1,884 matches
-
palmele, găsind astfel o primă utilizare apendicelor osoase ce atârnau la capătul unor membre lungi și fragile. Atenția i se fixă apoi din nou asupra bărbatului care o privea hipnotizat și care, după o vreme, se apropie de ea. Din avalanșa de întrebări ce-i curgeau prin cap, Samuel frământa una singură: oare Margareta - pentru că hotărâse s-o numească Margareta, alegând numele la întâmplare - are instincte de conservare, de agresiune, ca un om, adică are o personalitate, sau conceperea aleatoare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
transformăm fratele într-o marfă pentru studiourile din Hong Kong, așa că am refuzat oferta. Cu toate că pagoda ar avea nevoie de un acoperiș nou. Martie a fost o lună caldă. Noaptea ne trezeam înspăimântați de căderea țurțurilor de pe pagodă și de mugetul avalanșelor îndepărtate. Puteam merge desculți și nu mai trebuia să încălzim apa de spălat. Se treziseră la viață gândacii, muștele și marii țânțari yuzo. Întoarcerea maestrului devenea mai necesară ca oricând, fiindcă Gongku nu mai avea cu ce să-și încânte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
americane urlau o combinație de înjurături și vorbe de amor („I’m just a BAD PENNY! I always come back to you! Should have KNOWN you couldn’t trust me - far as you could THROW ME!“1) pe fundalul unei avalanșe cumplite de chitare furioase și de reverberații metalice. Eram în culmea fericirii. Nu-mi doream decât ca tipul care-mi făcuse caseta să fi făcut o listă a melodiilor; jumătate dintre grupuri îmi erau necunoscute. Fusesem prea ocupată de luatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de chiciură Negura s-a ridicat - tremurător pe frunza doar un strop Chiciură topită - pe frunza arsă tremură un strop Pe sanie colb - unde sunt zăpezile de altădată Ninge liniștit - în clinchet de zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul de fulgi și-n ripostă nămeți Avalanșă-n munți - în clinchet lin de zurgălăi trecea o sanie Gene albite - sub voalul de ninsoare alți
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
unde sunt zăpezile de altădată Ninge liniștit - în clinchet de zurgălăi gonește sania Atâta liniște - în noapte avalanșa fulgilor de nea În abisul nopții strălucește muntele - cad fulgii de nea Vântul tăios spulberând roiul de fulgi și-n ripostă nămeți Avalanșă-n munți - în clinchet lin de zurgălăi trecea o sanie Gene albite - sub voalul de ninsoare alți pași rătăciți Zdrențe negre-n nuc - doar ciorile-s culoarea din iureșul alb Pescăruși și ciori zburând prin fulgii de nea fluviul lenevind
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
sau târât în aluviuni de la îndepărtate sedimente pe care nimeni nu reușea să le găsească vreodată. Râurile Caroní în Venezuela, Japurá, Purué și Das Mortes în Brazilia, Napo în Ecuador, celebre pentru aurul și diamantele lor, suportau frecvent consecințele unei avalanșe de garimpeiros, atunci când se răspândea zvonul că se descoperise o nouă „bombă“. „Orașe-fantomă“ se iveau peste noapte, precum San Salvador de Paul, Diamantina, Porvenir, Cristálida... Și acolo unde înainte nu erau decât selvă și sălbatici, apăreau deodată cafenele de mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Progresului“ să fie precum un tabu cu care sunt speriați proștii? spuse el. Cei care se opun progresului sunt acuzați ca retrograzi, dar ajungem acum într-un punct în care ești mai retrograd dacă te lași târât fără luptă de avalanșa progresului. Eu mă opun Progresului! Cu toate puterile mele... Nu vorbiți serios! — Cât se poate de serios. Iar eu vă susțin! confirmă Inti Ávila. Nenorocita aia de tehnologie ne mănâncă de vii! Arătă spre grupul de cadavre îngrămădite pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ecoul ca un râs, hohotul de clopote. De la cimitir în drum spre casă... aerul era proaspăt și răcoros. Era în prima Duminică a Postului Mare. Se înnoptase demult, și Iorgu încă nu adormise. Noi gânduri năvăliră peste el ca o avalanșă. Ce se petrece în natură?! murmură el tulburat. În acest furnicar neîntrerupt de vietăți, în aparentă dezordine, și totuși, fiecare gâză cu rostul ei, într-o ordine perfectă. În fața acestei dovezi de ordine și echilibru, atât de departe de starea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mine, fără bagaje si fără bani... ce-o să facă?!.. Iartă-mă, Fata, iartă-mă!”. Se trezi din somn plângând... plângea deadevăratelea. Inima îi bătea cu putere în piept, să i-l spargă. Și, moara de tocat gânduri începu ca o avalanșă... gândul îl purtă la visele care l-au năpădit în ultimele nopți. -Ce știm noi despre taina viselor?!.. Nimic!.. murmură bătrânul. Visele sunt spirit, aparțin Divinului... rămân taine!... Visul e o întâlnire în planul astral, în timpul somnului, este mesaj din
