9,111 matches
-
-și motiva angajații, se consideră că cel mai rău stil de a motiva pe cineva este de a-l critica, deoarece persoana devine mai defensivă, se simte neajutorată, îi scade motivația profesională, precum și încrederea în ceea ce face. Critica demoralizează, persoana atacată devine mai tensionată și furioasă, renunțând la asumarea responsabilităților și refuzând pe viitor să mai colaboreze cu persoana care a criticat-o. În literatura de specialitate sunt formulate câteva sugestii de a critica în mod benefic: să fii explicit a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
eficient mod de estimare a prezenței patogenilor este determinarea gradului de atac (GA%), care se calculează pe baza frecvenței și intensității atacului asupra plantei. Frecvența (F%) reprezintă numărul de organe sau plante atacate din numărul total de organe sau plante atacate. Intensitatea atacului (I%) constă în procentul din organe sau din plante atacat din total organ sau plantă.analizată. Astfel, GA (%)= F (%) x I (%) / 100. În cazul patogenilor nivelul atacului este considerat mic, mijlociu sau mare, fiind exprimat prin valorile frecvenței
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
În general, aceste mijloace au un caracter curativ, sunt economice, simple și majoritatea se pot aplica cu ușurință în practică. Mijloace mecanice. În această categorie sunt cuprinse diferite operațiuni efectuate manual, sau cu unelte simple (curățirea trunchiului pomilor, tăirea ramurilor atacate, a porțiunilor de plantă bolnavă) sau cu mașini (vânturarea, triorarea, sortarea semințelor, cu care ocazie se îndepărtează boabele mălurate, scleroții ciupercilor Claviceps purpurea și Sclerotinia scerotiorum, boabele șiștave atacate de Fusarium sp. etc.). Această operațiune permite și îndepărtarea semințelor de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din țara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae, Loranthaceae, Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2.2. Fazele succesive ale bolilor infecțioase Procesul de patogeneză se derulează în mai multe etape succesive, relativ bine individualizate: contaminarea, infecția
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
când virusul trece de la plantă la plantă prin contactul direct sau prin unelte; organe vegetative obținute la înmulțirea vegetativă a plantelor virotice ca, bulbi, rizomi, tuberculi, stoloni, drajoni, butași sau altoi; prin cuscută, care preia virusul când parazitează o plantă atacată și apoi îl transmite la alte plante neinfectate încă; prin sămânță, în cazul în care planta virotică a produs semințe, virusul fiind localizat în embrion sau în tegument (transmiterea pe această cale este de mai mică însemnătate); prin artropode care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară, uneori simptomele sunt mascate, pentru ca la scăderea temperaturii către toamnă acestea să reapară evidente. Simptomatologia virozelor este numai un prim indiciu al
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ser extras din unele animale inoculate în prealabil care conține anticorpi specifici; testarea biologică pe plante indicator cu suc infecțios extras mecanic, verificarea prin altoire sau prin transmitere prin cuscută; examinarea la microscopul electronic a extractelor de suc din plantele atacate și punerea în evidență a particulelor virale. 4.1.1. Virusul X al cartofului Potato virus X Acest virus este cunoscut ca producând mozaicul X (slab, comun) al cartofului încă din 1931, când a fost studiat de K.M. Smith. În
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulpinile acestui virus prezintă lăstarii slab dezvoltați, cu internodurile scurte, dispuse în zig-zag. Datorită acestui fapt, frunzele apar înghesuite, lăstarii luând aspectul de tufă deasă. Planta apare mult înghesuită și prin manifestarea fenomenului de proliferare a lăstarilor. Frunzele de la lăstarii atacați sunt mult mai mici decât cele de pe plantele sănătoase, deformate, cu aspect de evantai, asimetrice și cu numeroase pete clorotice. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
evantai, asimetrice și cu numeroase pete clorotice. Uneori apar, inele sau pete cu aspect uleios, ce imprimă acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acestor organe un aspect mozaicat. Pe unele soiuri, asemenea simptome sunt mascate putându-se constata doar deformarea frunzelor și scurtarea internodurilor. Deseori, plantele atacate au ciorchini ce prezintă fenomenul de meiere (bobițele rămân mici și nu se maturează). Rădăcinile plantelor atacate sunt slab dezvoltate, cu aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producțiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobițele sunt lipsite parțial de semințe. Răspândire-transmitere. Virusul se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de ciuruiri; uscarea lăstarilor ; deformări sau tumori ce apar pe diferite organe ; ofiliri datorate putrezirii sistemului radicular sau obstruării vaselor conducătoare de către coloniile bacteriene; putreziri umede la organele suculente când bacteriile distrug pereții celulari, dezorganizează țesuturile și apare în zona atacată un exudat mucilaginos. 4.3.1. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic, este cunoscut din cele mai vechi timpuri, dar abia în 1985, F. Cavara a demonstrat etiologia bacteriană a bolii, izolând din tumorile de la vița
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
