79,258 matches
-
de nopți). |n aceeași idee a Domesticului interior, a intimității, sunt apoi trecute în revistă spațiul rememorării (Ion Ghica - Scrisori către Vasile Alecsandri), paradisul lecturii (G. Ibrăileanu), spațiul fecundității artistice (Balzac), al meditației filosofice (Descartes), al subteranei dostoievskiene. Urmărind cu atenție jocul nuanțelor, tonalitatea psihologică și corespondentul ei estetic, Valeriu Cristea constată că spațiul intim se și dezintimizează, ca în lirica lui Goga (,absența ămpovărătoare deprimantă"), în Povestea porcului, unde cei doi bătrâni părăsiți sugereză un ,spațiu al abandonării" sau ca
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
despre înființarea unei mitropolii romano-catolice la București. Însă nucleul care generează toate reacțiile gazetarului este, cu foarte mici excepții - una dintre ele ar fi, spre exemplu, preocuparea pentru conservarea limbii în trecut -, naționalismul derapant, conservatorismul apter. Cărțile bisericești îi atrag atenția pentru "însemnătatea limbii", ortodoxia este văzută ca o axă identitară profundă a națiunii, iar catolicismul, cât timp rămâne inofensiv și marginal, este primit cu toleranță, ca o gazdă bună (este subliniat în acest mod faptul că străin poate fi oricine
Chestiunea bisericească by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12889_a_14214]
-
dar despre taina sa, care putea fi cauza a toate, nu va vorbi niciodată cu nimeni. Prima cheie. Magul Vreți să vă alăptez, mon lieutenent? - îl întrebă o fată pe tînărul Opujiș la intrarea într-un cort de la periferia Ulmului. Atenția locotenentului fu atrasă de o pasăre care, pe un vînt nebun pe deasupra cortului, zbura în loc ca legată. în cort, o voce de bărbat cînta " Amintirile sunt sudoarea sufletului" și Opujiș plăti și intră. Înăuntru, pe o masă, stătea magul încins
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
Omul este rău de la natură și societatea îl obligă să fie bun... Dreptul de a muri, singurul drept, de fapt, al săracilor. Comunismul, altfel gândit, s-ar putea să fie doar amânat... * Groaza mărește lucrurile impunându-le cu brutalitate spre atenție instinctului de conservare. * Distrugând, copiii învață să construiască. * |mbătrânind, redevii ceea ce, cu multe prefaceri și viclenii, ai crezut mult timp că ești... Ceea ce lăcomia, minciuna, iubirea de sine, fantezia mai mult sau mai puțin profitabilă, a complicat în tine...
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
lor de a se adpata la un nou mod de viață. Firește, soarta unui evreu din România emigrat în Israel nu se compară cu aceea a unui român emigrat în Franța sau Statele Unite. Primul este tratat cu infinit mai multă atenție de către autoritățile locale, i se oferă o locuință mai bună sau mai rea și, cu puțină șansă, chiar o slujbă în domeniul în care este calificat. Chiar și așa însă, cel în cauză suferă un șoc de adaptare. El ajunge
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
opera lui Mihail Sadoveanu (primul volum a apărut în 1981), pregătită ireproșabil de Cornel Simionescu, secondat în secțiunea de note și comentarii de Fănuș Băileșteanu. Până în 1990 au apărut cinci volume, iar de atunci încoace abia trei, ultimul, 8, apărut (atenție!) în 1997, ajunge până la povestirea Bordeienii și alte scrieri situate la limita anului 1912. Evident că ne putem lamenta că, în acest ritm, nu vom prinde sfârșitul editării critice a operei lui Sadoveanu, gândindu-ne că s-ar putea să
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
scrisul lui Tudor Octavian care începe să caute în concizie adevărata poetică. Autorul deplângea în același interviu faptul că ne complacem în a fi o „nație de romancieri”. Probabil și ca efect al unor frustrări, scriitorul renunță la a atrage atenția criticii și începe să câștige publicul larg. Tudor Octavian nu mai scrie la cărți, ci la ziar, nu-l mai interesează exclusiv aliniamentele valorice ale criticii, ci rafturile librăriilor din rețeaua Diverta. Nuvelele se transformă, astfel, în povestiri de o
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
în același timp rostirii poetice și fluxului melodic, ritmul a fost pentru omul grec - l-am numi, dacă ni se permite, arhetipul omului european - cheia înțelegerii, rațional-sensibile, a înseși existenței sale, într-un kosmos admirabil, însă și descifrabil. Abătându-ne atenția de la contingentul atât de presant, cu convoiul lui de cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
oneroasă, deturnînd-o pe calea unei pedanterii inadecvate: „A fost spre binele literaturii faptul că «foiletoniștii impresioniști» au rezistat exceselor teoretizante și scientiste și nu au abdicat de la misiunea lor esențială, aceea de a selecta reușitele literare și a le impune atenției“. Dar perimetrul în care polemismul lui G. Dimisianu se desfășoară cu maximă eficiență generalizatoare este cel al revizuirilor. Ochiul d-sale vede penetrant și limpede, sesizînd notele esențiale care, dacă sînt neglijate, pot arunca întreaga chestiune în confuzie. Căci nu
