119,094 matches
-
proporțiile, ca și nouă, lui Valéry îi plăceau înainte de toate cuvintele.” (O discuție pe pernă, între doi rafinați intelectuali deschiși, fiecare cu logica sexului său, tuturor artelor, așa cum numai la Paris, de pildă, pot fi ele frecventate). Iar discuțiile asupra artei vor aluneca, fatal, pe aridul teren al politicii, Natalia dând dovada unei cuprinderi mai generoase, mai nuanțate, mai în spiritul adevărului, decât partenerul ei. Mamă devotată unui fiu pe cale de a se desprinde de ea, eroină a unei povești de
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
primi apoi sigiliul eternității prin moartea iubitului, autoarea de jurnale, epistoliera, femeia de societate respectând conveniențele ce nu acceptă rupturi de cei ce te dezamăgesc prin ipocrizia lor, prin micime omenească, se salvează prin apetitul de cunoaștere, prin băile de artă, printr-o fire care are din ce să dăruiască. Decizia sa, de a-și trăi viața sub semnul autenticității, al sincerității, al unei autoscopii ce poate însângera, fac sarea, dau farmec unor pagini de o mare larghețe de evantai - poate
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
sovietici. În fond avem a face cu tactica militară a unui organism militar, partidul unic năzuind a pregăti soldați fideli, fanatici sub flamura idealului zis al proletariatului. Fascismul, nazismul și comunismul și-au dat mîna întru elaborarea unei formule de „artă” pragmatică, „o rotiță și un șurub”, potrivit vorbelor lui Vladimir Ilici, cu scopul dobîndirii puterii și al asigurării funcționalității sale. Textele de acest tip vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
și voi avea mult de lucru. - Școala americană de teatru, unde lucrați ca profesor, diferă de cea rusească sau de cea europeană în general. Folosiți acolo metodele însușite în școala din care proveniți? - Nu mă străduiesc să predau, în special, arta teatrală rusească, dar nu uit ceea ce am învățat. Sunt convins că școala rusească este o școală puternică, iar eu sînt parte din ea. Există unele discipline pe care refuz să le predau acolo, cum ar fi „Tehnologia audiției” - un model
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
Marcus Aurelius, Montaigne, Baltasar Gracian sau, mai aproape de zilele noastre, Cioran ori Alexandru Paleologu. Andrei Pleșu merge și aici cu un pas mai departe decît predecesorii săi teoretizînd chiar rostul operelor alcătuite din fragmente într-un text cu nuanțe de artă poetică: „Cea mai adecvată expresie scrisă a efortului spiritual îmi apare a fi fragmentul. Pentru că fragmentul singur, numai el, respectă procedura intimă a gîndirii. Gîndim intermitent: intermitent la propriu, dată fiind incapacitatea noastră structurală de a păstra în act reflexivitatea
Pitoresc și filozofie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13590_a_14915]
-
În Rl nr. 32/13-19.08.03 a apărut un articol, semnat de Prof. Solomon Marcus, cuprinzând un interviu luat de Gabriela Melinescu Profesorului C. Foiaș, binecunoscut matematician, acum cca. 30 de ani. Tema articolului este deosebit de incitantă: raportul între artă și știință. Comparând relațiile lui Birkhoff și Foiaș pentru valoarea estetică a unei opere artistice sau științifice, rezultă din ambele că această valoare este proporțională cu ordinea (entropia informațională scăzută) și simplitatea (economia de mijloace). În acest fel se revine
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
de mijloace). În acest fel se revine oarecum la concepțiile din Antichitate, dar și la ideile unor savanți moderni care apreciază că o teorie generală nu poate avea decât relații matematice simple și elegante. Cred că o opoziție directă între artă și știință, de fapt, nu există, mai ales pe tărâmul creației. Comportamentul uman se situează pe trei nivele, în funcție de modul cum se percepe informația senzorială: ca semnale spațio-temporale (la nivelul senzo-motor, situat în afara atenției conștiente), ca semne (la nivelul regulilor
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
senzo-motor, situat în afara atenției conștiente), ca semne (la nivelul regulilor și tiparelor comportamentale, verificate prin experiențe anterioare, situat în afara limbajului conceptual), ca simboluri (la nivel cognitiv, unde se elaborează strategiile de comportament în limbaj conceptual, în situații noi, nefamiliare). În artă, ca și în știință, pe tărâmul creației, alegerea strategiei nu se face integral prin calcul mental (ajutată eventual pe computer), ci, în bună măsură intuitiv, apelân-du-se la tezaurul arhetipal subconștient (sau supraconștient?). Atât artiștii, cât și scientiștii știu că, în
