KorAP: Find »[drukola/base=asimptomatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...103 >

2,571 matches

Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582

cauză a deceselor intra-spitalicești. Printr-un studiu prospectiv s-a demonstrat că 10-13% din pacienții spitalizați o săptămână, dezvoltă o tromboză venoasă profundă. Incidența crește la 30% în unitățile de terapie intensivă, 33% după infarct miocardic acut, 40% fiind asimptomatici după by-pass aorto-coronarian. În SUA au loc 300 000 de decese anual de EP acută, diagnosticul nefiind stabilit adesea decât la autopsie [5]. MORBIDITATE - MORTALITATE Moartea subită prin embolie pulmonară masivă constituie a doua cauză ca frecvență la decesele intraspitalicești

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
grad 1 A). Nu se recomandă terapie anticoagulantă de mare intensitate cu antagoniști de vitamina K (INR 3,1-4,0) față de INR 2,0-3,0 (grad 1 A). - Recomandările de tratament anticoagulant inițial și îndelungat sunt valabile atât pentru pacienții asimptomatici cu EP cât și pentru cei simptomatici (grad 1 C). Embolia pulmonară rămâne în continuare o complicație de temut a bolii tromboembolice, necesitând o terapie complexă cu mortalitate ridicată. TROMBEMBOLISMUL PULMONAR CRONIC Hipertensiunea pulmonară secundară trombembolismului pulmonar cronic este o

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
evoluție a bolii. Aceasta înseamnă că debutul și evoluția naturală a afecțiunii este neclară. Nu totdeauna poate fi documentat un episod de tromboflebită și embolie pulmonară acută. În plus, trebuie ținut cont și de faptul că emboliile pulmonare pot evolua asimptomatic sau oligosimptomatic, nefiind diagnosticate [3-5,8]. O incompletă liză a embolului (restabilire anatomică) și insuficiența restabilire hemodinamică după embolia acută pare a fi elementele etiopatogenic esențial. Revenirea completă după embolia pulmonară nu depinde esențial de tulburările de coagulare, de fibrinoliză

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
fi elementele etiopatogenic esențial. Revenirea completă după embolia pulmonară nu depinde esențial de tulburările de coagulare, de fibrinoliză sau de endoteliul pulmonar, ci mai ales de anticorpii anticardiolipidici, detectați la 10% din pacienți. Pacienții cu tromboembolism pulmonar cronic pot fi asimptomatici ani de zile. Extinderea obstrucției vasculare pulmonare, prin embolii repetitive sau tromboze in situ, determină instalarea hipertensiunii pulmonare, atunci când 40% din patul vascular pulmonar este obstruat. Progresia modificărilor hemodinamice determină remodelarea circulației pulmonare cu apariția arteriopatiei pulmonare hipertensive, similară modificărilor

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
supuși trombembolectomiei pulmonare în circulație extracorporeală, cu evoluție favorabilă, ajung la normalizarea hemodinamicii pulmonare. Rezistența vasculară pulmonară ajunge în a patra zi postoperatorie sub 5 UW. Mortalitatea operatorie se situează între 7-25% [2,12]. Supraviețuitorii trombembolectomiei pulmonare sunt de regulă asimptomatici, sau oligosimptomatici, cu redresare parțială sau totală a funcției ventriculare drepte. În Clinica de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș au fost diagnosticați și operați 4 bolnavi (2 femei - 1 postpartum - și 2 bărbați

Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560

autologe ? Grefa de arteră radială în by-pass-ul aorto-coronarian are o permeabilitate tardivă semnificativ mai lungă decât grefa de venă safenă. Deși aceste constatări sunt încurajatoare, rezultatele finale ale trialurilor RAPCO și RAPS după 10 ani de urmărire postoperatorie la pacienți asimptomatici vor ajuta la clarificarea permeabilității tardive a grefelor radiale și la concluzia dacă artera radială oferă rezultate mai bune decât venele safene [34]. - Ventilația plămânilor în timpul by-pass-ului cardiopulmonar total îmbunătățește funcția pulmonară după chirurgie cardiacă ? O gamă variată de strategii

