8,268 matches
-
spațiu, prezentând o periodicitate regulată în trei dimensiuni) și rețeaua plană de difracție realizată pentru observarea fenomenului luminos respectiv. Această analogie este utilizată în descoperirea științifică cu rezultate remarcabile, pe baza observației lui Max von Laue (1912) că distanța dintre atomii unui cristal (ce ar corespunde unei fante din rețeaua plană) fiind de 500 până la 1000 de ori mai mică decât lungimea de undă a luminii, rețeaua cristalină nu poate fi folosită ca rețea de difracție naturală pentru lumină, ci doar
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
proverbele. Proverb Lb. română Fizică A fi om dintr-o bucată. A fi un om onest, integru. Acest proverb ar trebui revizuit din punct de vedere fizic, pentru că se știe că orice corp este format din mai multe “bucățele”, adică atomi și molecule. Tema de dezbatere: Structura substanței A avea ochi la spate A fi foarte atent, a fi vigilent, a ști tot ce se întâmplă.. Putem vedea ce se întămplă în spatele nostru ? Da, se poate realiza ușor cu ajutorul unei oglinzi
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
dintre Mg și S și va scrie reacția:< Mg + S → MgS/>. Va nota 15 sarcinile și va sublinia faptul că această reacție are loc cu transfer de electroni, deci este o reacție redox. Î.f: Ce se întâmplă cu sarcinile atomilor în produșii de reacție față de cele din reactanți? Elevii vor nota ca Obs. în caiete că în reacțiile redox sarcinile participanților la reacție se modifică. Î.f: Ce se întâmplă cu sarcina Mg/S în procesul de oxidare/reducere? Profesorul
Proiect didactic pentru tema “Reacţii redox”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
din reactanți? Elevii vor nota ca Obs. în caiete că în reacțiile redox sarcinile participanților la reacție se modifică. Î.f: Ce se întâmplă cu sarcina Mg/S în procesul de oxidare/reducere? Profesorul concluzionează: In procesul de oxidare sarcina atomului/ionului crește; în procesul de reducere sarcina atomului/ionului scade. Profesorul: Mg cedează electroni sulfului, care se reduce. Spunem că Mg este agent reducător pentru că îl reduce pe S. La rândul lui S determină oxidarea magneziului, deci S este agent
Proiect didactic pentru tema “Reacţii redox”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
caiete că în reacțiile redox sarcinile participanților la reacție se modifică. Î.f: Ce se întâmplă cu sarcina Mg/S în procesul de oxidare/reducere? Profesorul concluzionează: In procesul de oxidare sarcina atomului/ionului crește; în procesul de reducere sarcina atomului/ionului scade. Profesorul: Mg cedează electroni sulfului, care se reduce. Spunem că Mg este agent reducător pentru că îl reduce pe S. La rândul lui S determină oxidarea magneziului, deci S este agent oxidant. Va nota în dreptul procesului de oxidare/reducere
Proiect didactic pentru tema “Reacţii redox”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Trupină Carmen-Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1131]
-
poate înțelege: “*” o idee abstractă, obținută prin generalizarea unor situații sau fapte particulare; “*” o imagine mentală, formată prin generalizare; “*” o noțiune generală, în jurul căreia se dezvoltă ideile. Câteva concepte frecvent folosite în științele naturii și în tehnologie sunt: forță, greutate, atom, reacție, specie, evoluție, produs, material. Cum se realizează conceptualizarea? Conceptualizarea este reprezentarea mentală pe care fiecare persoană și-o formează asupra unui ansamblu de concepte, asupra unei teorii, asupra unui domeniu de cunoaștere etc. Conceptualizarea presupune înțelegerea relațiilor dintre concepte
Formarea conceptelor – particularitati ale disciplinelor tehnice. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Gabriela Novac () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1162]
-
Evitarea pe cât posibil a utilizării grupelor de blocare sau protejare sau a oricăror modificări temporare. Derivații utilizează reactivi adiționali și generează deșeuri. 7. Maximizarea economiei atomice: Proiectarea de sinteze astfel încât produsul final să conțină o proporție maximă de materii prime. Atomii reziduali trebuie să fie în număr redus. 8. Utilizarea de solvenți și condiții de reacție mai sigure: Evitarea utilizării de solvenți, agenți de separare sau alte produse chimice auxiliare. Dacă acestea sunt totuși necesare, utilizați produse chimice inofensive. 9. Creșterea
Chimia verde si tehnologiile prietenoase de mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ignat Corina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1159]
-
singur și nu cunoaște schimbarea»/ ce fantastic echilibrăm atâta neliniște/ «Umblă-n cerc și nu cunoaște nesiguranța»/ atâta neliniște amestecată cu spaimă/ « Poți să-l închipui cu mama lunii»/ laudă laudă laudă// ceai și pagode de xilofon/ fructele răcoare albă/ atomii în litere chinezești// ninge de asemeni cu hieroglife și ideograme/ pufoase și moi alb topind/ evantaie imense și multe camelii” (Țara Sin. Despre Tao, despre Te). Se constată o varietate a formelor stilistice, sintactice și metaforice: lexemele asiatice se alătură