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
îndeaproape, constați că nu există vinovați. Poate că experiența de viață consumată într-un anume mediu, ca și o particularitate a sensibilității confratelui nostru să-i fi îndepărtat cîteva din zalele apărării, chiar în înțelesul în care el însuși atrage atenția că se cuvine organizată în afara „relațiilor umane ale criticului”, atît de riscante... P.S.: Et in Arcadia ego. În Arcadia copilăriei, cu lecturi pasionate din Universul copiilor, „minunata publicație de gen a lui N. Batzaria”, mirificul Moș Nae care a pierit
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
vitale, Carlos nu a abandonat nici o clipă hîrtia și stiloul, desenul și poemele, într-o căutare febrilă a sensului profund al tuturor acelor lucruri care îi luminau viața ce se scurgea din el. Miracolul de care vorbesc are un nume: atenția unui eminent epidemiolog mexican, doctorul Juan Sierra, care l-a redat, nu doar o dată, pe Carlos vieții creative. Carlos și-a împlinit traiectul său artistic cu înfrigurare, cu bucurie, cu durere, însă fără a se plînge vreodată. Ochii săi adînci
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
filosofie occidentală. Nume complet necunoscute pentru mine sunt Vasile Târă, Ion Negru, N. A. Gheorghiu și Ștefan Ion Gheorghe, ultimul prezent (în nr. 4) cu un lung poem de factură alegorică și muzicală eminesciană, un poet asupra căruia Virgil Ierunca atrage atenția că este pe nedrept complet uitat azi (nu-l găsim nici în Enciclopedia exilului... redactată de Florin Manolescu). Mai exotice par colaborările semnate de Yvonne Rossignon, Antoaneta I. Bodisco, primul nume și el absent din enciclopedia lui Florin Manolescu. Refacerea
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
mult Președintelui Ion Iliescu, venea nestingherit pe contrasens. S-a întâmplat însă că din sens opus, adică din sensul legal, veneau mai multe mașini. Din pricina “domnișorului” s-a produs un ambuteiaj. Cei care circulau pe sensul corect i-au atras atenția “domnișorului” că nu este normal ceea ce face; “domnișorul”, foarte plin de importanță datorită mașinii de lux în care se afla, a replicat nervos, utilizând expresii de nereprodus. Din nou: nimic deosebit până acuma. Enervat la maximum de observațiile pe care
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
bine faptul nu este izolat: multe cunoștințe, între care și cetățeni ai țărilor integrate european, mi-au povestit că au întâlnit atitudini similare, adică indivizi care, săvârșind abuzuri, amenințau recurgând la PSD ca la o sperietoare când li se atrage atenția că încalcă legile și regulile în vigoare; cât despre normele de minimă civilizație, este mai bine să le uităm. A invoca numele unui potentat pentru a acoperi o neregulă este un fapt reprobabil, care s-a mai întâlnit și se
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
primi cu brațele deschise. Raportul Parlamentului european a fost discutat și disecat în toate felurile. Oricâte sofisme ar construi Puterea, raportul este, din nefericire, dur și realist. Nu revin asupra criticilor la adresa României din textul european. Vreau să atrag însă atenția asupra unor fapte grave, antieuropene, contrare spiritului și tradiției românești, pe care raportul nu le pomenește explicit, dar care sunt bine cunoscute de către factorii de decizie din străinătate și care afectează grav prestigiul țării și riscă să compromită integrarea noastră
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
cedeze. Două palete traseră orbește de aceeași omletă.” (pp. 130-131) Experiența de traducător din literatura engleză contemporană se simte din plin în scrisul autorului. Radu Paraschivescu este unul dintre puținii prozatori de azi, perfect adaptat la literatura europeană a momentului. Atenția pe care o acordă contemporaneității sub toate aspectele ei, spiritul ironic, umorul academic, dublat de o formidabilă luciditate lingvistică și textuală, intertextualitatea și referințele culturale, lipsa de complexe în fața a ceea ce s-ar putea numi produse ale subculturii sînt elemente
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
contexte, dispute, începuturile de afirmare ale unor scriitori deveniți celebri, istorii zbuciumate ale receptării unor opere ce au supraviețuit anumitor perioade. Oricât ar fi fost de importante, revistele nu intră, în mod obișnuit, în vizorul unor reeditări, ci numai în atenția unor selecții publicistice sau antologii tematice. Și totuși, în anii postdecembriști, în România, anumite reviste de excepție, cu un număr mai mic de apariții, au fost pur și simplu reluate și redate unui public interesat de ineditul unei ofensive culturale