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92065_a_92560]
Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

ales în sfera bolilor cu incubație lungă (luni sau ani), chiar dacă o cauză precede temporal efectul: virusul lent este asociat etiologic unor boli cu incubație lungă, în general cu prognostic sever; virusul latent provoacă o infecție cu semne minore sau asimptomatică etc. Există numeroase alte forme de manifestare ale relațiilor partitive, dintre care: materie-obiect; loc-regiune; producător-piață, etapă-proces etc. Câmpuri conceptuale Cercetate în relațiile lor cu ansamblul, conceptele /constructele metaforice din domeniul medical nu sunt unități izolate, indiferent dacă referirea se face

Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă (2015) [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473

ideii de a testa pacienții cu DZ nou depistat (înainte de inițierea insulinoterapiei) pentru prezență sau absența autoanticorpilor anti-insulinici (Palmer et al., 1983), dovedindu-se prezenta acestora la pește 20% dintre pacienți. Apariția precoce a anticorpilor anti-insulinici, încă din etapele preclinice asimptomatice ale DZ tip 1, a sugerat faptul că insulină per se ar putea acționa că un autoantigen. Confirmarea acestei ipoteze a venit din studii pe animale (șoareci NOD) la care clonele autoreactive de limfocite Ț CD8+ recunosc un epitop de pe

Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
glicemia à jeun atinge valoarea de 110 mg/dl, diabetul clinic manifest se va instala în mai puțin de un an de zile. Predicția DZ tip 1 reprezintă unul din cele mai fascinante capitole ale diabetologiei moderne. Identificarea unor subiecți asimptomatici aflați la risc crescut de apariție a bolii este de importanță majoră, deoarece intervenția terapeutică în faza prodromală a bolii poate duce la o reducere semnificativă a morbidității și mortalității. Vom enumeră doar câteva dintre beneficiile imediate sau posibile în

Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573

ce poate avea diverse etiologii. Principalul efect fiziopatologic al existenței anevrismului este efectul de masă sau de compresiune pe elementele anatomice învecinate ce duce la apariția simtomatologiei. De multe ori existența anevrismului este descoperită întâmplător la examinările imagistice paraclinice fiind asimptomatic, iar uneori se poate prezenta ca prima manifestare prin complicațiile sale (tromboză cu embolie, ruptură cu hemoragie). Clasic anevrismele de aortă abdominală (AAA) se clasifică în: - anevrisme de aortă subrenale - anevrisme de aortă suprarenale. Cele suprarenale sunt considerate și tratate

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
sunt protejați de apariția anevrismului de aortă abdominală neexsitând nici o explicație a fenomenului [18]. Infecția cu Clamydia Pneumonie este asociată cu creșterea rapidă a anevrismului abdominal fără ca mecanismul asocierii să fie evidențiat [19]. SIMPTOMATOLOGIE Majoritatea anevrismelor de aortă abdominală sunt asimptomatice, apariția și creșterea lor neproducând simptome. Cel mai frecvent, simptomele apar în cazul comprimării organelor vecine dacă creșterea în dimensiuni se produce rapid, dar și în cazul fisurii sau rupturii anevrismale. În literatură se consideră că circa 75% [21] din

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
creșterea lor neproducând simptome. Cel mai frecvent, simptomele apar în cazul comprimării organelor vecine dacă creșterea în dimensiuni se produce rapid, dar și în cazul fisurii sau rupturii anevrismale. În literatură se consideră că circa 75% [21] din anevrisme sunt asimptomatice, acestea fiind descoperite întâmplător la examenul obiectiv al pacientului, la diferite examinări imagistice efectuate pentru alte afecțiuni și chiar intraoperator cu ocazia laparatomiilor efectuate pentru alte afecțiuni. Se consideră că 5% [21] din neoplasmele abdominale asociază și anevrism de aortă

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
temporizare a intervenției chirurgicale. Valoarea de creștere 0,4 cm/an este considerată ca limita efectuării sau temporizării interventiei chirurgicale, fără ca această limită să aibă un caracter absolut [30]. SCREENING-UL POPULAȚIEI Screening-ul populației în vederea depistării anevrismului abdominal la pacienții asimptomatici este o practică utilizată în toată lumea civilizată, examinarea de referință fiind ecografia abdominală. Se consideră că grupa de risc ce necesită screening ecografic este reprezentată de pacienții cu vârsta de peste 50 de ani, la care screening-ul ecografic este necesar a