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
cele ale laptelui. Glucidele intrinseci sunt cele prezente în structura celulelor, respectiv glucidele din fructe, legume, cereale, leguminoase uscate. Glucidele extrinseci sunt adăugate în timpul preparării alimentelor. Glucidele folosite in organismul uman sunt monozaharide (cele mai importante sunt cele cu 6 atomi de carbon în moleculă reprezentate de glucoză, fructoză și galactoză), dizaharide (reprezentate de zaharoză, maltoză si lactoză) și polizaharide (reprezentate de amidon, celuloză și hemiceluloză). Necesarul zilnic de glucide este cuprins între 6 si 8 g/zi, dar persoanele cu
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
trebuie să înlocuim conceptul de particulă elementară? Cred că trebuie să îl înlocuim cu cel de simetrie elementară 15. Această îndreptățită propunere ar avea însă efecte catastrofale în plan psihologic. Prin ipoteza bootstrap, lumea lui Democrit și Newton, alcătuită din atomi și legi deterministe (adică lumea noastră plină de certitudini obiective, cu timp unitar măsurabil cu ceasornice fidele și cu spații măsurabile cu metrul-etalon), se volatilizează. În locul ei apare un fel de realitate autoconsistentă care se exprimă printr-o infinitate de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au fost derivate patru convingeri: a) orice schimbare este uniformă, incrementală și urmează o secvență liniară; b) pentru orice efect există o cauză apriorică și noi trăim într-un univers mecanic închis; c) timpul este cumulativ, liniar și secvențial; d) atomii individuali sunt aranjați în ordine liniară și formează blocuri mai mari. Aceste patru convingeri ar constitui baza „dreptei rațiuni” moderne și au fost folosite ca atare în teoria curriculumului. „Dreptei rațiuni moderne” i s-au supus Bobbitt și Tyler când
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fi la rândul lor infectate. În tabelul 9.4 prezentăm aplicațiile și tipurile de fișiere purtătoare de viruși de tip macro. Tabelul 9.4. Tipuri de documente purtătoare ale virușilor de tip macro Cei mai cunoscuți viruși de tip macro Atom: • cunoscut și sub numele Atomic; • este similar virusului Concept. Colors: • cunoscut și sub numele Rainbow sau WordMacro.Colors; • infestează fișierele din Microsoft Word și încearcă să dea peste cap setările de culori din Windows; • virusul încarcă următoarele macro-uri, care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
analizele structurale clasice este aceea a lui Claude Lévi-Strauss (1978) asupra relațiilor de rudenie - celebra problemă a relației dintre fratele mamei/fiul sorei. Pentru a explica această relație, antropologul francez consideră necesar a se lua în considerare totalitatea relațiilor din atomul familial (sistemul): tată/fiu, frate/soră, soț/soție, unchi/ nepot, adică ceea ce constituie în teoria sa „unitatea de rudenie”. Toate aceste relații formează o structură în sensul definiției date mai înainte: dacă una dintre ele va lua o anumită valoare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
frate și soră la fel ca relația dintre tată și fiu față de relația dintre soț și soție. Astfel, dacă cunoaștem o pereche de relații, este întotdeauna posibil să o inferăm pe cealaltă”. Iată ce ne spune această lege despre configurația atomului familial în patru triburi de indieni: Să luăm, de exemplu, cazul tribului Tonga. Știind că relația unchi/nepot este „-”, iar relația frate/soră „+”, atunci vom putea deduce, conform legii structurale că relația tată/fiu va fi „-”, iar relația soț/soție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și să deducă din acestea proprietățile interacțiunii dintre persoane. O poziție individualist-metodologică amplu elaborată o găsim la Raymond Boudon (1979). Punctul său de vedere este că fenomenele sociale trebuie privite ca efecte de agregare, emergente ale acțiunilor indivizilor. El este atomul logic al analizei sociologice. Din punct de vedere teoretic, legile care guvernează fenomenele sociale pot fi deduse din legile comportamentului individual. Din punct de vedere metodologic, analiza trebuie pornită mereu de la individ - nivelul de organizare cel mai pregnant, cu finalitățile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
artă, știință, învățământ, asistență sanitară, familie. Fiecare dintre aceste subsisteme reprezintă, la rândul său, un sistem, cu logica sa, cu finalitățile sale proprii, fiind compus din alte subsisteme. Fiecare întreprindere are secții, servicii etc. Diviziunea sistem-subsistem merge până la ultimul subsistem, „atomul” vieții sociale - comportamentul uman elementar. Ceea ce în schema funcțională figura ca relație dintre sistem și elementele sale reprezintă în fapt o relație între un sistem și subsistemele sale, o relație de supraordonare și subordonare. Relațiile dintre un sistem și subsistemele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la naștere tabula rasa: începem cu nimic, cu nici un fel de cunoștințe, având doar capacitatea de a descoperi prin simțuri. Începem ca recipiente goale și evoluăm prin observare. Grupăm anumite lucruri astfel încât să formăm categorii de bază și din acești „atomi” astfel constituiți ne construim categorii mai complicate. Apoi descoperim relații între categorii și din aceste relații construim, în final, o concepție completă despre lume. Pozitivismul presupune existența unui proces ascendent de învățare. Lumea empirică propune și tot lumea empirică dispune