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
de reeditare sau de antologare a unor reviste nu sunt foarte multe, dar poate că suficiente pentru a caracteriza un simptom de interes al istoriei literare mai recente, în virtutea căruia Editura „Jurnalul literar”, coordonată de Nicolae Florescu, și-a orientat atenția spre o revistă a exilului parizian, „Caete de dor”, apărută în condiții tipografice modeste în anii 1951-1960. Pentru primele șapte numere (din 1951-l953), revista i-a avut ca redactori pe Virgil Ierunca și Constantin Amăriuței, iar de la numărul 8 încoace
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
presă susținute de zeloși «critici volintiri», pricepuți la retorica tămîierii și a vorbelor de protocol”. În virtutea unei prea îndelungate experiențe personale, certificăm observațiile aspre ale criticului. S-ar părea că asemenea autori, beneficiari ai unei glorii de carton, nu merită atenție. “E adevărat. Dar cînd se organizează întîlniri cu cititorii, cînd așa-zisele cărți sînt mediatizate în limbaj apologetic și puse în mîna cititorului neavizat, înseamnă că simțul valorilor s-a alterat și că e ceva putred în Danemarca”. E o
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
să cred că nici această ultimă anchetă nu e provocată de activitățile propriu-zise ale sectei (?) lui Bivolaru. Mai degrabă cred că forța crescîndă a acestei grupări a pus autoritățile pe gînduri. Asta dacă nu cumva experți din străinătate au atras atenția autorităților române asupra așa-numitului potențial de risc la adresa stabilității statului pe care l-ar putea avea MISA lui Bivolaru. Cîtă vreme părinți disperați de ceea ce au ajuns copiii lor după ce au intrat în gruparea lui Bivolaru au depus plîngeri
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
formarea unui curent de opinie și declanșarea unei mișcări care să coaguleze energiile societății civile. Cazurile izolate pot fi ușor ignorate și îndepărtate. Puterea se folosește cu abilitate de această «incapacitate de reacție la un stimul exterior»... Mi-a reținut atenția sintagma Dv.: «condiții normale». Este frecventă folosirea cuvintelor: «normal, normalitate, anormalitate»... Dar dacă am privi în urmă trecutul nostru mai îndepărtat și în special trecutul apropiat (14 ani după evenimentele din decembrie ’89), nu cumva ar trebui... să acceptăm (cu
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
de André Frossard, am și tradus-o), engleză, italiană, rusă. M-a interesat înainte de toate literatura (cu toate genurile ei: poezie, proză, teatru, critică și istorie literară), ceea ce nu înseamnă că n-am deschis (uneori pentru a le studia cu atenție) și lucrări de filosofie, istorie, paleontologie, geografie, astronomie, fizică, matematică, chimie, botanică, biologie, medicină, economie, politologie etc. Față de literatura propriu-zisă, am avut de-a lungul timpului două atitudini. Prima a fost aceea a unui cititor ingenuu și pasionat, care se
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
adresă concretă și precizată. Sunt nevoit, în consecință, să-i răspund și eu pe calea aleasă de dânsul și, totodată, să vă pun pe dumneavoastră în situația de a-mi acorda dreptul la replică. Neașteptată (mai degrabă decât incomodă) este atenția, de care nu am nevoie, dar pe care mi-o acordă. După ce declară țâfnos ca derizoriu textul scrisorii “pe care -zice- mă sfiesc să-l privesc fie și în treacăt”, trece (totuși!) sârguincios la o analiză meticuloasă a respectivei “misive
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
și nici bărbăția cu vehemența. Asta e! Strecurându-se abil pe lângă miezul provocării mele, domnul Șușară se oprește la jumătatea drumului și-mi explică cum că bustul lui Yitzhak Rabin nu ar fi putut apărea la inițiativa Primăriei Brașov, pentru că (atenție!) n-ar fi primit acordul Ministerului Culturii. I-auzi! Păi, tocmai asta era: ceea ce s-a comis (cu câteva excepții) la Alba Iulia s-a făcut cu girul, cu sprijinul (sau complicitatea?) și banii Ministerului Culturii. Mulțam de ajutor! Mi-
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
a poetei are de luptat și o și face. Sunt scriitori importanți, într-un fel sau altul, sunt mari scriitori ai ultimei jumătăți de veac, fie uitați fie minimalizați, din motive diverse, pe care Ileana Mălăncioiu îi aduce acum în atenție, act recuperator legitim și nobil. “Scrisul reprezintă o modalitate de a lupta cu moartea, nu cu morții”, scrie Ileana Mălăncioiu, referindu-se, printre altele, la șirul de atacuri nedrepte, multe dintre ele, la care au fost supuși Noica, Eliade, Cioran
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]