1,615 matches
-
sprint. Mijloacele folosite în această direcție se combină în cadrul antrenamentului cu cele folosite pentru creșterea lungimii și frecvenței pasului. Din grupa acestor mijloace subliniem: sărituri cu îngreuiere (saci cu nisip, centuri, bară de halteră), sărituri verticale peste obstacole în care atletul tinde să sară cât mai sus, alergări sărite, rapide, alergări rapide cu centurii cu greutății, cu corzi elastice, toate aceste executate cu viteză maximă, un timp cât mai lung. În ceea ce privește efectele diferitelor exerciții folosite în procesul de antrenament, putem sublinia
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
plasează cât mai departe de extremități. După prima serie de efort de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de rezistență se ia o pauză de refacere completă de 5 - 8', după care se mai poate executa o serie sau două; - aplicarea unei forțe de sens opus, în spatele atletului (contragreutate sau hamul elastic, roata cu greutate mică) sau în fața atletului (pantă, rezistența unui partener așezat în față, vânt din față, alergare în apă) dezvoltă rezistența de sprint; - alergările în pantă pe distanțe mai lungi 80 - 120 m și alergările pe plat de 400 - 600 m contribuie la dezvoltarea rezistenței speciale
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
concretă a sprinterului. În trecerea de la o etapă la alta se folosesc perioade scurte de refacere de 2-3 zile. Acestea nu trebuie să fie mai mari de 4 zile. Durata pauzei depinde în principal de posibilitățile de revenire ale fiecărui atlet în parte, dar și de ceea ce se urmărește să se realizeze în fiecare antrenament. Astfel, atunci când în antrenament se urmărește dezvoltarea vitezei maxime și se folosesc tempouri de cursă și suntem aproape de săptămâna competițională, pauzele de revenire sunt mai lungi
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
cu viteză, forță, putere, adaptare cardio-respiratorie, controlul mișcărilor corpului și segmentelor acestuia precum și învățarea și stăpânirea deprinderilor. Prima acțiune, primul pas pentru creșterea vitezei constă în evaluarea cu acuratețe, a capacităților privind 5 teste foarte importante pentru evaluarea posibilităților disponibilităților atleților: • alergarea de viteză (sprint) pe 120 m; • forța picioarelor; • forța de flexie - extensie (cvadricepși / poplitee); • lungimea pasului; • alergarea lansată de viteză (sprint) pe 40 m. Cu cât această evaluare va fi mai precisă, cu atât “modelul în 7 pași” va
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și constă în complexe de exerciții de dezvoltare fizică generală, adaptate specificului activității profesionale b) Gimnastica pentru alte discipline sportive, contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă și la realizarea pregătirii fizice speciale pentru respectiva disciplină sportivă. Se poate vorbi de gimnastica atletului, înotătorului, schiorului, boxerului, etc. c) Gimnastica medicală folosește în special exerciții de dezvoltare fizică generală și aplicative pentru corectarea / reducerea unor deficiențe și disfuncții ale aparatului locomotor și restabilirea capacității funcționale a organismului. Întrebări: Ce obiective realizează gimnastica? Care sunt
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
a omului din punct de vedere fizic, moral, spiritual, intelectual, cultural și artistic. Această filosofie i-a îndemnat pe greci să participe la jocurile ce reprezentau pentru ei un festival al tuturor (poeți, filosofi, cântăreți, sculptori, medici și pelerini alături de atleți). Festivalul olimpic din zilele noastre se celebrează datorită ideii lui Pierre de Coubertin de a lansa în întreaga lume idealurile grecești adaptate vieții moderne. Filosofia dezvoltată de Pierre de Coubertin afirmă că olimpismul: -este valabil pentru toți sportivii (nu se