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
vreme de patru ani, pentru Îndrăgostiții Carmen și Octav nu există alți băieți și alte fete. Devenind student al Facultății de Geografie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași, Octav trăia mereu cu imaginea mirifică a iubitei sale. Îi trimetea avalanșe epistolare, iar În intervalul cuprins Între 24 mai și 23 iunie 1958 Îi scria În fiecare zi. Se repetau doar cuvintele „te iubesc, mi-e dor de tine.” Intenționa Octav ca, Îndată ce va obține licența de profesor, să se Însoare
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
singurătate, când priveam pe geam la pârtiile de schi sau când priveam poza eschimosului, pe care o țineam ascunsă Într-un sertar ca pe un talisman și o scoteam uneori, iar atunci simțeam din nou ceva crescând, ceva ca o avalanșă care mi se ridica În piept și dădea năvală pe dinafară. Atunci Începeam să scriu cu Înfrigu- rare poezii, povestiri, neglijându-mi temele de școală pentru un strop neprețios din apa vie a libertății. Scriam pe un laptop din generația
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
singurătate, când priveam pe geam la pârtiile de schi sau când priveam poza eschimosului, pe care o țineam ascunsă într-un sertar ca pe un talisman și o scoteam uneori, iar atunci simțeam din nou ceva crescând, ceva ca o avalanșă care mi se ridica în piept și dădea năvală pe dinafară. Atunci începeam să scriu cu înfrigurare poezii, povestiri, neglijându-mi temele de școală pentru un strop neprețios din apa vie a libertății. Scriam pe un laptop din generația anterioară
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nord, iar cei doi tineri (asemeni imaginii dintr-o frumoasă poezie rusească, de pe la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, În care un ofițer ce se Întorcea din război voi să o ocrotească pe o tânără Învățătoare, de stropii și avalanșa ploii, care, tocmai Îi prinsese, undeva, pe un drum deschis, avea următorul final: de mult trecuse ploaia / cei doi - tot sub manta!) rămăseseră, piept la piept și gură la gură, căușul palmelor lui ocrotind, ca o broboadă de lumină, capul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mai mult tensiunile și nemulțumirile, pentru că una e ca oamenii să nu-și dea seama de ceea ce se Întîmplă, și alta e situația cînd ei știu că se Încearcă a fi anihilați prin diferite metode mai puțin ortodoxe. Riscul ca avalanșa nemulțumirilor să devină dificil de oprit poate fi cu mult mai mare, decît dacă sar Încerca rezolvarea acestora. Văd că te uiți la ceas și Îmi dau seama că neam cam lungit cu vorba. Aaa, nu de asta mă uitam
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
zicea că știe mai totul despre uneltele astea trimise-de-nu-se-știe-unde, se lăuda, poate. În concediu, Lars Încălca regula, era beat aproape o lună. Și vorbea mult atunci, vorbea, vorbea, precis nu avea cum să apuce nici patruzeci de ani, Își consuma, avalanșă, numărul de sunete primit, chiuia, trăgea vînturi, rîgÎia. Parcă vroia să se sinucidă. Era joi, ziua Întîlnirii cu Thomas; Lars a venit odihnit, arăta bine. Nu mai locuia În Christiania. Thomas aflase că pusese o tipă mîna pe el, trecînd
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se opri și încercă să se uite în valea adâncă. Nu ajunse cu privirea până departe. Îl cuprinse o amețeală puternică și simți o durere ascuțită în zona parietală. Închise ochii și ascultă zgomotul pietrelor căzute ca într-o puternică avalanșă. Curând, zgomotul se transformă, prinzând alte nuanțe. Auzi voci. Din ce în ce mai clare, până începu să înțeleagă cuvintele. Se simțea obosit, foarte obosit și durerea era ascuțită, dar încercă să se concentreze pentru a înțelege ce se vorbește. Simțea că în jurul lui
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
