5,476 matches
-
majore ale evenimentului (cine?, ce?, unde?, când?) sunt plasate la început, cele minore sau explicative fiind, de regulă, rezervate finalului: cum?, de ce?. Mai trebuie să remarcăm faptul că, din rațiuni multiple, ziarele rescriu știrile în stilul casei, preluând chiar modelul audiovizualului, redundanța și atacul în forță (se începe cu numărul morților, și nu cu accidentul). Câteva sfaturi: Atribuiți și precizați sursa. Excepție fac evenimentele notorii: accidente, cataclisme, evenimente politice oficiale, conflicte militare supuse cenzurii. În acest ultim caz, s-ar cuveni
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la tentativa de trecere frauduloasă a frontierei de către Gregorian Bivolaru, liderul MISA. În astfel de situații, sub presiunea timpului, ziaristul doar consemnează fapte și declarații, pune față în față opiniile celor implicați, fără a adânci cauze, implicații morale, responsabilități. Concurența audiovizualului nu trebuie să intimideze pe ziaristul din presa scrisă. Cititorul este avid de amănunte (gesturi, reacții, ezitări), pe care doar presa scrisă le poate dezvălui. Atenție însă - simpla consemnare a evenimentului, însoțită de declarații și acuzații nesusținute de argumente, nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Partea I, nr. 1008 din 02/11/2004) ELEVII - ÎNTRE FAMILIE, ȘCOALĂ ȘI TELEVIZOR Prof. univ. dr. IOAN DRĂGAN, director al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare Introducere În cadrul unor contracte de cercetare cu Consiliul Național al Audiovizualului, Centrul de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare (Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București) a realizat în 2004 și 2005, în calitate de contractant unic sau de asociat cu Centrul de Sociologie Urbană și Regională SA, două proiecte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
frecventă a scenelor violente reduce sensibilizarea copiilor la violență și sporește gradul de acomodare a acestora cu actele violente; catharsis (eliberarea de pulsiuni agresive); incubație (frică, spaimă, insecuritate). Corpusul investigat și perioadele de studiu Conform contractelor cu Consiliul Național al Audiovizualului, cercetarea asupra conținuturilor violente din programele televiziunilor din România s-a desfășurat timp de câte două săptămâni continuu, între 26 iulie și 8 august și 28 octombrie și 11 noiembrie 2004. Au fost analizate și evaluate 10 canale în prima
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a Televiziunilor prin Cablu. Studiul violenței la televiziunea națională americană este realizat de patru universități și un Consiliu format din reprezentanți ai organizațiilor politice, ai administrației publice și ai societății civile. În România, începând cu anul 2004, Consiliul Național al Audiovizualului - CNA a comandat mai multe studii privind expunerea și consumul de televiziune al copiilor și adolescenților și evaluarea violenței în programele televiziunilor, analizate în două etape, corespunzătoare grilei de vară, respectiv grilei de toamnă. Efectele expunerii la violența televizată Deși
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
programe ce implică pornografie sau violență gratuită”. Și autoritățile românești, preocupate de calitatea producțiilor prezentate la TV, care ar putea afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, au adoptat o decizie asupra protecției drepturilor minorilor. Articolul 39 din Legea Audiovizualului precizează: „Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată”. CNA, ca organism de reglementare, monitorizează violența din programele de televiziune. În anul 2003
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
violenței în programele de televiziune” (grila de toamnă), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). ***, Legea 504 din 11 iulie 2002; Legea audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). National Television Violence Study (1999), Center for Communication and Social Policy, University of California, Santa Barbara. COPIII ȘI TELEVIZIUNEA Drd. ADRIANA ȘTEFĂNEL Universitatea București Televiziunea ocupă un loc deosebit de important în educația
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Universitatea din București Introducere Prezentul articol realizează o sinteză a două studii succesive din cadrul Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București. Cercetarea a fost finanțată de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație grila de vară și grila de toamnă. Cele două rapoarte de cercetare se pot regăsi integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului, HYPERLINK
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
al Audiovizualului (CNA) și a presupus realizarea a două studii comparative pentru programele de televiziune românești, luând în considerație grila de vară și grila de toamnă. Cele două rapoarte de cercetare se pot regăsi integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului, HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. Studiile deja menționate au realizat o analiză de conținut a violenței din programele de televiziune, monitorizându-se 10 canale de televiziune românești. Au fost construiți indicatori cantitativi pentru măsurarea violenței (frecvența și durata
