5,807 matches
-
limită Mișcarea aerului din stratul atmosferei ce vine în contact direct cu suprafața Pământului are un caracter puternic turbulent. Partea stratului planetar inferior al atmosferei în mișcarea aerului este puternic influențată de interacția cu suprafața Pământului se numește strat limită atmosferic (SLA). Grosimea acestui strat depinde de valoarea vitezei vântului în atmosfera liberă, de stratificația verticală de temperatură, de dimensiunile și de forma neuformităților suprafeței Pământului și oscilează, în medie, între 1000 și 1500 de metri. Curgerea unui fluid în regim
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sau laminar se verifică cu ajutorul valorilor unor mărimi adimensionale cum sunt: numărul lui Reynolds „Re”, și numărul Reyleigh „Ra”. Numărul lui Reynolds caracterizează raportul dintre valoarea forțelor de inerție și a forțelor de vâscozitate. Se exprimă prin relația: Stratul limită atmosferic se caracterizează prin: a) O creștere a vitezei aerului (vântului) de la zero, la suprafața Pământului, la valoarea vitezei aerului, existentă în atmosfera liberă; b) O schimbare a direcției vitezei vântului, odată cu creșterea altitudinii, determinată de forța Coriolis. Existența stratului limită
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
vântului) de la zero, la suprafața Pământului, la valoarea vitezei aerului, existentă în atmosfera liberă; b) O schimbare a direcției vitezei vântului, odată cu creșterea altitudinii, determinată de forța Coriolis. Existența stratului limită este determinată de interacția dinamică și termică dintre aerul atmosferic în mișcare și suprafața Pământului. Grosimea acestui strat și structura sa verticală sunt direct determinate de distribuția verticală a temperaturii aerului în acest strat. Pentru a caracteriza mișcările convective ale aerului în acest strat, determinate de existența unor gradienți verticali
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ca cele din figura 4.1, numărul lui Reyleigh se exprimă: Ra = 00 3 T Tgh (4.2) unde este coeficientul de viscozitate, iar 0 este coeficientul molecular de schimb de căldură ( coeficientul de conductibilitate termică ). Partea inferioară a stratului atmosferic limită, ce vine în contact direct cu suprafața Pământului, se numește strat de suprafață. El se caracterizează prin valori relativ mari ale gradienților verticali ai mărimilor fizice ce caracterizează stratul. Structura verticală a stratului atmosferic limită este redată în fig
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
termică ). Partea inferioară a stratului atmosferic limită, ce vine în contact direct cu suprafața Pământului, se numește strat de suprafață. El se caracterizează prin valori relativ mari ale gradienților verticali ai mărimilor fizice ce caracterizează stratul. Structura verticală a stratului atmosferic limită este redată în fig.4. 1 Mișcarea turbulentă a aerului în stratului atmosferic limită determină apariția unui transport turbulent al unor mărimi ce caracterizează stratul. Acest transport influențează în mod esențial proprietățile stratului și distribuția verticală a mărimilor ce
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Pământului, se numește strat de suprafață. El se caracterizează prin valori relativ mari ale gradienților verticali ai mărimilor fizice ce caracterizează stratul. Structura verticală a stratului atmosferic limită este redată în fig.4. 1 Mișcarea turbulentă a aerului în stratului atmosferic limită determină apariția unui transport turbulent al unor mărimi ce caracterizează stratul. Acest transport influențează în mod esențial proprietățile stratului și distribuția verticală a mărimilor ce caracterizează stratul. Rezultă că structura spațială și variația în timp a distribuției mărimilor fizice
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
fără a se propaga spre regiuni mai îndepărtate. Limitarea transportului turbulent de către stratificația de temperatură stabilă decuplează între ele diferite straturi ale mișcării și determină apariția unor zone de curgere laminară sau de tranziție spre curgerea turbulentă. Stările stratului limită atmosferic, sunt cazuri limită, idealizate ce se întâlnesc rar în natură. În atmosfera reală se întâlnesc stări hibride în care efectele dinamice și cele termice se suprapun în proporții variabile sau stări de tranziție de la o stare staționară la alta
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
idealizate ce se întâlnesc rar în natură. În atmosfera reală se întâlnesc stări hibride în care efectele dinamice și cele termice se suprapun în proporții variabile sau stări de tranziție de la o stare staționară la alta. Stările stratului limită atmosferic sunt variabile în timp. Există variații aleatorii ale stările stratului, determinate de fluctuațiile turbulente ale parametrilor fizici și variații periodice, determinate de variația diurnă a bilanțului radiativ la suprafața Pământului. Tendința de studiu, din punct de vedere teoretic, al SLA
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
