1,573 matches
-
legăturilor. Dincolo de mecanismele privirii, o asemenea interdisciplină va putea aborda în sfârșit tehnologiile sacrului (înlăturând din acest din urmă termen, repetăm, orice conotație supranaturală sau confesională). Căci sentimentul sacrului nu scapă neatins de evoluția tehnicilor. Chiar dacă expresia sună urechilor noastre astupate de un dualism bimilenar cam ca "orașul de la țară", am ales calea unui materialism religios (știm deja că religiile sunt mult mai materialiste decât se crede și decât o știu chiar ele). "Materialism", fiindcă e limpede pentru oricine observă condițiile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
acceptate în anumite versiuni ale teoriei stringurilor.) Eliminarea lui zero din univers poate părea un pas drastic, dar stringurile sunt mult mai ușor controlabile decât punctele; eliminându-l pe zero, teoria lor netezește natura discontinuă, punctiformă a mecanicii cuantice și astupă orificiile create de găurile negre în teoria relativității generalizate. Odată puse la punct aceste aspecte, cele două teorii nu mai sunt incompatibile. Fizicienii au început să creadă că teoria stringurilor va unifica mecanica cuantică și relativitatea; au crezut că ea
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
răutăților voastre. Iar nebunia voastră este nu numai mare, ci chiar atât de mare, atât de hâdă și de degradantă, că o singură zi nu mi-ar ajunge spre a o descrie. Și altminteri se cuvine mai curând să ne astupăm urechile și să ne întoarcem privirea de la asemenea lucruri, astfel ca înșirarea lor amănunțită să nu întineze cumva spontana și curata înflăcărare a credinței noastre!” (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea III, 64.1-3, în PSB., vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
relelor”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole, (Ignatie către smirneni), cap. VII, în PSB, vol. 1, p. 221) „Am aflat că au trecut pe la voi unii care aveau o învățătură rea. Pe aceștia nu iați lăsat să semene între voi; v-ați astupat urechile, ca să nu primească cele semănate de ei”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către efeseni), cap. IX, 1, în PSB, vol. 1, p. 192) „Așadar, vă rog, nu eu, ci dragostea lui Iisus Hristos: Folosiți numai hrană creștină! Depărtați vă de
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care lucrează împotriva lui Dumnezeu?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Către iudei, cuv. I, 7, în vol. Cuvântări împotriva anomeilor. Către iudei, p. 259) ,,Adună-ți învățătura sănătoasă din Sfintele Scripturi. De vine la tine un altul săți spună altceva, astupă-ți urechile, fugi îndată, nu zăbovi. Dacă s-ar pune la cale un complot împotriva împăratului, n-ai vrea, negreșit, să iei parte la astfel de adunare, ca nu cumva să te primejduiești numai prin simpla ta participare, chiar dacă n-
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la astfel de adunare, ca nu cumva să te primejduiești numai prin simpla ta participare, chiar dacă n-ai fost de acord, iar când se grăiește împotriva lui Dumnezeu, când învățătura lui este tăgăduită, nu fugi, nu urăști limba hulitoare, nu astupi gurile cele fără de Dumnezeu? Cum vei putea să te rogi lui Dumnezeu cu îndrăznire, când iei parte la hulele aduse Lui? Nu, vă rog, nu faceți așa! Nu spun asta către cei de față; dar, mai bine spus, și către
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
putea face. Ajung, se instalează fiecare cum poate în tribune. Totul este în fierbere, sărbătoarea sălbatică e în toi. El și-a închis perdeaua pleoapelor. Îi este interzis sufletului să iasă, la asemenea obiecte nelegiuite! Ah! Dacă și-ar fi astupat și urechile! Într-adevăr, căderea unui luptător a făcut să izbucnească din mijlocul poporului adunat o imensă larmă, al cărei șoc violent îl resimte. Curiozitatea este mai tare decât el. Se crede suficient de puternic, orice s-ar putea întâmpla
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acest cuvânt ne fac să simțim în același timp!" Pentru a-și concentra atenția, cu ocazia vreunei reprezentații, asupra gesturilor, Diderot, care știa pe de rost un mare număr din piesele repertoriului, povestește că se plasa destul de departe de scenă astupându-și urechile. Nu asculta actorul decât când gesturile sale păreau să corespundă cu textul. "Orice ați crede despre expedientul meu, îi spune el destinatarului Scrisorii despre surzi și muți, vă rog să considerați că dacă, pentru a aprecia corect intonația