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului real și a efectelor acesteia asupra indivizilor. Context legislativ privind mediatizarea consumului de alcool, tutun și droguri Principalul act legislativ care reglementează mediatizarea substanțelor din această categorie este Legea 504 din 11 iulie 2002, cunoscută sub numele de Legea audiovizualului. Această prevedere normativă se regăsește integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). Vom prelua câteva articole din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consumului de alcool, tutun și droguri Principalul act legislativ care reglementează mediatizarea substanțelor din această categorie este Legea 504 din 11 iulie 2002, cunoscută sub numele de Legea audiovizualului. Această prevedere normativă se regăsește integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). Vom prelua câteva articole din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea audiovizualului vizează actele legislative privind difuzarea publicității și a teleshopping-ului. Acestea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Această prevedere normativă se regăsește integral pe siteul Consiliului Național al Audiovizualului ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). Vom prelua câteva articole din această lege, menționând numărul articolului în care sunt incluse reglementările respective. Articolul 29 din Legea audiovizualului vizează actele legislative privind difuzarea publicității și a teleshopping-ului. Acestea trebuie să respecte următoarele condiții privind, protecția minorilor și consumul de substanțe nocive : a) să nu afecteze dezvoltarea fizică, psihică sau morală a minorilor; e) să nu stimuleze comportamente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
orice tip de materiale de televiziune care să afecteze minorii sau să influențeze în mod negativ sănătatea sau siguranța persoanelor. Totodată, acestea interzic stimularea de comportamente care nu sunt înscrise într-o conduită morală unanim acceptată. Articolul 30 din Legea audiovizualului interzice publicitatea pentru tutun: orice formă de publicitate sau teleshopping pentru țigări sau pentru alte produse din tutun este interzisă. Deși produsele din tutun nu pot fi promovate pe canalele de televiziune, există întotdeauna alternative, cum ar fi afișarea de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
inscripționat mesajul „Tutunul dăunează grav sănătății”. Scopul acestei măsuri este de a conștientiza opinia publică în legătură cu pericolul cauzat de fumat. Există totodată reglementări privind publicitatea și teleshopping-ul la băuturile alcoolice, aceste prevederi fiind incluse în articolul 32 din Legea audiovizualului: publicitatea și teleshopping-ul pentru băuturi alcoolice trebuie să respecte următoarele condiții: a) să nu fie adresate minorilor sau să nu prezinte minori consumând băuturi alcoolice; b) să nu stabilească o legătură între consumul de alcool și îmbunătățirea calităților fizice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
din școala generală. Articolul 32 încearcă în esență să evite falsa relație între alcool și prestigiu social, adică faptul că popularitatea unor tineri (în general minori) este dependentă integral de consumul de alcool și de țigări. Articolul 33 din Legea audiovizualului se referă în principal la protecția minorilor în ceea ce privește difuzarea de materiale publicitare: (1) Publicitatea nu trebuie să provoace nici o daună morală, fizică sau intelectuală minorilor și, în special: a) să nu instige în mod direct minorii să cumpere un produs
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prime time: 23-24. Totodată am utilizat două tipuri de violență: violență reală (în cadrul emisiunilor informative și a documentarelor) și violență ficțională (în cadrul filmelor). Menționăm că acest capitol a selectat câteva dintre rezultatele obținute în urma cercetării finanțate de Consiliul Național al Audiovizualului. Datele complete sunt disponibile pe site-ul acestei instituții (www.cna.ro). Mediatizarea consumului de droguri Mediatizarea consumului de droguri în funcție de canalul de televiziune Din perspectiva consumului de droguri vom analiza mai multe abordări ale acestei situații. O primă tentativă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
consistentă privind mediatizarea drogurilor, alcoolului și tutunului, există segmente de programe care nu pot fi interzise și care pot avea o influență importantă asupra consumului de stupefiante și a imaginii acestora pentru publicul larg. Deși publicitatea este reglementată de legea audiovizualului, filmele și violența ficțională din cadrul acestora nu pot fi interzise complet. Unele dintre cele mai cunoscute filme prezintă personaje care consumă droguri, alcool sau tutun în cantități excesive. Putem, de exemplu, să ne referim la personajul feminin din Pulp Fiction
