2,159 matches
-
regulate. Fără artă, m-aș fi Înecat Într-o baltă a neputinței și a plictiselii. Cât despre Wendy Brookhyser, pentru ea platitudinea nu era În nici un caz o opțiune. Venise În Birmania cu o obsesie În minte și o pasiune arzătoare În inimă. Voia să lupte pentru drepturile birmanezilor, pentru democrație și libertatea cuvântului. Cu toate acestea, nu putea mărturisi asta nimănui. Ar fi fost periculos. Tovarășilor de călătorie, Wendy le spusese că era directoarea unei fundații pentru familii. Ceea ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
rai via un atac de cord. Dar compensa lipsa de condiție fizică cu speranța că va afla noi indicii despre unde se află prietenii lui. Slavă Domnului că deasupra scărilor sunt coroanele copacilor care să-i protejeze spatele de soarele arzător. Harry se conformă instrucțiunilor și se descălță, apoi ridică Încălțările În dreptul camerei și spuse: În locurile sfinte nu e voie Încălțat. Și Își Începu lungul urcuș. Treptele de piatră erau netede și răcoroase Într-un mod senzual. Se gândi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
moi precum gălbenușul de ou. Mare este Domnul! Mare este Domnul! Le vom zdrobi oasele și le vom măcina inimile, până când bucățile vor fi ca bălegarul mucegăit. Mare este Domnul! Mare este Domnul! Vom arunca această spurcăciune Într-un râu arzător. Mare este Domnul! Mare este Domnul! Vor fi duși departe, clocotind și bolborosind, urlând și plângând, peste o stâncă și Într-o cascadă de foc până În gura plină de colți a Iadului, așa cum a prezis Regele Naților. Mare este Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
făcut din oase și mușchi. Apoi a zăcut În propria mizerie, cu chipul aproape de suprafața apei, fără să-și simtă trupul, dar cu gândurile curgând ca un fluviu. Urma să moară ca un străin pe aceste maluri. Și În timp ce scântei arzătoare Îi Încețoșau privirea, a avut un gând surprinzător: mult timp după ce va fi mort, râul va continua să curgă și, odată cu râul, și el. Și-a imaginat un tânăr care Îi semăna, care avea aceeași vârstă și aceeași culoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Eu am zis: "Ah! Doamne, Dumnezeule! Ai înșelat în adevăr pe poporul acesta și Ierusalimul, cînd ai zis: Veți avea pace!" Și totuși sabia le amenință viața." 11. În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: Un vînt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vînture, nici ca să curețe rîul. 12. Ci un vînt năpraznic vine de acolo pînă la Mine! Acum le voi rosti hotărîrea!" 13. "Iată, nimicitorul înaintează ca norii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
dus din timp, ca să mai pierd timpul prin gară, să arunc o privire prin împrejurimi. Când colo, ce să vezi! Nu era nici măcar o cofetărie. Tot căutând un loc unde să mă așez, m-am învârtit prin jurul stației, sub soarele arzător. Treptat, gândul a început să-mi zbare aiurea. După spusele domului Yoshiaki, orașul a devenit ceva mai animat față de altădată. Oricum, aerul era curat. Și razele revigorante. Norii erau conturați perfect. Îmi era dor de un peisaj ca acesta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și în prefața primului volum, am scris această carte deoarece am vrut să spun adevărul concret despre victimele atacului cu gaz sarin de la metrou. Tocmai din cauza faptului că nu fusese făcut cunoscut întregii lumi. Poate a fost doar o dorință arzătoare numai a mea. Practic, cum o fi să te „scalzi într-o baie de sarin“ în metrou? Oare ce schimbări a adus (sau nu) acest lucru în viața și conștiința fiecărei victime în parte? Eu, în calitate de scriitor, îmi doream să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
În tot acest timp am fost șofer de tir pe distanțe lungi. Mă plimbam prin toată țara și strângeam materiale, umpleam un camion de patru tone. Nu era chiar așa de rău. Decât să stai pe platformă într-un soare arzător ca muncitorii, să conduci un camion e floare la ureche. Viața pe care o duceam în secta Aum era mult mai strictă decât cea din prezent, dar aveam un sentiment real de satisfacție. Durerile dinlăuntrul meu scădeau și voiam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
