1,607 matches
-
2. Relația cu colegii Caracteristici: Lucrarea muzicală Temperament specific: ........................................ 3. Relația cu profesorii Caracteristici: Lucrarea muzicală Temperament specific: ........................................ 4. Relația cu părinții Caracteristici: Lucrarea muzicală Temperament specific: .................................. FEED-BACK ATELIER "MĂȘTILE ARTISTULUI" prof. Mirela Mureșan și prof. Flavius Tolan CREAȚIA CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI Fișa de feed-back, care a fost dată spre completare participanților, a cuprins următoarele întrebări: Moment de reflecție 1. Numește două puncte "tari" ale acestei întâlniri 2. Numește două două puncte "slabe" ale acestei întâlniri 3. Cu ce idee
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Masca este un simbol. (Botaș Oana Corina) Masca este individuală. (Oana Hălmăgean) La modul figurat, toți purtăm o mască, unii decid să o concretizeze printr-un văl. (Lazea Ileana) Cuvântul mască este foarte complex de la el am discutat despre portret, autoportret. (Iriminescu Andrada) Consecințele purtării unei măști. (Cizmaș Mircea) Masca filtru prin care preotul alegea să vadă doar ce voia el. (Darida Kinga) Masca poate fi folosită în scopul mântuirii sau pentru a "schimba" lumea (Paulcescu Alexandra) Se poate confunda ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
punct de vedere social, politic și economic. (Novanc Andreea) Măștile, pe care omul le adoptă, oferă naturii altfel de măști decât cele cu care aceasta este obișnuită; trebuie să adoptăm și noi astfel de măști pentru ca natura să-și redobândească "autoportretul". (David Romina) Cum și pentru ce oamenii poartă măști? De ce le poartă ei? De ce trebuie să se adapteze omul ca și animalul? (Ciocan Andra). Raportul om-natură; modalitățile prin care omul s-ar putea reașeza din toate punctele de vedere. (Șimonca
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Aurelia (germană) va pune în discuție responsabilitatea omului de știință, a savantului, obligat să adopte diferite "măști", inclusiv cea a nebunului, pentru a-și proteja descoperirile, pornind de la Fizicienii. Luminița (desen) va încerca, printr-o demonstrație practică, să diferențieze portretul, autoportretul de mască. E bine. Simt că a venit momentul să fac acele precizări importante și să le împărtășesc tuturor ceea ce am gândit între timp. Și o fac, dar cu o oarecare teamă ca nu cumva să nu pot explica coerent
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
pe "scena" ad-hoc a drumului nostru. Fie că am jucat spontan sau că ne-am lăsat regizați, ne-am întrebat asupra eului nostru și a marii regii... Spectacolul lumii, așa cum l-am construit alături de Cris. "Căci dacă opera literară e autoportretul creatorului (scriitorului) său, la fel și lumea e făcută după chipul și asemănarea Marelui Creator", ne-a provocat mai apoi Mirela. Am căutat printre fotografii personale, printre poemele lui Eminescu și Arghezi sau, temperamental, printre simfoniile lui Ceaikovski și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
FAPTA GÂNDULUI: Scenarii didactice eleborate în cadrul proiectului "Anonimul din spatele măștii" 49 3.1. "Măștile" omului 49 3.1.1. De la portret la mască omul, un întreg univers (Luminița Ciurel) 49 3.1.2. "Măștile" artistului (1) 55 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Mirela Mureșan) 55 3.1.3. "Măștile" artistului (2) 67 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Flavius Tolan) 67 3.1.4. "Măștile" omului de știință (Aurelia Portal) 76 3.1.5. "Măștile" omului social (Diana Șimonca-Oprița) 90
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
3.1.1. De la portret la mască omul, un întreg univers (Luminița Ciurel) 49 3.1.2. "Măștile" artistului (1) 55 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Mirela Mureșan) 55 3.1.3. "Măștile" artistului (2) 67 CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI (Flavius Tolan) 67 3.1.4. "Măștile" omului de știință (Aurelia Portal) 76 3.1.5. "Măștile" omului social (Diana Șimonca-Oprița) 90 3.1.6. "Măștile" îndrăgostitului 105 MĂȘTI ALE ÎNDRĂGOSTITULUI ÎN LITERATURĂ, FILM ȘI TEATRU (Camelia Circa-Chirilă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
limbaje, cu o variabilitate estetică atât de mare încât orice stereotipii rețetare sunt excluse; dar, dincolo de toată această bucătărie internă, rămâne puterea lui Alexa Visarion de a se reinventa, devenirea celui mai recent film al său, Ana, explicând (ca un autoportret perfect) însăși devenirea acestui cineast unul dintre creatorii de vârf ai cinemaului românesc. (Jon Gostin) 1994 STEAUA FĂRĂ NUME Mihail Sebastian Teatrul Național București Claudiu Bleonț Miroiu și Carmen Galin Mona Spectacolul Naționalului bucureștean cu Steaua fără nume, de Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