fi rezolvate folosind unele ipoteze simplificatoare care decurg din observațiile asupra SLA, făcute la sol. În toate cazurile este nevoie de date experimentale din SLA pentru stabilirea condițiilor inițiale și la limită, cât și pentru verificarea rezultatelor modelării. 3. Turbulența atmosferică Curgerea turbulentă se compune din mișcări neregulate cvasialeatoare care acoperă un spectru continuu al scărilor spațiale și temporare. Astfel de turbioane provoacă desprinderea unor particule de aer din imediata lor apropiere, determinând astfel uniformizarea în stratul limită a distribuției unor
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
păsa și nu prea de vreme bună ori rea, căci țări depărtate ne-ar trimite grâul lor în schimbul mărfurilor noastre. Pentru noi însă - avizați, putem zice, aproape esclusiv la producțiunea agricolă - nourii cerului, vânturile și preste tot schimbările din aerul atmosferic au o însemnătate cu mult mai mare decât pentru alte popoare. Dacă n-o ploua - ferească Dumnezeu - de unde hrănim breasla patrioților reversibili și prăvăliile de principii? S-ar usca Pătărlăgenii și Costineștii, spre paguba mare a patriotismului, pe când - daca plouă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
De menționat și faptul că, în turism, calitatea trebuie privită distinct pentru oferta turistică primară și pentru cea secundară. Oferta turistică primară cuprinde ansamblul resurselor naturale, a căror caracteristici de calitate diferă foarte mult, fiind în funcție de natura resursei, sezon, factori atmosferici etc. Oferta secundară cuprinde ansamblul resurselor create de om pentru servirea turiștilor, incluzând hoteluri și restaurante, mijloace și rețele de transport, popasuri, indicatoare etc. Pentru serviciile hoteliere se utilizează clasificarea pe stele care are în vedere mai multe grupe de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
urmează.Conform acelorași calcule, temperatura biosferei ar trebui să crească cu 4-50. Modificarea chimică a atmosferei și efectele ei vor fi frânate, însă, de inerția termică a componentei lente, oceanele și ghețurile polare. Există și alte gaze a căror concentrație atmosferică crește în manieră îngrijorătoare și care contribuie, din ce în ce mai mult, la efectul de seră. Subliniem, pentru aceasta, bioxidul de azot, metanul, compuși clorofluorocarbonați (CFC) și alții. Degradarea biodiversității Până în prezent, pe planetă, au fost descoperite cca. 1,82 milioane de specii
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
în jurul Pământului. Poluarea atmosferei a apărut o dată cu dezvoltarea industrială și s-a extins în decursul ultimelor decenii. Poluarea atmosferei corespunde prezenței unor substanțe străine acesteia sau variației semnificative a proprietăților sale. Din acest punct de vedere trebuie reținut că aerul atmosferic are: * o anumită densitate, care variază cu compoziția, temperatura și presiunea la un moment dat și depinde de înălțimea față de sol; * o anumită umiditate, rezultată din evaporarea apei și care este unul dintre cele mai schimbătoare fenomene meteorologice, umiditatea atmosferică
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
atmosferic are: * o anumită densitate, care variază cu compoziția, temperatura și presiunea la un moment dat și depinde de înălțimea față de sol; * o anumită umiditate, rezultată din evaporarea apei și care este unul dintre cele mai schimbătoare fenomene meteorologice, umiditatea atmosferică scade cu altitudinea și variază cu temperatura, conform unor cicluri naturale, diurn și anual, în funcție de poziția geografică. * o anumită presiune, care scade cu altitudinea, aerul devenind mai rarefiat, presiunea atmosferică normală se măsoară la nivelul mării și la 45° latitudine
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
care este unul dintre cele mai schimbătoare fenomene meteorologice, umiditatea atmosferică scade cu altitudinea și variază cu temperatura, conform unor cicluri naturale, diurn și anual, în funcție de poziția geografică. * o anumită presiune, care scade cu altitudinea, aerul devenind mai rarefiat, presiunea atmosferică normală se măsoară la nivelul mării și la 45° latitudine și este egală cu 1.013,3 mbar sau 760 torr; * o anumită temperatură, care de asemenea scade cu altitudinea; în plus, prezintă variații periodice, în funcție de altitudine, latitudine, anotimp, și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
3 mbar sau 760 torr; * o anumită temperatură, care de asemenea scade cu altitudinea; în plus, prezintă variații periodice, în funcție de altitudine, latitudine, anotimp, și accidentale, determinate de transportul unor mase de aer, cald sau rece, ceea ce determină perturbații ale presiunii atmosferice. În timp, s-au acumulat date care atestă că prezența unor substanțe străine compoziției atmosferei afectează, mai mult sau mai puțin vizibil, echilibrele ecologice și însăși viața omului. Pentru cercetarea problemelor atmosferice, Antarctica și Polul Nord sunt medii perfecte de explorare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
cald sau rece, ceea ce determină perturbații ale presiunii atmosferice. În timp, s-au acumulat date care atestă că prezența unor substanțe străine compoziției atmosferei afectează, mai mult sau mai puțin vizibil, echilibrele ecologice și însăși viața omului. Pentru cercetarea problemelor atmosferice, Antarctica și Polul Nord sunt medii perfecte de explorare, deoarece murdăria pe care omul din toate timpurile a aruncat-o în atmosferă se păstrează în straturile de gheață. Poluarea atmosferei poate fi cercetată determinând tipurile de substanțe, pe care omul le