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
anevrismului, intervenția chirurgicală de urgență este indicată absolut. De asemenea, în cazul în care un anevrism devine simptomatic, indicația chirurgicală este de urgență, chiar în absența semnelor de ruptură, apariția simptomatologiei indicând iminența de ruptură a acestuia. În cazul anevrismelor asimptomatice, dimensiunea de peste 4 cm în diametru sau dublul dimensiunii aortei constituie indicație de tratament chirurgical. Anevrismele complicate prin tromboză și embolie prezintă de asemenea indicație de tratament chrurgical. Disecția și ulcerele penetrante în anevrism constituie indicații de tratament chirurgical. Contraindicațiile

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
și ulcerele penetrante în anevrism constituie indicații de tratament chirurgical. Contraindicațiile intervenției chirugicale constau în : - expectativa de viață sub 2 ani (neoplasme), - afectare mentală severă, - afecțiuni ce determină o calitate inacceptabilă a vieții. Anevrismele mici cu diametrul sub 5 cm, asimptomatice, nu prezintă indicație chirurgicală, doar dacă devin simptomatice, la examinări ulterioare efectuate la 6 luni dimensiunea atinge 5 cm sau dacă creșterea este mai mare de 0,5 cm pe an. Dispensarizarea și urmărirea în timp se fac ecografic sau

Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748

au o scădere mai mare decât bărbații, pensîndu-se diferența din populația generală), prezența complicațiilor și a factorilor de risc, vârsta curentă și vârsta la debut (tabelul 2) (41). Debutul real al T2DM este aproape întotdeauna trecut cu vederea deoarece este asimptomatic. În acest fel apare o întârziere în diagnosticarea bolii care poate ajunge uneori la 10-15 ani, adesea pacienții fiind diagnosticați cu ocazia unui control într-o altă specialitate pentru una din complicațiile bolii. Apare astfel o afectare „din start” a

Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

cu tablou de pneumonie gravă, expectorație purulentă abundentă și hemoptizii repetate. Dacă pleura este cointeresată precoce, tabloul clinic are aspect de supurație pleuro-pulmonară sau chiar de empiem pleural „primitiv” [15, 22, 44]. Menționăm că există și abcese pulmonare cu debut asimptomatic [44]. La majoritatea cazurilor apare, în medie după 1-2 săptămâni de la aspirație, expectorația purulentă, abundentă și fetidă la 60% din cazuri. Excavarea focarului de pneumonie necrotică și evacuarea colecției purulente în bronșii este anunțată de exacerbarea tusei, de o mică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
sau o „bronșită” după care se instalează definitiv tusea și expectorația. În sezonul rece apar pusee recidivante de catar bronșic sau chiar pneumopatii acute. În timpul acestor exacerbări ale eliminărilor de spută purulentă apar hemoptiziile. Între puseele infecțioase bolnavul poate fi asimptomatic sau să prezinte semnele unei bronșite cronice banale, cu menținerea unei stări generale bune, care mai târziu se alterează progresiv, odată cu îndesirea puseelor care devin trenante și a cronicizării supurației. În perioada de stare, bronșiectazia se caracterizează clinic prin supurație