narativ. Ea poate fi plasată în expozițiune (portret inițial, ca în romanul călinescian Enigma Otiliei, de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de pildă) sau „pulverizată“ în tot spațiul diegetic și în discursul mai multor instanțe descriptor (narator și personaje, precum în Moromeții de Marin Preda). - Portretul/autoportretul liric are, de cele mai multe ori, funcție de structurare a imaginarului poetic (Evocare de Nichita Stănescu, Autoportret de Lucian Blaga, de exemplu). Frecvent, „obiectul“ contemplației este textualizat prin titlu sau prin laitmotivul/ cuvântul cheie al discursului poetic. - Descrierea de tip tablou are rolul de a detalia cronotopul ficțional. Perspectiva descriptorului poate fi obiectivă [proza realistă heterodiegetică: narator
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
loc de cuvânt. Sufletul lui e în căutare, în mută, seculară căutare, de totdeauna, și până la cele din urmă hotare. El caută apa din care bea curcubeul. El caută apa din care curcubeul își bea frumusețea și neființa. (Lucian Blaga, Autoportret) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor mut și neființa. 2. Motivează scrierea cu literă mică la începutul unor versuri. 3. Construiește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
spus, „Ce simt, ce văd, ce gândesc în împrejurările obișnuite ale vieții mele de om obișnuit formează conținutul poeziei, care devine preponderent ca importanță față de formă“, după cum mărturisește poetul Mircea Cărtărescu. - VARIANTA 2 SUBIECTUL I (30 de puncte) (Lucian Blaga, Autoportret) 1. antonime: mut - vorbăreț, locvace; neființa - ființa, existența, realitatea 2. Scrierea cu literă mică la începutul unor versuri este un element de moderni tate ce reliefează deconstrucția convențiilor poetice. În același timp, în poezia lui Blaga, această grafie semnalează tehnica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
drept) cuvânt etc.] Întrun cuvânt, demarăm proiectul./ Știa că se va ține de cuvânt./ Era un om de cuvânt. 4. motive literare: lebăda, zăpada, căutarea, apa, curcubeul 5. dimensiunea spațială: În patria sa; până la cele din urmă hotare. 6. Poezia Autoportret ia forma unui discurs descriptiv la persoana a IIIa. Rolul acestei persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Poezia Autoportret ia forma unui discurs descriptiv la persoana a IIIa. Rolul acestei persoane gramaticale este de a disimula prezența eului liric, sub aparența lirismului obiectiv. Estomparea principalei instanțe a comunicării lirice este motivată artistic prin aplicarea tehnicii picturale a autoportretului. Efectul „dedublării în oglindă“ este focalizarea viziunii artistice nu asupra eului liric - construct textual convențional -, ci asupra autorului concret, desemnat prin numele real, asupra căutărilor și opțiunilor estetice ale poetului. 7. Prin comparația din versul incipit (mut ca o lebădă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
care poetul trebuie să o recupereze. Seman tica aces tei metafore revelatorii face aluzie și la cunoașterea totală (luciferică), presupunând întoarcerea la starea paradiziacă, dinainte de înfruptarea din pomul cunoașterii (raționale). 8. Trăsăturile genului liric care pot fi ilustrate cu ajutorul poeziei Autoportret sunt: transmiterea nemediată a unor idei, reprezentări și sentimente; limbajul liric caracterizat prin ambiguitate, prin expresivitate, prin frecvența mare a figurilor de stil, prin încadrarea poeziei întro specie lirică etc. Astfel, poezia lui L. Blaga este o artă poetică, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Dilthey și Blaga, pe de cealaltă parte. Reamintim că Noica definește ahoretia "ca refuz al determinațiilor" (Spiritul românesc în cumpătul vremii. Șase maladii ale spiritului contemporan, București, Editura Univers, 1978, p. 103). Descrierea acestei precarități a spiritului este aproape un autoportret al autorului și evidențiază o atitudine de tip clasic, călăuzită de o etică pregnant stoică, propovăduită cu insistență de către Noica, mai cu seamă pentru că el își asumă rolul de maestru spiritual: Este maladia născută sub un rapt sufletesc ori intelectual
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
morții la Death Valley. Hronicul unui destin / 152 Vasile Andru. Bibliografia, o instanță inevitabilă? / 160 Mihail Mihailide. Cartea albă a medicilor-scriitori / 163 Gabriel Liiceanu. De la madonizarea femeii la morala lumească / 168 Gabriel Dimisianu prin el însuși / 174 Cornel Mihai Ionescu. Autoportret în palimpsest / 181 Eugen Negrici. Mitomahie, lustrație, desvrăjire / 186 ADDENDA / 193 Mariana Câmpean. Cinci proze de Eminescu în limba italiană / 195 Poezii de Eminescu în limba italiană. Însemnări despre traducerea "nativului" Sauro Albisani / 200 Angelo Moretta. AUM sau cuvântul-necuvânt / 207
