19,431 matches
-
16 alin. (2) și (6): (2) Instituția de învățământ superior poate înființa‚ inclusiv în cadrul unor proiecte‚ pentru o perioadă determinată sau nedeterminată‚ unități de cercetare sau de creație artistică‚ distincte sub raportul bugetului de venituri și cheltuieli‚ care au autonomie și statute proprii‚ aprobate de senatul universitar. (...) (6) La constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție și alte drepturi de proprietate intelectuală. Instituția de învățământ
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
anuale rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate integral din venituri proprii, se reportează în anul următor, cu aceeași destinație. ... 136. În realitate, prevederile criticate conferă procesului de gestionare a fondurilor un anumit grad de flexibilitate în vederea eficientizării cheltuielilor, autonomia universitară de care se bucură instituțiile de învățământ superior, în virtutea prevederilor art. 32 alin. (5) din Constituție, permițându-le să își adapteze conduita financiară în funcție de nevoile specifice. ... 137. Autorii sesizării critică, în acest sens, în mod generic
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
și dispozițiile art. 136 din Constituție, prin art. 16 alin. (2) din legea criticată, care prevede că instituția de învățământ superior poate înființa unități de cercetare sau de creație artistică‚ distincte sub raportul bugetului de venituri și cheltuieli‚ care au autonomie și statute proprii‚ aprobate de senatul universitar, citându-se și alin. (6) al aceluiași articol, potrivit căruia, la constituirea societăților comerciale, a fundațiilor sau a asociațiilor, instituția de învățământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenție
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
timpul tranziției socioeconomice către un mediu digital, dominat de tendințe demografice disruptive și amenințări globale; ... 3. salută promovarea dialogului social ca un obiectiv comun al Uniunii Europene și al statelor membre, ce ține seama de diversitatea sistemelor naționale și respectă autonomia partenerilor sociali; ... 4. recomandă colectarea de date statistice suplimentare la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini consultările de pe parcursul elaborării politicilor și pentru a fundamenta dezvoltarea unor cadre instituționale și administrative adecvate consolidării negocierilor colective; ... 5. subliniază că sunt
HOTĂRÂRE nr. 27 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270936]
-
la nivel local, respectiv această cotă se stabilește prin hotărâre a consiliului local, iar la nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București. Or, consiliul local este parte a autorităților administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală (a se vedea Decizia nr. 822 din 7 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008). În acest sens, prevederile art. 120 și 121 din Constituție consacră principiul autonomiei locale și
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
se realizează autonomia locală (a se vedea Decizia nr. 822 din 7 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008). În acest sens, prevederile art. 120 și 121 din Constituție consacră principiul autonomiei locale și stabilesc că autoritățile administrației publice prin care acesta se realizează funcționează ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe în condițiile legii. Față de această împrejurare, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată
DECIZIA nr. 553 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256642]
-
poate fi aplicată. O astfel de măsură trebuie limitată în timp, prin reglementarea prin lege a unei durate maxime pentru care se poate dispune, având în vedere că într-un stat de drept autoritățile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul. Măsurile dispuse de autoritățile publice pentru restabilirea ordinii de drept trebuie să fie condiționate și clar delimitate, astfel încât libertatea individuală să fie respectată și nicio persoană să nu poată fi victima unor abuzuri. Este invocată
DECIZIA nr. 215 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256578]
-
celeritatea, flexibilitatea, raționalizarea procedurii parlamentare se realizează cu respectarea exigențelor procedurale stabilite prin Constituție. Marja largă de apreciere a organelor de lucru ale Parlamentului nu poate depăși însă cadrul constituțional existent. ... 61. În cauză, nu se poate reține incidența principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, întrucât, așa cum rezultă din jurisprudența sa constantă, această autonomie nu poate fi exercitată în mod discreționar, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a-și stabili reguli interne
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