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ascunde dimensiunea ideală, pe care grecii o puneau sub semnul unui canon, preluat ulterior și de Leonardo da Vinci. Ochii sunt atenți și cu un picior în avans, în stânga, înaintea celuilalt. Corpul acesta, perfect în toate trăsăturile sale, al zeilor atleți, este astăzi idealul sălilor de fitness, în care musculatura domnișoarelor și a domnilor amintește de frumusețea greacă, drapată de îmbrăcămintea modernă. În fața zeilor și a oamenilor, cu imagini sculptate în aur și fildeș pentru templele exterioare de la Olimpia, intrăm în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
întrecere, confruntare care avea loc în cadrul festivalurilor religioase. Într-un sens mai larg, agon se referă la întrecerile de atletism, cursa de cai sau care, literatură sau muzică. Arete înseamnă excelență sau virtute. În spatele acestui cuvânt stă munca depusă de atleți, pentru a concura pe stadion și pentru a fi cel mai bun (să se învingă pe sine și apoi pe ceilalți). În Grecia, educația tinerilor era bazată pe principiul kalokagatiei (expresie filosofică care se referă la echilibrul dintre frumusețea fizică
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
fost gravat pe un disc, în urma sfatului dat de Pythia pentru a se opri războaiele din Peloponez, disc ce se găsește și astăzi expus în Muzeul Jocurilor Olimpice moderne din Olympia, Grecia. Pe perioada armistițiului, șapte zile înainte și după Jocuri, atleții, artiștii și familiile lor precum și pelerinii puteau călători în siguranță către Olympia și spre casele lor. În 1992, C. I. O. a decis să reînvie acest concept al armistițiului olimpic pentru a proteja sportivii și pentru a contribui la găsirea unor
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
învingătorului. Această cunună era tăiată dintr-un arbust din valea Tempes, de un copil ai cărui părinți erau amândoi în viață. La aceste jocuri puteau participa cetățeni din toată Grecia. La intrarea în templul lui Apollo, de la Delphi, pelerinii și atleții aflau înscrise devizele: Cunoaște-te pe tine însuți, Măsura în toate. Jos, în subsol se găsea Omphalosul - buricul pământului, considerat de greci centrul pământului. Două repere se impun: poarta cosmosului și centrul lumii. Iată-ne confruntați cu simboluri definind o
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
întemeiate de unul din căpitanii celor Șapte împotriva Tebei, în amintirea copilului regal Archemonos, ucis de o mușcătură de șarpe. Interesul pentru aceste jocuri era foarte mare și se spune că aici își începeau și își terminau cariera toți marii atleți ai Antichității, care doreau să devină „periodoniches”, adică câștigător la toate cele patru mari competiții ale antichității. „Leul din Nemeea - „Leul din Nemeea era un monstru, fiul lui Ortros și nepotul lui Tifon. El era fratele unui alt monstru, Sfinxul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Jocurilor Olimpice în Grecia antică se pierd în negura vremurilor de demult apuse ca întreceri între zei și eroi. În acord cu tradiția antică, zeii și eroii au fost primii care s-au întrecut la Olympia, servind ca modele pentru tinerii atleți. Mii de cercetători, scriitori, arheologi și poeți au săpat adânc în documente, lucrări și pe teren pentru a stabili date certe privind istoria Jocurilor Olimpice antice și a miracolului grec. Acolo unde nu au fost date exacte, imaginația și mitul a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Lângă stadionul de azi, înconjurat de ruine și clădiri vechi, la Templul Herei cu importante coloane de marmură, Ler și prietenii săi închid ochii și se imaginează în lumea de demult cu locul plin de spectatori și stadionul ocupat de atleții goi și agili. În stadionul principal doar o coloană amintește de gloria de odinioară. Nimic nu s-a pierdut, totul este viu în inima Olympiei: elementele pământului și ale luminii solare, verdele copacilor și murmurul vizatorilor. Umbrele celor de demult