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
decor într-un scop ornamental. Decorul își pierde atunci rațiunea de a fi, care este să pună în evidență influența mediului asupra indivizilor. "Orice decor adăugat unei opere literare precum un balet, scrie Zola în Naturalismul în teatru, numai ca să astupăm o gaură, este un expedient supărător. Dimpotrivă, trebuie să fim bucuroși, când decorul exact se impune ca mediu necesar operei, fără de care ea ar rămâne incompletă și nu ar mai putea fi înțeleasă." Zola găsește, în persoana lui Antoine (1858-1943
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o însemnată măsură la rezolvarea chestiunii muncitorești"25, belicosul Gayk "a reușit să ne dea o nouă îndrumare în politica externă, emițând cel dintâi și cu multă autoritate părerea că trebuie să luăm pe transilvăneni fără Transilvania"26, Cotadi "este astupat timp de șase luni pe an cu un dop de sticlă de șampanie, pe care de căte ori îl trage în afară, se încearcă să-l împartă în loturi inalienabile și să-l distribuie populației rurale, sperând că va putea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
păstrează aceeași figură pe chip... Ei îi este totuna, dacă o jelești, ori nu... Lumânările se mistuie fumegând, mirosul de ceară arsă amestecându-se cu mirosul de tămâie... Clopotul de la Schit își continuă dangătul melancolic, care te face să-ți astupi fața cu palmele și să plângi. - De ce ai luat-o, Doamne... de ce?!... se răzvrăti Anton, și, din nou, un val de revoltă începu să crească într-însul... - De ce m-ai despărțit de ea, Doamne! strigă el aproape răstit. A înflorit
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ploaie, și tunurile... Câteva puști le-o azvârlit peste parapet în vale. Și, chiar, când era gata s-o șteargă... unul dintre turci, l-o zăpsât, ș‟o dat să strige, atunci, ce să facă...! c‟o mână i-o astupat gura, și cu cealaltă, i-o trecut baioneta prin el, lăsându-l pe parapet, cu ochii înspre liniile noastre... și, o tuli făcându-și cruce... „Doamni, iartă-mă... n-am avut încotro... șî el o fost un suflet...!“ Pentru faptele
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu cărți, trânteau ușile, spărgeau ferestrele, țipau noaptea și, În general, băgau o spaimă atât de mare În proprietari, Încât existau cazuri când aceștia erau gata să vândă și să plece, doar ca să scape. Dar, de cele mai multe ori, doar Își astupau urechile, Își acopereau cu ceva ochii Încercănați și Încercau să se poarte ca și cum nimic nu ar fi fost nelalocul său. Transformați de teamă În niște lași, nu vorbeau mai deloc, refuzând să ia În seamă covorul care se mișca sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ajuns funia la par? Mi-a venit ordin de concentrare! Plec și las acasă femeie tânără și trei copchii, șuieră bărbatul, trântind căciula pe lutul odăii. Ba, poate, patru, că Safta a rămas grea! puse mâna la gură Ileana, parcă astupându-și vorbele. Cu pași mari și gesturi repezite, Gheorghe inșfăcă șiacul, luă căciula și ieși în pridvor, sorbind aerul înmiresmat al toamnei târzii. „ Ce-o să fac? Cum să las sufletele singure? Mai bine plec în codru și nimeni n-o să
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
l-a lovit cu pietre și l-a rănit de moarte; aceeași mulțime care a privit, apoi, tăcută cum Tenochtitlanul era transformat în ruine, dărâmat casă cu casă și incendiat. Indienii care își duc marfa nevândută trec deasupra vechilor canale astupate de spanioli, pe bulevarde amorțite de dimineața rece și încă tulbure, unde lipsește ceva. Nu există ruine ca la Roma, deși n-au trecut decât patru secole și jumătate de la căderea Tenochtitlanului. Nimic nu amintește că aici a existat un
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
unui cântec aztec care pare murmurat de Hamlet: "Am venit numai să dormim/ Am venit numai să visăm/ Nu-i adevărat, nu-i adevărat/ Că am venit să trăim pe pămînt". Înțeleg de ce spaniolii au dărâmat Tenochtitlanul și i-au astupat canalele. Înțeleg de ce aztecii, pe la mijlocul secolului al XV-lea, și-au distrus ei înșiși manuscrisele ca să uite că fuseseră vasali. Dar "petele albe" nu sunt, propriu-zis, "pete albe". Doar că se sustrag istoriei, care nu e doar proces verbal. fluturii
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