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Evaluarea monitorizării violenței televizate (grila de toamnă) (2004) raport de cercetare al Centrului de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare, studiu finanțat de CNA, ( HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro). *** Legea 504 din 11 iulie 2002/Legea audiovizualului (www.cna.ro). Planul de servicii Emilia CHIȚU, Director adjunct Serviciu Asistență Maternală, DGASPC, Sector 3, București Asist. Univ. Florin LAZĂR Universitatea din București Ce este planul de servicii? În intervenția specifică asistenței sociale, o etapă esențială este aceea a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
legal. (4) Copiii nu pot fi folosiți sau expuși de către părinți, reprezentanți legali sau alte persoane responsabile de creșterea și îngrijirea lor, în scopul de a obține avantaje personale sau de a influența deciziile autorităților publice. (5) Consiliul Național al Audiovizualului monitorizează modul de derulare a programelor audiovizuale, astfel încât să se asigure protecția și garantarea dreptului copilului prevăzut la alin. (1). Art. 23. - (1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare. (2) Libertatea copilului de a căuta, de a primi și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
asupra noutăților din domeniul cooperării transfrontaliere, precum și asupra planurilor avute în vedere. Concret, informațiile sunt transmise atât prin intermediul presei scrise, caz în care articolele sunt traduse și în germană, deoarece sunt publicate și în ziarele din Austria, cât și prin intermediul audiovizualului. Costul total al proiectului a fost de 438.988 de euro, din care contribuția UE - 219.494 de euro<footnote http://www.mie.ro/euroimm/index.php?id2=0608 footnote>; • „Generația multimedia”, proiect susținut de autoritățile din Umbria în vederea construirii
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
se pot reține ca autorități administrative autonome: - Consiliul Suprem de Apărare a Țării; - Curtea de Conturi; - Avocatul Poporului; - Consiliul Legislativ. Mai pot fi incluse în categoria acestor organe, având un statut legal: Serviciul Român de Informații, Banca Națională a României, Consiliul Național al Audiovizualului ș.a. Apoi, sunt autorități administrative autonome alese, precum: consiliile locale și primarii. Capitolul 2 Puterea legiuitoare 2.1. Alegerea Parlamentului României Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Parlamentul este alcătuit din Camera
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ; • cu statut legal: Serviciul Român de Informații Externe, Banca Națională, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare Academică, Comisia Națională de Valori Mobiliare, Consiliul Concurenței, Consiliul Național al Audiovizualului, Consiliul Economic și Social, Academia Română etc.; b) La palierul teritorial al administrației publice statale (în unitățile administrativ-teritoriale) se constituie, pe baza deconcentrării administrative, următoarele componente ale sistemului administrației publice: - prefectul, înalt funcționar public, este reprezentantul guvernului pe plan local și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
stării depresive (Kandel et al.), comportamentele sinucigașe, fuga de acasă, absenteismul școlar, violențele fizice și verbale (serie de întrebări alcătuită de CRIJ* Corsica), practicile sportive, sexualitatea (serie de întrebări alcătuită de Florence Maillochon, CNRS), pornografia (finanțată de Consiliul Superior al Audiovizualului) și telefonia socială (finanțată de Școala Părinților din Île-de-France)". În ce mă privește, rămân sceptic în fața acestei îngrămădiri, care mi se pare mai degrabă o încrâncenare de a ști decât o coerență tematică. Dar nu acesta-i fondul problemei: chestionarele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reflexele ancilare dobândite de-a lungul existenței sale, adică rămâne în continuare o tribună de propagandă pusă, pe rând, în serviciul Președinției, al Parlamentului sau Guvernului R.M., în funcție de cine are pentru moment o influență mai puternică. Analiști mai scrupuloși ai audiovizualului, din păcate aproape inexistenți la noi, ar putea să ne ofere diagrame foarte elocvente privind „prestările de servicii” pe care le-a făcut (le face) TVM celor trei „ramuri ale puterii” de la Chișinău. Tabloul e izbitor, mai ales în lunile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
plan un nou mod de abordare a realității - complex, dezinhibant, mizând pe o imagine netrucată - va stimula un spirit de emulație în interiorul televiziunii, paralizată de inerția propriilor săi angajați. În condițiile în care factorul politic își va diminua influența asupra audiovizualului, apariția concurenței bazate pe criteriul valorii și al profesionalismului vor grăbi selecția „naturală” a redactorilor din TVM. Numai procedând astfel vom avea poate la TVM emisiuni respirabile, vom scăpa de nesfârșitele ore de muzică populară, de glumele cu efect tembelizant
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]