Voci din public () [Corola-journal/Journalistic/13605_a_14930]
-
se îndrepta spre ținuturile arctice. Curînd a ajuns și în Africa. Toate pățaniile sînt povestite cu umor englezesc, vigoare, dar și - epoca obliga - cu o decență victoriană. Poate ar fi o plăcută lectură de vacanță și pentru cititorii de la noi. Arta elocinței Dominique de Villepin, ministrul de Externe francez, a publicat de curînd la Gallimard o carte de poeme de 800 de pagini, Eloge des voleurs de feu. Luc Ferry, colegul lui de la Ministerul Educației, a semnat, la Ed. Odile Jacob
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
asemenea măsură din caracterul francez, încît ele au o valoare socială, sînt un mijloc indispensabil de promovare în societate (ceea ce nu e cazul la noi). Precum teatrul pentru englezi, cîntul vocal pentru italieni sau muzica instrumentală pentru nemți, retorica e arta favorită a francezilor. Ușurința și eleganța exprimării atît orale, cît și în scris sînt studiate și exersate în toate treptele de învățămînt, iar orice candidat la o funcție publică trebuie să susțină un examen scris și unul oral în fața unui
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
operele sale au fost expuse la Tate Gallery din Londra, la Documenta de la Kassel, la Kunsthalle din Berna). Fotografia, sculptura, desenul, arhitectura concură la realizarea lucrărilor lui. Editura Gallimard a consacrat artistului o carte semnată de cinci renumiți critici de artă. Medicină narativă Creat în urmă cu 270 de ani, spitalul Bellevue din New York e cea mai veche instituție medicală din SUA, celebră pentru secția ei de psihiatrie, dar și pentru faptul că aici sînt îngrijite persoane defavorizate afroamericane și imigranți
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
prin urmare aprecierile critice sunt pe alocuri de o firească subiectivitate, ceea ce recunoaște și S. Damian. Croh., originar din Galați, fusese ilegalist comunist, însărcinat cu difuzarea de manifeste și predarea de mesaje în calitate de curier. Viitor inginer de profesie, „pasionat de arta modernistă, a fost ademenit de o utopie politică. Scăpse ca prin miracol de fascism (fiind evreu, n.n.) și cu amintirea prigoanei în suflet... recunoscător că fusese eliberat, s-a dăruit orbește mișcării proletare”. Oricâte deziluzii a avut pe parcurs, a
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
seamănă a „servilism”) și atunci când primind ordin de la Partid l-a lovit pe N. Breban, hăituit de cenzură. Acest comunist, cum se va vedea „nec plus ultra”, a contribuit esențial, în același timp, la formarea „orizontului modern de interpretare a artei, plasând pe marii exponenți autohtoni (mai propriu era să spună români) pe orbita europeană”. De fapt, el relua ideile lui E. Lovinescu și G. Călinescu, vizibile și în lucrarea sa fundamentală Literatura română între cele două războaie mondiale. Oricât de
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
Mă întreb: Croh. nu citise pe Soljenițîn, nu auzise de Canal, de Sighet, de Gherla, de lagărele de concentrare de distrugerea elitei românești? Deși extrem de inteligent și de cultivat își manifestase dragoste și respect pentru valoare, pentru literatură, pentru autonomia artei, Croh. ne apare profund contradictoriu în evoluția lui de la teoria realismului socialist la susținerea generației „Desant”. Ideologic, el rămăsese un comunist îndârjit, un antiliberal, ceea ce regretă și prietenul său mai tânăr. Atât de experimentat în profesia lui de critic literar
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
în mână vol. XI, nr. 3 (50) din 2003 al revistei, excelente din toate punctele de vedere, Update. Publicație pentru educația continuă a medicilor; la pagina 152 se găsește un articol al medicului David Brooks din Manchester intitulat Ar trebui artele introduse în programele analitice ale școlilor medicale? Medicul englez pune ca motto următorul citat din Alexandre Dumas (tatăl): “Cum pot oare copiii să fie atât de inteligenți, iar adulții atât de stupizi? Probabil că este vina educației”. David Brooks constată
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