cuvinte spuse acum câțiva ani! mă uit pe furiș la el să-l văd cum reacționează, ce impresie, el tace și de la locul lui nu-i scapără nici un mușchi al feței, cu ochii închiși pare că, Nu trebuie decât să astup bine toate intrările, urmez eu mai departe, intrările înspre urechea învățată cu zgomotul de fond al lumii dinafară, ca să-mi încerc auzul dinlăuntru pregătit să sesizeze muzica mișcătoare a sferelor, nu trebuie decât să rămân în nemișcare față de orice atingere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ți se usucă peretele și n-ai timp de lozincile lor, era infernal și totuși problema era alta, cupola! Nu era o chestie ușoară, nici unul dintre noi nu mai pictase cupole, asta o făceau doar pictorii de biserici, să fie astupată cupola până trece vizita nu mai era timp și așa printr-o minune l-au găsit pe meșterul Luca, el lucra pe atunci într-un sat departe la o biserică, din acel sat era unul din tovarășii responsabili și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
tradiționale, chipuri cioplite de negri, prăvălia chiliană, casete cu muzică din Anzi, mărgele colorate, brățări de piele împletită, veste de piele cu franjuri, un instrument muzical ciudat, făcut probabil din trunchiul mai subțire al unui copac scobit pe dinlăuntru și astupat la ambele capete, scuturat sau întors cu susul în jos scoate un sunet straniu de revărsări de ape, mai dulce sau mai clocotitoare după cum, diverse semințe sunt în interior, îmi explică Marius, semințe uscate, de diferite mărimi și cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
și să-i zbor creierii fără prea multe discuții. Apoi pe ușa din stânga ieși o femeie albă și am întrezărit o cale de scăpare. Am alergat și am prins-o de gât. Ea începu să țipe. I-am înăbușit strigătele, astupându-i gura cu palma stângă. Femeia dădu disperată din mâini, apoi deveni rigidă. Mi-am scos revolverul și i l-am lipit de tâmplă. Jandarmii avansau prudenți, cu armele lipite de picior. Am împins-o pe femeie în cabina telefonică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pe portretul perfect al lui Betty/Beth/Liz. Fata începu să urle: — Nu! Ucigașul! Poliția! Am întors privirea și am văzut o impostoare goală, paralizată de imaginile de la intersecția lui 39th cu Norton. M-am aruncat pe pat, i-am astupat gura și am țintuit-o acolo, spunându-i între timp rar și limpede: Problema-i că ea folosește toate numele astea, iar femeia asta nu vrea să pretindă că-i ea, iar eu nu pot fi oricine, ca ea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
el îi masa umerii cu mâinile lui butucănoase, de dulgher. Tatăl-amant a fost cel care m-a văzut primul. Madeleine scânci când dezmierdările încetară și scoase un țipăt în clipa când umbra mea atinse patul. Emmett o reduse la tăcere, astupându-i gura cu degetele lui încărcate de inele sclipitoare. — Ăsta nu-i incest, băiete, spuse el. E pură afecțiune și avem și dispensă pentru asta. Reflexele și tonul pe care-mi vorbea erau extrem de stilate. I-am copiat calmul: — Georgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
teanc de afișe cu fața lui Peter Lumley pe ele. Dă Doamne să fie el. Să nu fie un alt amărât mic. Nu Încă unul. Lanterna lumina Întunericul exact cât să vadă Logan pe unde calcă. Zăpada se făcuse morman, astupând șanțurile și găurile, așa că era foarte ușor să aluneci și să cazi. Logan bâjbâi prin iarbă spre adăpostul numărul doi, cu fulgii mari de nea lipindu-i-se de haină. Înăuntru mirosea Îngrozitor. Dar nu la fel de rău ca În prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
așeză într-un colț; tremura, se înveli cu șalul de lână. Gajus se apropie de ea și-i spuse: — Ți-e frig. — Nu, răspunse ea tresărind, aici bate soarele. Gajus se așeză lângă ea și-i zise deodată: — Chiar dacă-mi astup urechile cu mâinile, aud lumea vorbind despre tine, despre mama ta Julia și despre Mașteră, pe care eu n-am putut s-o văd nici măcar de departe. Însă când oamenii mă văd, tac dintr-odată. Agrippina era foarte frumoasă, după cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de strada Matei Basarab, ademenit În dogoarea după-amiezii, și am colindat toate fundăturile din jurul acestui punct de răscruce, unde realul se scufundă În meandrele literaturii de mistere. În jur, numai ziduri cenușii, roase, crăpate, căptușite de iedere agățătoare până sus, astupând ferestre și uși; abia acum descopăr o biserică destul de mare semănând cu o sinagogă, retrasă În fundul unei curți buruienoase ce pare Închisă sau probabil e frecventată pe ascuns cine știe de ce sectă secretă de mormoni sau adventiști. O descopăr abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]