7,010 matches
-
sugerează că toate elementele chimice sînt formate din atomi de hidrogen (concluzie la care ajunge observînd că greutățile specifice ale tuturor tipurilor de atomi sînt multipli întregi ai greutății specifice a hidrogenului) ("ipoteza lui Prout"; infirmata ulterior de descoperirea maselor atomice, care nu sînt multipli întregi ai masei hidrogenului; dar validată apoi de descoperirea fuziunii termonucleare). ¶ William Smith, fondatorul geologiei stratigrafice, publică prima hartă geologică la scară mare a Angliei (A Delineation of the Strața of England and Wales), în care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o suprafață, indiferent de intensitatea luminii incidente - efectul fotoelectric [7, 8]. Acest rezultat a sugerat că lumina poate fi considerată ca fiind formată din particule energetice, ceea ce a condus la ideea că atomii conțin particule discrete. Teoria modernă a structurii atomice este fondată pe ideile propuse la începutul secolului nouăsprezece. În 1808, John Dalton a emis patru idei de bază ale teoriei chimice a atomului [7, 8]: fiecare element este compus din particule minuscule numite atomi; atomii unui anumit element chimic
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
necesitatea prezenței compresoarelor, respectiv a camerelor de vid de mari dimensiuni [48]. Progresele recente din tehnologia laser au făcut posibilă obținerea de pulsuri laser ultra-intense (> 1017W/cm2) și ultrarapide (< 150fs). Pentru a descrie interacțiunile acestei categorii de pulsuri cu grupările atomice, nu mai sunt aplicabile modelele hidrodinamice, deoarece, pentru aceste niveluri de putere și timp, mecanismul dominant este cel al exploziei Coulomb a ionilor grupați. Pentru acest regim, un număr suficient de electroni sunt eliminați din nucleul grupării, lăsând în urmă
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pornește de la nivelul de încălzire (în cazul marcării prin decolorare), la topire (spumare și microfisurare), respectiv vaporizarea (gravare). Laserii CO2 și Nd:YAG sunt utilizați pentru a induce moduri termice aferente marcării. Marcarea atermică implică modificări chimice la nivelul legăturilor atomice, cărora le sunt compatibili laserii excimeri. Având în vedere faptul că, în prezent, costurile echipamentelor de marcare cu laser sunt ridicate comparativ cu metodele convenționale, această tehnică este aplicabilă cu preponderență producției de serie mare, aplicațiilor cu cerințe ridicate de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în fascicul laser [136] 132 În prima etapă a expunerii, are loc transmiterea energiei fasciculului către electronii materialului metalic; ca urmare a acumulării de energie, are loc cea de-a doua etapă, care constă în topirea superficială a primelor straturi atomice și difuzarea în continuare a căldurii către straturile următoare. În continuare, are loc cea de-a treia fază ce constă într-o topire masivă urmată de vaporizare de componente de aliere și evacuarea prin excavare de stropi de metal topit
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
prezente în materiale, respectiv pentru determinarea de proprietăți structurale (starea de deformare, dimensiuni de grăunți, compoziții de fază, orientare preferențială și defecte) ale acestora. Metoda este utilizată, de asemenea, pentru determinarea grosimii filmelor subțiri sau multistrat și pentru determinarea aranjamentului atomic în materialele amorfe. Erorile frecvente care apar la aplicarea acestei metode sunt cele de tip instrumental și sunt determinate îndeosebi de: aliniere, calibrarea zeroului și de divergența axială. Astfel, profilul de linie se modifică dacă divergența fasciculului crește în planul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
la măsurarea spațiilor interatomice și este metoda dedicată determinării stărilor de deformație în straturile subțiri. Fiind o metodă nedistructivă și nepresupunând contactul direct cu proba studiată, este ideală pentru studiile in situ. Intensitățile măsurate pot furniza informații precise privind aranjamentul atomic la interfețe (de exemplu, în filmele multistrat). Pot fi studiate prin difracție de raze X materiale cu orice compoziție chimică; metoda este mai precisă pentru elementele cu număr atomic mare, datorită faptului că intensitățile razelor difractate sunt mai mari decât
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
studiile in situ. Intensitățile măsurate pot furniza informații precise privind aranjamentul atomic la interfețe (de exemplu, în filmele multistrat). Pot fi studiate prin difracție de raze X materiale cu orice compoziție chimică; metoda este mai precisă pentru elementele cu număr atomic mare, datorită faptului că intensitățile razelor difractate sunt mai mari decât în cazul elementelor cu număr atomic mic. În consecință, precizia metodei depinde de materialul studiat. Pentru studiul straturilor subțiri, metode alternative difracției de raze X sunt: microscopia electronică prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