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
specializat în particule sub-atomice. L-am întrebat cum putem ști că există quarcuri? Mi-a răspuns că știm deoarece avem construită o teorie care are cerința ca un anume tip de particule să existe într-un anume loc dintr-un atom pentru ca formula matematică a teoriei respective să fie bine echilibrată și formulată consistent. L-am întrebat cum poate ști, totuși, că teoria este adevărată? Mi-a răspuns că știm pentru că există detectoare sub-atomice de mare viteză care au înregistrat explozii
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
umană este fie irelevantă, fie imposibilă. Dorim cu siguranță să cunoaștem modul în care indivizii umani conviețuiesc și își conduc comunitățile, dar noțiunea de știință socială sistematică nu pare a avea mult sens. Indivizii umani nu sunt asemenea rocilor, planetelor, atomilor sau bacteriilor. Analiza fenomenelor sociale nu se poate desfășura într-o manieră similară cu analiza fenomenelor fizice. În consecință, s-ar putea presupune că nu poate exista o știință a relațiilor umane, sau cel puțin nu o știință care să
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
relația dintre observator și observat. Eu numesc această poziție drept „critică din partea antropologiei culturale”. În științele naturale, separarea deplină a observatorului de observat este perfect plauzibilă. Omul de știință nu este nicidecum obligat să se identifice cu rocile sau cu atomii sau cu bacteriile în studiu: el gândește, analizează și înțelege, ele nu. El are concepte pe care le aplică la proprietățile și comportamentele lor, dar ele nu au astfel de concepte despre sine. În științele sociale însă, cei aflați sub
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Relativitatea clasică și modernă, perspectiva asupra schimbării percepției despre Univers în secolul al XX-lea” ) este necesară o construcție mentală a planului de abordare a acestuia. Nu este indicat că subiectul cercetării să fie prea general (Mecanică, Mișcarea, Electricitatea, Istoria atomului) deoarece se consideră a fi o inadecvare în termeni și în construcția prestabilita, iar posibilitatea ca un elev să reușească să surprindă un domeniu vast de cercetare într-un referat de dimensiuni reduse nu prea are șanse de reușită. Subiectul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
același timp caracter de unda și de particulă, prințul Louis Victor de Broglie a contribuit în anii 1920 la maturizarea teoriei cuantice. Ecuațiile lui, care la scurt timp după enunțare au fost confirmate experimental, au permis formularea unei teorii a atomului foarte asemănătoare cu cea existentă în prezent. Dar, ca și Albert Einstein, care a fost unul din principalele lui surse de inspirație, de Broglie nu s-a ocupat prea mult de forma finală a mecanicii undelor și, implicit, de interpretarea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Broglie era esență finală a materiei, într-o perioadă în care nouă teorie atomică, dezvoltată de Niels Bohr și de Ernest Rutherford, părea să fie în egală măsură promițătoare dar și frustranta pentru fizicieni. Bohr dezvoltase o ingenioasă concepție asupra atomului, în care electronii erau plasați pe orbite bine definite în jurul necleului, de unde puteau sări sau pe care puteau reveni, dar acest model venea în contradicție cu diversele rezultate experimentale. Era destul de neplăcut, pentru că modelul atomic Bohr-Rutherford dădea prima explicație substanțială
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în ea. Becquerel, soții Curie și majoritatea celorlalți oameni de știință, credeau că energia provine dintr-o sursă externă. Dar Rutherford a demonstrat că energia implicată, care era mult mai mare decît cea eliberată în reacțiile chimice, venea din interiorul atomilor de uraniu. Astfel, el a inventat conceptul de energie nucleară. Oamenii de știință au presupus întotdeauna că atomii sunt indestructibili și imuabili. Dar Rutherford (cu ajutorul unui asistent foarte talentat, Frederick Soddy) a demonstrat că, ori de câte ori un atom emite radiații α
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
externă. Dar Rutherford a demonstrat că energia implicată, care era mult mai mare decît cea eliberată în reacțiile chimice, venea din interiorul atomilor de uraniu. Astfel, el a inventat conceptul de energie nucleară. Oamenii de știință au presupus întotdeauna că atomii sunt indestructibili și imuabili. Dar Rutherford (cu ajutorul unui asistent foarte talentat, Frederick Soddy) a demonstrat că, ori de câte ori un atom emite radiații α sau β, se transformă într-un atom de tip diferit. La început chimiștilor le-a fost greu să
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]