rîuri. 3. Voi toți, locuitori ai lumii și voi locuitori ai pămîntului, luați seama cînd se înalță steagul pe munți, și ascultați cînd sună trîmbița! 4. Căci așa mi-a vorbit Domnul: "Eu privesc liniștit din locuința Mea pe căldura arzătoare a luminii soarelui, și pe aburul de rouă, în văpaia secerișului. 5. Dar înainte de seceriș, cînd cade floarea, și rodul se face aguridă, el taie îndată mlădițele cu cosoare, ba taie chiar lăstarii și-i aruncă..." 6. Și Asirienii vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid. 5. Cum domolești căldura într-un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor." 6. Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Ochilă, cea cu susul în jos, sfidarea proporțiilor și mai ales rîsul homeric care curge de-a lungul și de-a latul pînzei, sunt în mare punctele cardinale ale „naivilor”. De ce am luat-o pe la periferie ca să ajung la „cestiunea arzătoare” a prezentei cărți de proză? Pentru că bag seamă că năravul povestitului plastic și al humorului, de acolo i se trag. I s-a părut lui Gheorghe Bălăceanu că epigrama este specia care i se potrivește ca o mănușă (chirurgicală, aș
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
discurs demult uitat care a adus voturi. Dar de când Băsescu a pornit serios la treabă pentru a-și rescrie sloganul electoral și din „Să trăiți bine” doar printr-o mică modificare a reieșit noua lui dorință asupra poporului acesta, dorință arzătoare care sună simplu: „Să muriți bine”, spitalele acestea așa cum erau, murdare, sărace, părăsite de medici, controlate de stafilococi, aveau încă avantajul că mai există. Dar guvernul nu doarme, lucrează mereu și o să vedeți că și acest minim avantaj se va
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
număr de dorințe firești sau artificiale. Dar, "o dorință cheamă pe alta, satisfacerea anumitor aspirații face să se nască altele, întreținînd o ambiție fără margini, ca o băutură misterioasă care ar avea ca efect să ne facă setea tot mai arzătoare". În afară de această bogăție-egoism se întîlnește și cealaltă specie de bogăție, care se poate găsi în mâinile particularilor, ale sindicatelor și ale micilor, organisme teritoriale, sau în stăpânirea Statului: "îmi închipui pe acest om bogat dar productiv, ca un fel de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
limpede că fusese rănit, dar poate nu grav. Reușea să-și miște picioarele și asta deja era ceva, însă antebrațul stâng era bandajat și i se părea că întreg trupul trecuse pe sub roțile unui car. Simțea mai ales o durere arzătoare în grumaz, iar capul îi era strâns parcă într-un clește. își aminti cu oroare lațul care, într-o clipită, sustrăgându-l morții onorabile pentru care se pregătise, îl capturase, reducându-l la neputință, în vreme ce îl trăgea ca pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Da, nu era nici o îndoială: acela era teribilul Shudian-gun. Se întreba ce ar fi putut să vrea de la el, dar nu simțea de fapt nici o teamă; mai degrabă, pe lângă sentimentul surd, apăsător, al propriei neputințe de prizonier, îl încerca dorința arzătoare a unei înfruntări și, mai presus de orice, un sentiment de ostilitate virulentă. Cu puțin timp înainte, Lidania, răvășită, intrase în depozitul femeilor, anunțând că Odetta își luase viața. Cineva o găsise, nu departe de tabără, spânzurată de un mesteacăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lor? Divicone, care mânca mestecând cu calm, termină de supt un os, cu concentrarea cu care ar fi luat un medicament, și îl aruncă apoi pe jos. — A fost voia Domnului nostru, răspunse, fixându-l pe Sebastianus cu ochii săi arzători. Ai spus bine: un om al Bisericii! în realitate, la optsprezece ani, eram deja diacon, iar la douăzeci, am început viața de mănăstire. — Așadar, erai de condiție liberă. — Desigur! Tatăl meu avea pământ și servitori, era capul comunității noastre, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