Constituție. Marja largă de apreciere a organelor de lucru ale Parlamentului nu poate depăși însă cadrul constituțional existent. ... 61. În cauză, nu se poate reține incidența principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, întrucât, așa cum rezultă din jurisprudența sa constantă, această autonomie nu poate fi exercitată în mod discreționar, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a-și stabili reguli interne de organizare și funcționare [art. 64 alin. (1)] și principiul constituțional referitor la
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
cauză, nu se poate reține incidența principiului autonomiei regulamentare a Parlamentului, întrucât, așa cum rezultă din jurisprudența sa constantă, această autonomie nu poate fi exercitată în mod discreționar, cu încălcarea atribuțiilor constituționale ale Parlamentului. Astfel, între principiul constituțional referitor la autonomia Parlamentului de a-și stabili reguli interne de organizare și funcționare [art. 64 alin. (1)] și principiul constituțional referitor la rolul Parlamentului în ansamblul autorităților publice ale statului, ce exercită, potrivit Constituției, atribuții specifice democrației constituționale (legiferarea, acordarea votului de
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012). Însă, caracterul accelerat al desfășurării legiferării în cadrul procedurii generale de adoptare a legilor excedează cadrului constituțional de referință, astfel încât nu se poate susține o legitimitate a sa, dată de autonomia parlamentară. De aceea, legiuitorul trebuia să procedeze la identificarea soluției constituționale potrivite pentru adoptarea legii cu respectarea art. 75 și a art. 76 alin. (3) din Constituție (în sensul celor arătate, a se vedea Decizia nr. 128 din 6 martie
DECIZIA nr. 261 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256104]
-
alin. (5) teza a treia din Legea nr. 47/1992 nu sunt condiții obiective pentru numirea în funcție a judecătorilor la Curtea Constituțională, ci elemente de procedură parlamentară care se aduc la îndeplinire în conformitate cu Regulamentul Senatului, în limitele principiului autonomiei regulamentare și cu respectarea suveranității decizionale a plenului. ... 14. Se arată că în mod constant, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la desfășurarea procedurilor parlamentare, precizând că nu este competentă să se pronunțe asupra modului de
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
atunci când au existat vicii regulamentare (deși nu a fost cazul în ședința din 3 mai 2022, care a stat la baza sesizării de neconstituționalitate), Curtea a statuat că, de principiu, în lipsa unei prevederi constituționale exprese și în temeiul autonomiei de care se bucură, Senatul, prin votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
are o marjă de apreciere în ceea ce privește desfășurarea procedurilor parlamentare și parcurgerea etapelor pe care le presupun numirile în diverse funcții. De altfel, în Decizia nr. 433 din 21 iunie 2018, Curtea a mai reținut că, în virtutea autonomiei parlamentare de care se bucură cele două Camere ale Parlamentului, acestea își pot organiza modul de lucru într-un mod corespunzător și adaptat cerințelor procedurilor parlamentare. ... 16. În conformitate cu dispozițiile art. 76 din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidații. (3) Candidații vor fi invitați și la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor și în plen“. Autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, în temeiul dispozițiilor constituționale ale art. 64 alin. (1), le dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare (Decizia nr. 209
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
dispozițiilor constituționale ale art. 64 alin. (1), le dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare (Decizia nr. 209 din 7 martie 2012). ... 30. Curtea a observat că, în virtutea autonomiei parlamentare de care se bucură cele două Camere ale Parlamentului, acestea își pot organiza modul de lucru într-un mod corespunzător și adaptat cerințelor procedurilor parlamentare. De aceea, în ipoteza în care comisiile comune de specialitate au considerat că sunt
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
128 din 6 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 8 martie 2019, paragraful 30). ... 33. Curtea nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuție a Camerelor Parlamentului, așa încât contestațiile deputaților/ senatorilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