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1965 - 1970, sau redactor-șef al cotidianului "România literară" 1970 - 1983), scria cărți precum "Drumuri prin memorie", "Viața pe un peron", "Apărarea lui Galilei", "Dialog despre prudență și iubire", "Scrisori imaginare", "Mitologii subiective", cărora li se vor adăuga cărți precum "Autoportret într-o oglindă spartă", "Viața ca o coridă", "Un muzeu în labirint", "Polemici cordiale", "Calomnii mitologice" și cam tot ce va mai publica Octavian Paler, trădează un interes obsesiv pentru marile întrebări ale omului, și marile teme ale destinului, aceleași
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
de la poliție"), fie în cea a revizuirilor unor ierarhii și concepții obsolete. În ciuda titlului ce ni se pare cam lung și inexpresiv, cartea lui S. Damian este una captivantă, de la prima la ultima pagină. Cât adevăr se află în autoironicul autoportret oferit de S. Damian, spre a neutraliza cât de cât eventualul vitriol al pixurilor prea puțin cugetătoare? Este S. Damian un extraterestru, un outsider absenteist ce se trezește brusc să descrie patimile scriitorilor români? Nu tocmai. Merita să aducă în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Lumea criticului", întâlnirile admirabile de pildă cea cu N. Stroescu-Stânișoară etc. Scriitura, despre a cărei geneză și gestație criticul face prețioase mărturisiri, nu este lipsită de suspens, umor amar sau poantă finală, și nici de spirit autoproiectiv. Cornel Mihai Ionescu Autoportret în palimpsest Prin anii șaizeci, studenții anului II de la Catedra de italiană a Universității din Edgar Quinet printre care se număra și subsemnatul, au fost convocați de domnișoara profesor Nina Façon la o prelegere recomandată și prezidată de prof. Tudor
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
I., ultimul matein, și se înclina în fața lui până la pământ. Palimpsestele lui C. M. I. nu sunt altceva decât o secretă căutare a identității, o suprasaturare a înțelesurilor menite să genereze prin implozie soarele negru, nigredo din alchimie, sensul ascuns, un autoportret cifrat, bănuit sub textura ocultă. Analiza cărții lui Mateiu Caragiale este pilduitoare pentru tipul de abordare C. M. I.: estetica lui Mateiu este una apofatică (clădită de categorii negative). C. M. I. a avut nostalgia vieții ca operă de artă (vezi Oscar
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mă cuprind, nu-mi răspund"), se stabilesc relații dintre vinovăție și puritate, relația dintre iad și rai ("coperișurile iadului" și "muntele cu crini"). Aceste trăsături contradictorii sunt descoperite de eul liric în propria-i existență. În strofa a II-a, autoportretul dobândește coordonate spațiale și temporale concrete. Noaptea semnifică reîntoarcerea spre sine și spre strămoși, esențializând spațiul ("în cercul aceleiași vetre"), iar ziua este simbolul expansiunii ființei ("ziua trăiesc împrăștiat ca furtuna"). La Blaga, lumea se identifică uneori cu poezia ("lumea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Mânjoloaia dă poruncă "unei cotoroanțe" să-i așeze masa în odaie. Pe cucoana Marghioala, naratorul o cunoștea de când era mic: era o femeie "frumoasă, voinică și ochioasă", iar el devenise "curățel și obraznic, mai mult obraznic decât curățel". E un autoportret care relieferază îndrăzneala de a-i face curte hangiței. Convins că necuratul l-a trimis la han, tânărul este cucerit treptat de Mânjoloaia, care știa scopul călătoriei și îl ademenea cu farmecele sale planul fantastic. Odaia era curată și cochetă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu ironie: "Eu am râs, n-am zis nimica". Următoarea secvență poetică reprezintă monologul liric al fetei care își cheamă iubitul în mijlocul naturii: "Hai în codrul cu verdeață,/ Und-izvoare plâng în vale", recurge la gesturi tandre și își face un autoportret, copleșită de emoție: "Voi fi roșie ca mărul/ Mi-oi desface de-aur părul", după care continuă cu gesturi ademenitoare: "Te-oi ținea de după gât", " Ne-om da sărutări pe cale". Ultimele două strofe constituie monologul liric al poetului, cu idei
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
e semn că vin bani, de aceea nu uită niciodată să le usuce, înainte de a le întrebuința. (Cioculescu, Șerban: Caragialiana, Editura Albatros, București, 2003, p. 368 369). Am început acest capitol introductiv în opera lui Caragiale cu un scurt fragment, autoportret, semnat Allegro în „Adevěrul“ și reprodus în prima serie a „Moftului român“, sub titlul O răutate. Cu siguranță nu este nevoie să comentăm ironiile prezente în acest text. Subliniem însă faptul că acestea sunt semnul unei inteligențe superioare și al
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]