la iveală cele mai frumoase trăsături de caracter. Sunteți un om atât de bun, că v-aș pune în icoană, nu numai pe rană! - Ei, hai! Iar începi să exagerezi și nu este cazul, încercă Eugen să oprească începutul unei avalanșe de laude pe care nu Tainicele cărări ale iubirii le considera că i se cuvin. Să vedem ce evoluție au ceilalți doi pacienți și... - Sunt bine, doctore! Este acolo, lângă ei, colega mea, Carmen. Ați uitat? Este ochi și urechi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
în cauză. „Hm! L-am rugat eu să mă aștepte? I-am permis eu să vină aici să mă conducă acasă? Asta este obrăznicie, pur și simplu! Cum poate profita de situația creată? Asta e bădărănie curată!”, concluzionă ea și avalanșa de întrebări se întrerupse brusc, când îl descoperi pe ultima treaptă, privind atent persoanele care ieșeau din clădire. A surprins-o total. Aproape că nu-l recunoștea, dacă nu era într-o vădită așteptare, singuratic, pe trepte. Îmbrăcat simplu, cu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
fericit, omule! Nu ar trebui să... - Domnu’ doctor! Domnu’, veniți repede, vă rog! strigă Ofelia cu glasul sugrumat de emoție, deschizând cu mare grabă ușa. Iustin... acela... s-a trezit! Amândoi medicii au zvâcnit pur și simplu, intrând ca o avalanșă în salon, înghesuind-o pe asistentă în tocul ușii. Se opriră aproape gâfâind lângă pat. Iustin era liniștit, cu fața în sus. Avea ochii deschiși. Își trăsese singur masca de oxigen și o ținea în mâna răzimată de piept... Ochii
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
greu pronunțate, apoi frânturi de fraze, ca în scurt timp, Eugen și Iuliana să poată distinge clar ceea ce bolnavul comunica, însă își dădură repede seama că nu era prezent decât fizic. Ascultând aproape nemișcați, cei doi au fost martorii unor avalanșe de cuvinte și începuturi de propoziții scurte ori de fraze, aparent fără legătură între ele, fiecare dintre ei reacționând în felul lui, dar amândoi sesizând că în mintea lui Iustin se suprapun planuri ce aparțin atât trecutului, cât și prezentului
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Prima frază a unui roman trebuie să conțină ceva din energia unui strigăt inconștient care provoacă o avalanșă... trebuie să fie o scînteie care declanșează o reacție în lanț... Iată din ce motiv prima frază nu este niciodată una inocentă. ea conține în sine, în germene, întreaga poveste, întregul conflict. Prima frază este ca un embrion doldora de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
în holul blocului, în momentul cînd mă intersectez inevitabil cu gardianul sau cu diverși locatari, și în clipa cînd deschid cutia poștală. sute, mii de fărîme din mine țîșnesc în jurul meu purtate de cuvintele pe care le pronunț și de avalanșa de gesturi care le însoțesc. Las urme din mine în privirile celorlați, pe balustrade și pe trepte, pe clanțe și pe butoane, dar mai ales în toate aceste fraze repetitive... „bună ziua”, „a trecut deja poștașul ?”, „cam friguț astăzi”, „au trecut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
și mi-o așeză nu departe de ceașca de cafea. întreaga sa față radia de mulțumire, dar și de un fel de epuizare ner voasă. toată lumea îi înțelese nevoia de a se odihni puțin pentru a-și trage sufletul în urma avalanșei de acțiuni la care îl obligasem. timp de cinci minute barmanul stătu cu ochii închiși pentru a-și readuna forțele. Ceea ce le permise celor cinci clienți imobili pînă atunci să se foiască puțin. Una dintre femei îndrăzni chiar să întoarcă
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
erau pline zi și noapte, un fel de optimism inconștient emana din baletul urban al mulțimii, iar toamna literară se anunța mai abundentă decît oricînd : o mie de romane noi erau așteptate pe piață. Librarii se plîngeau de fenomenul de „avalanșă editorială”, incapabili să absoarbă această masă de cărți, să le citească și să le poată apoi propune publicului în cunoștință de cauză. Un titlu nou rămînea practic doar timp de 24 de ore expus pe standurile cu mare vizibilitate, fiind
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nu punea problema, și ea era fericită. Laur nu a fost în vizorul ei niciodată. N-a fost în viața lui invidios pe nimeni dar în momentul acela un sentiment de gelozie s-a prăbușit peste el, cu zgomotul unei avalanșe și când privea perechea cum se îndepărtează, ar fi fost în stare să dea orice, să fie în locul lui< banal, nesemnificativ însă iubit de ea. Colegii lui aproape nu se mai vedeau. A mers încet, mărind distanța dintre ei până
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]