descrisă ca o profesie (care necesită educație), ci, mai degrabă, ca meserie (pentru care suntem instruiți, și nu educați). Educația reprezintă o premisă obligatorie pentru înțelegerea oamenilor și a comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
necesită educație), ci, mai degrabă, ca meserie (pentru care suntem instruiți, și nu educați). Educația reprezintă o premisă obligatorie pentru înțelegerea oamenilor și a comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
meserie (pentru care suntem instruiți, și nu educați). Educația reprezintă o premisă obligatorie pentru înțelegerea oamenilor și a comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil medical ar fi necesar ca, înainte de
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil medical ar fi necesar ca, înainte de începerea cursurilor clinice, să existe un semestru dedicat studiului artelor, de preferință examinabil. ... Din fericire, schimbările în domeniu sunt evidente. Aproximativ 30% dintre facultățile de medicină din Statele Unite au în programele analitice și unele cursuri de literatură, iar Jane McNaughton, de la Durham University, afirmă că modulele facultative de studii speciale
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
au bucurat de un succes deosebit în rândul studenților”. Așadar un medic englez atrage atenția asupra importanței pe care o au disciplinele spiritului pentru formarea unui medic și consideră necesar ca învățământul medical să fie completat cu cursuri din domeniul artelor! Ce părere au experții ministerului nostru? Nu este cazul să redăm, până nu este prea târziu, ponderea normală umanisticii în învățământul preuniversitar pentru a forma tineri cu o cultură generală solidă care să le dea posibilitatea de a deveni specialiști
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
Adina-Ștefania Ciurea Arta nu reflectă viața, ea îl reflectă pe spectator”. Cuvintele îi aparțin lui Oscar Wilde (vezi prefața romanului Portretul lui Dorian Gray) și ar putea sluji drept moto tuturor proceselor pornografice intentate scriitorilor de-a lungul timpului. Deși nu a fost
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
procesul în care acesta a fost acuzat de atentat la bunele moravuri pentru Madame Bovary, îl iubesc pe Baudelaire cel amorezat de o prostituată cu pielea neagră. Singurul lor păcat este de a nu crede că sincronismul în materie de artă și morală este la noi - căci suntem la porțile Orientului - numai legendă. Disputa se întinde pe aproape un deceniu și rămâne de văzut dacă la începutul anilor ’40 publicul românesc depășise acest impas al receptării cărților cu scene ale corporalității
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Șuluțiu, cartea va fi interzisă de Ministerul Instrucțiunii Publice și nu va apărea decât în 1935, însoțită de o postfață cu valoare de pledoarie pro domo - Paragraf pentru o eventuală istorie a gândirii românești - ce rediscuta raportul dintre moralitate și artă. Într-o epocă în care prin Lovinescu teza schopenhaueriană despre moralitatea artei ar fi trebuit asimilată, Ministerul Instrucțiunii Publice ierarhiza încă operele literare pe criterii etice. “Lupta împotriva pornografiei” - titlul unui proces-verbal din 26 martie 1937 în urma unei Sedințe a
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
apărea decât în 1935, însoțită de o postfață cu valoare de pledoarie pro domo - Paragraf pentru o eventuală istorie a gândirii românești - ce rediscuta raportul dintre moralitate și artă. Într-o epocă în care prin Lovinescu teza schopenhaueriană despre moralitatea artei ar fi trebuit asimilată, Ministerul Instrucțiunii Publice ierarhiza încă operele literare pe criterii etice. “Lupta împotriva pornografiei” - titlul unui proces-verbal din 26 martie 1937 în urma unei Sedințe a Academiei Române - e dusă de N. Iorga, N. Crevedia, N. Georgescu-Cocoș, O. Goga
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
postafața romanului șuluțian, care deplânge insuficiența intelectual-afectivă a publicului românesc ce nu poate depăși un nivel primar al lecturii, e un ecou întârziat la prefața lui Oscar Wilde la Portretul lui Dorian Gray: în esență, autorul declară caracterul antipedagogic al artei, care nu e nici morală, nici imorală. Respingerea inițială a Ambigenului - pentru scenele din casele de toleranță și pentru desenele cu nuduri ale lui I. Anestin deopotrivă - confirmă faptul că publicul românesc nu asimilase încă exclusivitatea criteriului estetic în valorizarea
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]