filmele multistrat). Pot fi studiate prin difracție de raze X materiale cu orice compoziție chimică; metoda este mai precisă pentru elementele cu număr atomic mare, datorită faptului că intensitățile razelor difractate sunt mai mari decât în cazul elementelor cu număr atomic mic. În consecință, precizia metodei depinde de materialul studiat. Pentru studiul straturilor subțiri, metode alternative difracției de raze X sunt: microscopia electronică prin transmisie (TEM), difracția de electroni de joasă energie (LEED), difracția de electroni de înaltă energie (RHEED) și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
TEM și difracția de electroni sunt metode distructive (datorită metodelor de pregătire a probelor) și necesită nivele ridicate de vid. Unul dintre dezavantajele XRD față de difracția de electroni este nivelul scăzut al intensităților difractate, mai ales pentru elementele cu număr atomic mic. În cazul difracției de electroni, intensitățile sunt de ~108 ori mai mari decât la XRD. Datorită acestor intensități mici, studiul filmelor subțiri reclamă probe de dimensiuni mari, iar rezultatele sunt obținute prin mediere pe arii întinse. În general, prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cu lungimi de undă mici, între 0,1 câțiva angstromi, deci cu energii în domeniul 1-120 keV. Faptul că lungimea de undă a radiației X este comparabilă cu dimensiunile atomilor și moleculelor unui domeniu larg de materiale permite determinarea aranjamentului atomic pe care acestea îl prezintă. Picurile într-un model de difracție sunt în directă legătură cu distanțele interatomice. Considerând un fascicol incident de raze X care interacționează cu atomi aranjați într-o structură ordonată (Fig. 6.3), atomii, reprezentați prin
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Joint Commitee on Powder Diffraction Standards, Swathmore, Pennsylvania (JCPDS) [148] Înainte de a descrie condițiile în care se realizează difracția de raze X, este necesară o scurtă trecere în revistă a unor proprietăți importante ale materialelor cristaline. Cristalele constau din plane atomice aflate între ele la distanță d (Fig. 6.3 și 6.4 ), dar pot fi imaginate ca fiind formate de multiple plane atomice cu diferite distanțe interplanare d. Pentru a putea face distincție între ele, introducem un sistem de coordonate
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
necesară o scurtă trecere în revistă a unor proprietăți importante ale materialelor cristaline. Cristalele constau din plane atomice aflate între ele la distanță d (Fig. 6.3 și 6.4 ), dar pot fi imaginate ca fiind formate de multiple plane atomice cu diferite distanțe interplanare d. Pentru a putea face distincție între ele, introducem un sistem de coordonate în cristal, ale cărui vectori a, b și c reprezintă muchiile celulei elementare (Fig. 6.5b). Pentru un cristal cubic, acestea formează un
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
d. Pentru a putea face distincție între ele, introducem un sistem de coordonate în cristal, ale cărui vectori a, b și c reprezintă muchiile celulei elementare (Fig. 6.5b). Pentru un cristal cubic, acestea formează un sistem ortogonal. Fiecare plan atomic poate fi unic determinat prin indicii săi, numiți indici Miller. Detector 178 se definesc ca fiind valorile inverse ale coordonatelor intersecției planului cu axele a,b și c, măsurate în numere întregi de parametri de rețea. Astfel, un plan (h
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Distanța d între planele (h,k,l) se notează dhkl, și pentru cristale cubice este: √ (6.2) unde a0 este parametrul de rețea al cristalului (vezi Fig. 6.5) Când există o interferență cumulativă din radiațiile X împrăștiate de planele atomice dintr un cristal, se naște un maxim de difracție. Condiția pentru existența acestei interferențe este dată de legea lui Bragg: (6.3) unde θhkl este unghiul dintre planele atomice și fascicolul incident (și difractat) - vezi Fig. 6.3. Pentru ca fenomenul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
Când există o interferență cumulativă din radiațiile X împrăștiate de planele atomice dintr un cristal, se naște un maxim de difracție. Condiția pentru existența acestei interferențe este dată de legea lui Bragg: (6.3) unde θhkl este unghiul dintre planele atomice și fascicolul incident (și difractat) - vezi Fig. 6.3. Pentru ca fenomenul de difracție să poată fi observat, detectorul trebuie să fie poziționat astfel încât unghiul de difracție să fie 2θhkl, iar cristalul trebuie să fie orientat astfel încât normala la planul de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
să fie egal cu unghiul Bragg θhkl . Pentru un monocristal sau pentru un film subțire epitaxial, există o singură orientare a probei pentru fiecare plan (h,k,l) care satisface aceste condiții de difracție. Fig. 6.5. Reprezentarea unor plane atomice și distanțele interplanare aferente, într-un cristal cubic simplu (a) și indicii Miller ai planelor atomice în același tip de cristal (b). Ca exemplu, se consideră planul (0,1,2). El intersectează axele a,b și c la ∞, 1 și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