nu produc tumori, dar prin adăugarea sucului de rană, condiționarea se reface. Inducția este faza în care rolul principal îi revine bacteriei. După terminarea fazei de condiționare, există un timp limitat, în decursul căruia este necesară prezența bacteriei în țesuturile atacate. După acest timp, chiar dacă bacteria este distrusă, proliferarea evoluează. Dezvoltarea ulterioară a tumoarei în lipsa bacteriei a dus la conceptul existenței unui principiu inductor de tumori (PIT) pe care bacteria doar îl vehiculează și care odată ajuns în țesutul gazdei poate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care 3-4 ani au fost cultivate cu graminee sau lucernă, în vederea distrugerii faunei dăunătoare din sol. Materialul pentru înmulțirea vegetativă va fi recoltat de la plante sănătoase, iar înainte de plantarea definitivă, vițele și pomii vor fi triați, eliminându-se toate exemplarele atacate. Extirparea tumorilor dă oarecare rezultate numai dacă acestea sunt pe rădăcini secundare, eliminându-se toată rădăcina. Plantările definitive se vor face numai pe terenuri care 2-3 ani anteriori au fost cultivate cu plante monocotiledonate sau lucernă, cu puieți altoiți pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
amănunțite sunt făcute de Tr. Săvulescu, Ana Hulea în 1947 și de Hulpoi și col. în 1964 care, au remarcat o frecvență deosebită a acestei boli în Transilvania și Nordul Moldovei, în zonele unde s a practicat monocultura. Simptome. Tuberculii atacați prezintă pe suprafața lor pustule plate, adâncite sau proeminente, de câțiva milimetri în diametru și neregulate ca formă. În cazul în care solul are umiditate mică, boala evoluează, pustulele crapă, confluează și pe suprafața tuberculilor apar cratere negre (râia de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agentului patogen determină gazda să formeze un meristem ce generează suber și o creștere a celulelor din interior spre exterior ceea ce duce la apariția proeminențelor crăpate și suberificate Agentul patogen Streptomyces scabies (Thaxter) Waksman et Henrici, fam. Streptomycetaceae. Din tuberculii atacați au fost izolate mai multe specii ale genului Streptomyces: S. scabies, S. griseus, S. aureofaciens și S. flaveolus. Streptomyces scabies este o actinomicetă aerobă, bogat ramificată monopodial, neseptată, incoloră de 0,7 µm în diametru. Microorganismul are mai multe rase
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în special în parcelele unde cantitatea de inocul bacterian este mare. Prevenire și combatere. Atacul acestei bacterii este mult amplificat în solurile cu pH alcalin (9,0) așa încât folosirea îngrășămintelor ce scad pH-ul, va reduce și procentul de plante atacate. Îngrășămintele cu azot măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
măresc sensibilitatea plantelor iar îngrășământul verde de soia scade posibilitățile de atac ale agentului patogen. Irigarea culturilor în perioada maturizării tuberculilor scade foarte mult posibilitățile de atac ale bacteriei. Monocultura de cartof, ca și utilizarea la plantare a tuberculilor parțial atacați, poate duce în condițiile unui an secetos, la deprecierea cantitativă și calitativă a tuberculilor. Asolamentul în care cartoful urmează după lucernă sau soia poate reduce procentul de atac al acestei bacterii deoarece Bacillus subtilis, frecvent găsit în solul cultivat cu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cartof, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Polonia, Suedia, Rusia iar pentru România este considerată de carantină deși în Moldova a fost găsită încă din 1929. Pierderile anuale sunt relativ mici deși uneori pot ajunge la 50 % (B. Plămădeală, 1987). Simptome. Plantele atacate manifestă către sfârșitul perioadei de vegetație o ușoară veștejire a frunzelor inferioare și o decolorare a acestora în verde-pal, apoi în galben, înainte de necrozare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în verde-pal, apoi în galben, înainte de necrozare. În tuberculi se observă la începutul atacului, zone galben-crem în lungul țesuturilor vasculare, în apropierea stolonilor. Într-un stadiu mai avansat, în zona inelului vascular apar caverne în care țesuturile sunt înmuiate. Tuberculii atacați, prin presare elimină din caverne exudat bacterian. În acest stadiu se observă în jurul ochilor pete roșiatice, iar învelișul are crăpături neregulate, stelate. Agentul patogen Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus, fam. Enterobacteriaceae. Este o bacterie în formă de bastonaș scurt, gram pozitivă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșiecărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare sau prin micropil, iar ca urmare
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
puternic scuturate. Atacul arsurii comune se manifestă mai frecvent la inflorescențe, dar nu progresează către cozile florilor și rar se extinde în scoarța ramurilor mai groase. Așa se explică răspândirea relativ slabă a atacului în comparație cu cel al focului bacterian. Lăstarii atacați prezintă pete cu o separare clară între partea vie și cea brunificată. Rănile de pe ramuri sunt de culoare mai deschisă, iar scoarța prezintă crăpături. Lăstarii atacați de arsura comună nu se îndoaie sub formă de cârjă ca la atacul de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și fitopatologii care au evaluat pagubele produse de această boală, au stabilit că în câmp acestea variază între 1-5 % și 10-15 % în depozite, iar uneori în depozitele prost aerisite pagubele pot ajunge la 70 %. Simptome. În timpul perioadei de vegetație plantele atacate rămân pitice cu tulpini subțiri, internodii scurte și ramuri orientate în sus. Foliolele sunt răsucite spre fața superioară, rigide și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
rămân pitice cu tulpini subțiri, internodii scurte și ramuri orientate în sus. Foliolele sunt răsucite spre fața superioară, rigide și la lovire au un sunet metalic datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
datorită acumulărilor de amidon din țesuturi. Aceste simptome apar datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gutui, păr și măr. În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se brunifică și apoi se înnegresc. Infecția progresează către coada florii, care apare umedă și apoi se înnegrește. Pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]