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Căci după gloria de pe stadion poți deveni zeu!” Diagoras, purtat de cei doi fii, apleacă fruntea cu două coroane și, fără să urce în Olimp, rămâne nemuritor. Asemănătoare cu siluetele gloriei de altădată statuile învie imaginea gloriei primite de familia atletului și transformă clipa victoriei de atunci în eternitate de bronz. Pelerinii de acum aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aduc ofrande imaginare sportivilor din trecut și aerul transformă uralele și corpul celor vechi în statui și în vibrații contemporane, care arată importanța întâlnirilor odată la patru ani, în o perioadă de pace și întrecere dreaptă a celor mai buni atleți, aplaudați de zeci de mii de spectatori. Ler și prietenii trăiesc puternic sentimentul participării, întrucât, cântând Olympia, Pindar spunea despre ea că face să pălească prin inegalabila-i strălucire, orice alt loc din Grecia, așa cum soarele ascunde, în timpul zilei, toate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
trei crainici olimpici împreună cu suita lor, plecau din Olympia spre toate cetățile lumii grecești cu scopul de a anunța că Jocurile vor avea loc. Erau primiți în cetate ca reprezentanți oficiali ai regiunii Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cetate ca reprezentanți oficiali ai regiunii Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Elis (locul în care trebuiau să sosească atleții cu o lună înainte pentru a se pregăti) cu onoruri și acceptau invitația la Jocurile Olimpice. Fiecare oraș stat îi trimitea la Olympia pe cei mai reprezentativi atleți, bineînțeles, după o întrecere locală. Atleții trebuiau să meargă la Elis cu o lună înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat scrie într-una din cărțile
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este cel mai iscusit atlet și a fost dăruit de zei cu forță, iuțeală, îndemânare și curaj pentru a învinge. Referindu-se la surse mitologice, istoricul Filostrat scrie într-una din cărțile sale ca pentatlonul ar fi fost inventat în timpul călătoriei argonauților, în fabuloasa Colchida
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
unii cercetători este următoarea: prima probă - săritura în lungime, apoi aruncarea discului, alergarea pe distanța de un stadiu, aruncarea suliței și la sfârșit lupte. Interesant este de aflat cum se desemna câștigătorul, gândindu-ne că era aproape imposibil ca un atlet să câștige la toate cele cinci probe. Dacă un atlet câștiga trei probe, acesta era declarat câștigător al pentatlonului. Câștigătorii erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
aruncarea discului, alergarea pe distanța de un stadiu, aruncarea suliței și la sfârșit lupte. Interesant este de aflat cum se desemna câștigătorul, gândindu-ne că era aproape imposibil ca un atlet să câștige la toate cele cinci probe. Dacă un atlet câștiga trei probe, acesta era declarat câștigător al pentatlonului. Câștigătorii erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii erau răsplătiți și în alt mod, și anume erau transformați
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
erau recompensați cu o ramură de măslin sălbatic, tăiată din măslinul de lângă altarul lui Zeus. Pe de altă parte, câștigătorii erau răsplătiți și în alt mod, și anume erau transformați în idoli de către poeți, care dedicau ode în cinstea triumfătorului atlet, iar sculptorii îi imortalizau în bronz și marmură. Femeile nu aveau voie să intre pe stadion, nici măcar ca spectatoare, deoarece bărbații concurau goi. Singura femeie din stadion era zeița agriculturii, Demetra, care avea voie să se uite la jocuri stând
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
său a câștigat, a sărit din tribună să-l îmbrățișeze și a fost recunoscută de mulțime. Judecătorii, datorită faptului că aparținea unei familii de campioni în istoria Jocurilor, au iertat-o. De atunci s-a hotărât ca la jocuri, atât atleții, cât și spectatorii să participe goi. Chiar dacă nu erau lăsate să participe sau să asiste la Jocuri, femeile aveau și ele întrecerile lor, și anume, Jocurile Herei, care aveau loc tot la Olympia, din patru în patru ani și închinate
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]