândul meu, teamă nu de moarte, cât mai ales de judecata ei. În perioada aceea primisesem ordin ca toate dovezile să fie distruse, cadavrele să fie dezgropate și arse, iar cei care soseau atunci cu trenul erau gazați și arși direct, fără să mai fie îngropați. Nu mult după aceea, la Treblinka a izbucnit revolta, iar Heinrich Himmler însuși, înnebunit, a dat ordin ca lagărul să fie închis pentru
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
doar gândul meu, teamă nu de moarte, cât mai ales de judecata ei. În perioada aceea primisesem ordin ca toate dovezile să fie distruse, cadavrele să fie dezgropate și arse, iar cei care soseau atunci cu trenul erau gazați și arși direct, fără să mai fie îngropați. Nu mult după aceea, la Treblinka a izbucnit revolta, iar Heinrich Himmler însuși, înnebunit, a dat ordin ca lagărul să fie închis pentru totdeauna. Mai târziu m-am întors la Berlin, la familia mea
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
brânză de burduf și o roată de caș pe care le-am udat mai întâi cu câteva înghițituri de țuică de prune. Apoi, ne-au adus, pe un fund de lemn o găină bine rumenită cu mujdei. Cănile de lut ars le-au umplut cu vin de casă așa că noaptea a trecut mai mult sprijinindu-ne de pereți, decât pe paturile din cele două camere, pregătite cu multă destoinicie. Nu mai erau chiar ,,zori de zi''când ne-am dus spre
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]