există o singură orientare a probei pentru fiecare plan (h,k,l) care satisface aceste condiții de difracție. Fig. 6.5. Reprezentarea unor plane atomice și distanțele interplanare aferente, într-un cristal cubic simplu (a) și indicii Miller ai planelor atomice în același tip de cristal (b). Ca exemplu, se consideră planul (0,1,2). El intersectează axele a,b și c la ∞, 1 și ½ și astfel h=1/∞=0; k=1/1=1 și l=1/(1/2)=2 [148
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de 2θhkl, creând un model tipic de difracție. Zonele marcate prin laser, ca și filmele subțiri, se situează în clasa materialelor intermediare, între monocristale și materiale policristaline și au o textură fibroasă. Aceasta înseamnă că toate cristalitele au majoritatea planelor atomice paralele cu suprafața substratului, fiind de altfel întâmplător distribuite. Geometria Bragg-Brentano (metodă prin reflexie) [147-149] este utilizată pe scară largă pentru investigarea filmelor subțiri cu policristale orientate întâmplător. În această geometrie (Fig. 6.6a), fascicolul incident și cel difractat sunt
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
și cu ajutorul mărcilor tensometrice, dar nu putem considera acest fapt ca fiind o bună alternativă la utilizarea difracției de raze X. O caracterizare completă și o înțelegere a materialelor necesită cunoașterea precisă a rugozității și compoziției interfețelor, precum și poziția planelor atomice. Acest fapt este dificil, deoarece implică analize atente ale configurației maximelor și un set complet de intensități integrate. Este importantă și structura stratului de suprafață iar aceasta se poate realiza prin GIXD. Tehnici alternative de caracterizare includ difracția de neutroni
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
cristalitelor, se utilizează datele comparative aflate în tabelele de caracterizare ale compușilor. O caracterizare completă și o înțelegere a fenomenelor de apariție a tensiunilor interne din eșantioanele studiate necesită cunoașterea precisă a rugozității, a compoziției interfețelor, dar și poziția planelor atomice. Acest fapt este laborios și implică analize atente ale configurației maximelor picurilor de difracție și un set complet de intensități integrate. Fig. 6.11. Prezentarea datelor și resurselor bibliografice pe baza cărora s-a făcut identificarea automată în urma efectuării difracției
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
precizia În materie de timp reprezintă o utopie pentru om, nu și pentru mașinile de măsurat timpul create de acesta (ne putem Întreba cum de o entitate „imperfectă” creează prelungiri sau entități tehnice atât de „perfecte”, cum ar fi ceasurile atomice). Timpul se constituie ca o unitate dintre continuitate și discontinuitate. Odată cu perceperea fluenței și continuității, este percepută și discontinuitatea temporală (la nivel biologic, social și individual). Viața este punctată permanent și irevocabil de ieșirea din timp, de moarte (cel puțin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
militare instituiau garanții de securitate pentru statele membre, potrivit cărora un atac împotriva unui stat membru era considerat un atac împotriva alianței în ansamblu, toate statele membre având obligația de a acționa, individual și colectiv pentru respingerea agresiunii. Pe lângă armele atomice realizate în 1945 (SUA), URSS (1949) și armele cu hidrogen (SUA-1952, URSS-1953); Marea Britanie bomba atomică în 1952 și pe cea cu hidrogen în 1957; Franța realiza bomba atomică în anul 1960, iar în 1968 pe cea cu hidrogen. China a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
membru era considerat un atac împotriva alianței în ansamblu, toate statele membre având obligația de a acționa, individual și colectiv pentru respingerea agresiunii. Pe lângă armele atomice realizate în 1945 (SUA), URSS (1949) și armele cu hidrogen (SUA-1952, URSS-1953); Marea Britanie bomba atomică în 1952 și pe cea cu hidrogen în 1957; Franța realiza bomba atomică în anul 1960, iar în 1968 pe cea cu hidrogen. China a reușit asemenea realizări în 1964 și 1967. Cu alte tipuri de arme de distrugere în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
obligația de a acționa, individual și colectiv pentru respingerea agresiunii. Pe lângă armele atomice realizate în 1945 (SUA), URSS (1949) și armele cu hidrogen (SUA-1952, URSS-1953); Marea Britanie bomba atomică în 1952 și pe cea cu hidrogen în 1957; Franța realiza bomba atomică în anul 1960, iar în 1968 pe cea cu hidrogen. China a reușit asemenea realizări în 1964 și 1967. Cu alte tipuri de arme de distrugere în masă, cum sunt cele chimice și biologice, se înzestrau toate marile puteri. O
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]