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
anorganici din aer sunt: sulful, azotul, hidrogenul sulfurat, acidul clorhidric, compuși ai clorului, fosforului, arsenului, dar și mercur, plumb, beriliu, cadmiu, cupru, poluanți formați prin procese fotochimice etc. Poluanții organici sunt: fitoncide (substanțe organice volatile), metanul, hidrocarburile etc. Principalii poluanți atmosferici. Începând din anii ’70, politica americană de combatere a poluării s-a concentrat asupra câtorva dintre principalele substanțe nocive: particule în suspensie (de fum și funingine), hidrocarburi, bioxid de sulf, oxizi de azot, ozon, monoxid de carbon și plumb. Monoxidul
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
loc în sol. Menținerea acestui echilibru este condiția esențială pentru fertilitatea solului, deci pentru potențialul său productiv. Tratamentele cu substanțe chimice de sinteză, aplicarea îngrășămintelor chimice, lucrările de desfundat și terasare efectuate la înființarea unor plantații, depozitarea deșeurilor, precum și poluanții atmosferici depuși la nivelul solului sunt factori ce influențează microflora și microfauna din sol. Departe de a fi stabil și inert, cum pare la prima vedere, solul constituie, dimpotrivă, un mediu complex, în permanentă schimbare, supus unor legi proprii, pe baza
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
depozitar al particulelor din razele cosmice. Din faptul că viața pe Pământ continuă să se dezvolte, deducem că radiația cosmică nu a întrecut limitele de suportabilitate ale organismelor vii. O dată cu trecerea aviației la altitudini mari, în atmosferă, acolo unde ecranul atmosferic nu mai poate atenua fluxul de raze cosmice, pericolul de iradiere apare mai grav și este cu atât mai mare în timpul furtunilor magnetice. În afară de componența magnetică a radiațiilor, omul mai este expus și la componenta tehnică, cauzată de prezența în
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
patogene, după gradul concentrației și tipul de acțiune a substanțelor, iar efectele pot fi imediate (acute), tardive (cronice) sau de lungă durată. Efectele imediate (acute) se caracterizează prin modificări de sănătate, care apar la scurt timp după expunerea la poluanții atmosferici. În general, efectele imediate sunt caracteristice nivelurilor ridicate de poluare a aerului. Efectele tardive (cronice) sau de lungă durată se datorează expunerii populației la concentrații moderate de poluanți atmosferici. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că 70% din populația urbană respiră
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
de sănătate, care apar la scurt timp după expunerea la poluanții atmosferici. În general, efectele imediate sunt caracteristice nivelurilor ridicate de poluare a aerului. Efectele tardive (cronice) sau de lungă durată se datorează expunerii populației la concentrații moderate de poluanți atmosferici. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că 70% din populația urbană respiră aer “nesănătos”, cel puțin în anumite perioade, iar 10% respiră aer de calitate care se află la limita inferioară a acceptabilității. Dar, chiar în S.U.A., unde gradul de poluare
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
soarele, aerul) și cu respectarea condițiilor igienice. Factorii naturali de călire contribuie, în mare măsură, la creșterea rezistenței generale a organismului, la menținerea și întărirea stării de sănătate, prin asocierea cu practicarea joggingului. Desfășurarea joggingului în aer liber, în condiții atmosferice diverse, solicită funcția de termoreglare a temperaturii corporale, contribuie la fixarea calciului în oase, la creșterea funcției hematopoetice, are efecte în creșterea rezistenței la îmbolnăviri. Condițiile igienice în care se desfășoară activitatea de jogging contribuie și ele, în mare măsură
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
respirăm mecanic, organismul nostru este stare de supraviețuire. Atunci când respirăm conștient, spunem DA vieții. (www.jogging-international.net) Respirația este, conform tratatelor de anatomie și fiziologie, funcția organismului prin care acesta își asigură continuu și adecvat: aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează; eliminarea dioxidului de carbon (rezultat în urma proceselor din metabolismul celular). Respirația este „singura funcție vitală care are o dublă reglare, reflexă și voluntară”10. În opinia specialiștilor în fiziologie A.C.Gyton și J.E.Hall
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
a realiza actul respirator (starea de sănătate a nasului, sinusurilor, cavității bucale, faringelui și laringelui, traheii, plămânilor); de umiditatea și temperatura aerului; de capacitatea vitală a alergătorului; de pregătirea organismului pentru efort înaintea începerii ședințe propriu-zise de alergare; de fenomene atmosferice existente (soare, vânt, ploi, presiune atmosferică, ninsoare etc.); de altitudinea la care se practică joggingul; de ora din zi la care se practică alergarea; de nivelul de pregătire fizică a alergătorului și de experiența acestuia în adaptarea respirației în funcție de specificul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]