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
operatorie a fost de 1,7%. Morbiditatea a fost raportată în cazul a 18 pacienți (10,5%) Un număr de 148 pacienți au fost urmăriți pe o perioadă medie de 4.2 ani. Din aceștia, 111 pacienți (75%) au fost asimptomatici după tratamentul chirurgical, 31 (21%) au prezentat simptome minime, iar 6 pacienți (4%) au prezentat o simptomatologie nemodificată sau înrăutățită față de cea dinaintea intervenției chirurgicale [30]. Hodder și colab. (1995) au raportat că ratele mortalității în tratamentul chirurgical al bronșiectaziilor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
90]. MICOZELE PULMONARE Infecțiile micotice pulmonare rezultă prin inhalarea unui fung; infecțiile micotice sistemice sunt produse, în marea lor majoritate, tot prin inhalare și depășirea stadiului de boală pulmonară. În zonele endemice marea majoritate a infecțiilor micotice pulmonare primare sunt asimptomatice și autolimitante. Infecțiile fungice grave și cu evoluție rapidă aparțin categoriilor de pacienți imunocompromiși: tratament imunosupresor după transplant, corticoterapie sistemică agresivă, SIDA, chimioterapie pentru neoplasm; de asemenea, infecțiile fungice au incidență crescută la pacienții cu malnutriție, diabet dezechilibrat, antibioterapie intensivă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
ale venelor pulmonare (adenopatiile subcarenale), stenoze bronșice sau ale arterelor pulmonare (adenopatiile hilare) [22, 72]. Mai rar apare sindromul esofagian [62] sau rupturi ale granuloamelor în esofag, arbore traheobronșic sau mediastin [11, 63]. Cu toate acestea 40% din pacienți sunt asimptomatici [15, 65]. Calcificarea adenopatiei mediastinale afirmă diagnosticul de benignitate. Diagnosticul diferențial se realizează cu sarcoidoza, adenopatii mediastinale metastatice, limfoame. Pentru excluderea malignității diagnosticul histologic se obține prin mediastinoscopie (cervicală anterioară Carlens), mediastinotomie anterioară (Chamberlain) cu sau fără mediastinoscopie, chirurgie toracoscopică

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
patogene speciile A. fumigatus, A. flavus, A. niger, A. terreus, A. nidulans, A. caneus, A. sulphureus, A. glaucus, A. orzay, A. sycowi etc. În funcție de numărul de spori (conidii) inhalați și de statusul imunologic, pacientul poate dezvolta de la o infecție pulmonară asimptomatică până la infecția fulminantă, fatală. Aspergilomul Reprezintă colonizarea și dezvoltarea fungilor la nivelul unei cavități pulmonare preexistente comunicante la nivelul arborelui traheo-bronșic; fungii se dezvoltă și formează micetomul sau aspergilomul. Evoluția bolii constă în dezvoltarea și creșterea miceliilor în pereții cavității

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
pot apare dispnee, scădere ponderală, degete hipocratice, stare de rău general. Suprainfecția bacteriană se manifestă prin febră, spute purulente, durere toracică. Tabloul inițial poate sugera embolie pulmonară: dispnee, durere toracică, hemoptizii și poate întârzia inițierea tratamentului antifungic. Aspergilomul poate fi asimptomatic [35]. Diagnostic Caracteristic pentru aspergilom este aspectul imagistic de „limbă de clopot”: o opacitate „pendulând” în interiorul unei cavități. Tomografia computerizată descrie același aspect (fig. 6.46). Localizarea este frecventă în lobii superiori și în segmentele apicale inferioare. Prezența Aspergillus în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
reușesc să fagociteze sferulele. În progresia boli imunitatea umorală scade, probabil datorită unor substanțe imunosupresoare eliberate de fungi [35]. Din punct de vedere patogenic, coccidioido-micoza se aseamănă tuberculozei:primoinfecția produce complexul primar, alcătuit din pneumonită și afectare ganglionară regională, uneori asimptomatică = coccidioidomicoza primară;reactivarea și reinfecția produc leziuni pulmonare polimorfe, (coccidioidomul, caverna etc.) = coccidioidomicoza persistentă;diseminarea extrapulmonară, frecventă la imunocompromiși, este forma gravă, cu posibilă evoluție fatală = coccidioidomicoza diseminată. Diagnosticul de coccidioidomicoză necesită culturi pozitive din fluide biologice (spută, puroi, ser

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
a acizilor nucleici (NAAT) pentru identificarea C. immitis în probe biologice [61]. Coccidioidomicoza primară Primoinfecția se produce prin inhalarea C. immitis. În zonele endemice (deșerturile din statele sud-vestice și centrale ale USA), la peste jumătate din persoanele infectate primoinfecția este asimptomatică sau este însoțită de semne gripale; diagnosticul este dat de pozitivarea testelor cutanate coccidioidale. Radiologic pot apărea imagii miliare pulmonare, infiltrate pulmonare, adenopatii hilare, revărsate lichidiene pleurale sau pericardice. Pacienții asimptomatici imunocompetenți nu necesită tratament, boala fiind autolimitantă. În zonele

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]