caz, fiind căile și procedurile parlamentare stabilite prin propriul regulament (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 128 din 6 martie 2019, paragraful 30). ... 34. Curtea a reținut că, de principiu, în lipsa unei prevederi constituționale exprese și în temeiul autonomiei de care se bucură, Senatul, prin votul pe care îl dă asupra proiectului de hotărâre, acoperă viciile regulamentare de procedură ale acesteia, Curtea neavând competența ca ea însăși să cerceteze și să determine starea de fapt pentru ca din constatările
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
vitae și au răspuns întrebărilor formulate de către deputați“. ... 16. Cu privire la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru numirea ca judecător al Curții Constituționale, se fac referiri la Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, iar cu privire la autonomia parlamentară este invocată Decizia nr. 252 din 19 aprilie 2018. ... 17. Se arată că atât autorul sesizării de neconstituționalitate, cât și documentele comunicate de Comisia juridică atestă îndeplinirea condițiilor constituționale și legale de accedere la funcția de judecător al Curții
DECIZIA nr. 296 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256087]
-
Social European și Comitetul Regiunilor privind o strategie europeană pentru universități; ... 2. subliniază necesitatea eforturilor comune la nivelul Uniunii Europene pentru a identifica cele mai bune practici de ocrotire a valorilor academice și democratice fundamentale, precum și de protejare a autonomiei universitare reale; ... 3. recomandă sprijinirea schimburilor de experiență ale statelor membre în vederea diversificării profilurilor și formelor de organizare a universităților, cu o utilizare extinsă a metodelor de învățare moderne, digitale și modulare, adaptate avansului științific și tehnic; ... 4. subliniază
HOTĂRÂRE nr. 51 din 21 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256637]
-
de muncă, prevenirea accidentelor de muncă și a accidentelor profesionale; CAPITOLUL V FINANȚAREA INSTITUTULUI Art. 54 (1) Institutul este o instituție sanitară cu paturi, cu personalitate juridică, ce furnizează servicii medicale, finanțat integral din venituri proprii, și funcționează pe principiul autonomiei financiare, care presupune: organizarea activității institutului pe baza bugetului de venituri și cheltuieli propriu, aprobat de conducerea unității, de către consiliul de administrație și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior; elaborarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli, pe baza
REGULAMENT din 13 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255585]
-
financiare, dacă inculpatul nu capătă cazier). În plus, clientul nu trebuie să fi știut de eroarea comisă și trebuie să demonstreze că nu a comis chiar el o greșeală, fără de care eroarea avocatului nu ar fi fost posibilă. Totodată, autonomia inculpatului a fost dezbătută în Cauza din 14 mai 2018 - 584 US___(2018) (McCoy împotriva Louisiana), în care Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a statuat că nu este vorba de „totul sau nimic“ pentru a beneficia de asistență
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
drepturilor de folosință, excluzând orice recunoaștere a vreunei posibilități pentru acestea de a se pretinde titulare ale dreptului de proprietate asupra bunurilor publice. Prin urmare, legiuitorul a derogat nepermis de la cerințele principiului legalității, în componenta referitoare la respectarea principiului autonomiei locale, prin efectul produs în ordinea juridică, întrucât textele criticate conduc la sustragerea din domeniul public aparținând unităților administrativ-teritoriale a unor bunuri pentru realizarea unor servicii esențiale. ... 11. Tribunalul Constanța - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
alin. (5) - Principiile supremației Constituției și legalității, ale art. 16 alin. (2) - Nimeni nu este mai presus de lege, ale art. 73 alin. (3) - Reglementarea prin lege organică a regimului general al proprietății, ale art. 120 alin. (1) - Principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, ale art. 136 alin. (2)-(4) - Regimul constituțional al proprietății publice, ale art. 147 alin. (4) - Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, este menționată Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 825 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255962]
-
ale economiei naționale - industria de armament, energetică, exploatarea minelor și a gazelor naturale, poștă și transporturi feroviare -, precum și în unele domenii aparținând altor ramuri stabilite de Guvern; (ii) sunt persoane juridice și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară; (iii) se pot înființa prin hotărâre a Guvernului, pentru cele de interes național; pot fi reorganizate ca societăți reglementate de Legea societăților nr. 31/1990 prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local/hotărâre a consiliului județean
DECIZIA nr. 31 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255066]