o ajute câtuși de puțin păreau să-i întărească de o sută de ori hotărârea. Observând că unul dintre câini îi dădea târcoale, Balamber se puse în fața lui și îl goni cu un picior; apoi, scoțând din foc un tăciune arzător, îl agită energic pe dinaintea botului celuilalt; acela o luă și el imediat la fugă, însă nu prea departe, căci, cu un șuierat rapid, implacabil, securea unui războinic îl ajunse și în țintui în noroi după câțiva pași. Rezervele se împuținau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
pe bucățile de carne ce i se dădeau; apoi însă, după ce-și potolise foamea incredibilă, începuse să privească în jur mai întâi pe sub sprâncene, apoi fără nici o teamă, trecând în revistă chipurile războinicilor hiung-nu cu ochii săi întunecoși și arzători, cărora o ciudată febră interioară le transmitea o lumină tulburătoare. Cu toate că, firește, nu înțelegea nimic din dialectul hun, îi păruse oarecum atrasă de cruzii războinici ce o înconjurau și atentă la fiecare cuvânt al lor, la fiecare gest, cu fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și terenurilor cultivate. La apropierea hunilor, ca și cu o lună mai înainte, la sosirea gepizilor, țăranii își părăsiseră gospodăriile fără să încheie recoltatul, astfel că o mare parte din grâne se afla încă pe câmp, uscându-se sub soarele arzător de iulie. Era foarte cald, iar oamenii mergeau goi până la brâu, potolindu-și setea și adăpându-și caii din numeroasele pârâiașe ce tăiau câmpul. Ca întotdeauna, acolo unde terenul le-o îngăduia, grosul armatei rămânea pe drumul pavat, însă unitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se mai încălzește, măștile noastre de carne ni se vor duce pe un râu de transpirație. Craig râse fără veselie. Oricum avea să fie și mai cald. Simți brusc o spaimă. Un epicentru al arșiței - și-l imagină înspre sudul arzător, fulgerând optsprezece milioane de miliarde de grade Fahrenheit într-o milionime de secundă. Temperatura aici, în Mountainside, urma să urce cel puțin până la 135°5 și, acolo unde se aflau blindatele, 145°6... 150°*7 Nu ar fi ucigător. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
optsprezece ani și n-ai mai văzut-o de-atunci, o iubești toată viața. Când bărbatul pe care-l iubește o femeie se face vinovat față cu tine de o grosolănie, femeia îți reproșează ție grosolănia lui și, în nevoia arzătoare de a-l consola de vina lui, îl iubește și mai mult. Câți oameni ar prefera să moară ei, decât să se scufunde un continent în ocean? Dacă nu crezi în nici un Dumnezeu, atunci ce te împiedică să-ți fie
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe care le-o datorăm mai ales lor, ne impune să ne ascundem opiniile față de ele și să abandonăm în sensul lor. Amorul alungă prietenia dintre un bărbat și o femeie, pentru că încrederea și simpatia nu pot ținea piept pasiunii arzătoare de primitiv, dorinței de acaparare, suspiciunilor și celorlalte porniri egoiste ale amorului, care otrăvesc mai ales sufletul bărbatului, așa de inferior femeii în această privință. Când poți reuși să spui pentru ce iubești pe o femeie, n-o iubești cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ta? Tu însă, cuprins subit de un spirit obiectiv de circumstanță, dar cu cele mai slabe argumente de care ești capabil, iei apărarea rivalului, ca să-i dovedești ei cât ești tu de generos și de superior celuilalt. Pesimismul este iubirea arzătoare de viață și tânguirea că ea nu dă destule plăceri ori că nu i le poți stoarce îndestul și că se isprăvește odată. Un pesimist, față cu viața, e ca un bărbat care ar cere celei mai iubite femei mai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul - să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani - amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de ele, florile se clatină încet, pe tulpinile lor subțiri și înalte, în străfulgerări de roș, de violet, de galben și de toate culorile din lume. Pe alocurea, cicoarea domină puternic, iradiind un abur albastru ca un voal împotriva soarelui arzător. O femeie tânără nu poate face o plimbare pe câmp fără să culeagă flori. Adela le alege metodic, cu ochiul atent, cu gesturi de preciziune, parcă ar urmări vietăți iuți și viclene. Cu părul auriu, cu fața albă și roză
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]