4,413 matches
-
anii '80 (postmodernismul de tip anglo-saxon, alianța dintre cultura populară și cea înaltă); recalcitrantă față de dezvoltarea industriei literare (prin transformarea ficțiunii în literatură de divertisment), față de evidența destituirii literaturii din funcția de vehicul ideologic (evidență de ordin sociologic). Parte din avangardă - aceea care hibridizează genurile și bruiază referința, ca de pildă Raymond Roussel -, literatura matematizată de la OuLiPo, Noul Roman, Noul teatru, textualismul (în prelungirea lor) și parte din literatura ,memoriei afective", pe traiectorie proustiană, y compris literatura genealogică și mitologizantă (de la
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
apărute la Le Dilettante. Editura POL se află, în acest parcurs al prozei de la ermetic la ospitalier, undeva a mijoc. În 2001, la moartea lui Jerome Lindon, directorul legendar al nu mai puțin legendarei edituri Minuit - editura Rezistenței antifasciste, a avangardei romanești din anii 50-70, a scriiturii corpului, a minimalismului, a impasibilității; a lui Beckett, a lui Robbe-Grillet, a lui Monique Wittig și a lui Tony Duvert, dar și a lui Deleuze, Bouveresse și Clement Rosset - romancierul Jean Echenoz publică un
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
teze de doctorat, colocvii, articole de o parte și alta a Atlanticului. După Beckett și Robbe-Grillet, Jean Echenoz este cel mai important nume pe care editura Minuit îl impune din 1980 încoace. Din anii '80, însă, o altă editură de avangardă se impune: POL (numită așa după Paul Otchakovski-Laurens, numele fondatorului, în 1984). Editura publică mult, destul de eterogen însă, axîndu-se pe texte marginale din punctul de vedere al esteticii promovate - o marginalitate mai puțin conotată politic decît textualismul revoluționar al celor
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
că nu a descoperit nici un exemplar, nici în vreo bibliotecă publică și nici scriitorul nu i-a putut pune la îndemână vreunul. Astfel încât nu știm în ce măsură o parte din lista aparițiilor editoriale ale poetului nu e o mistificare. Specialiștii în avangarda românească și antologatorii domeniului (Ion Pop, Sașa Pană, Marin Mincu, Gabriela Duda, Nicolae Bârna) îi cunosc lui VVM opera (adică unul sau două volume), încât nu ar fi adevărat să spun că scriitorul este un ignorat. Articolele din Dicționarul scriitorilor
Un avangardist misterios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10740_a_12065]
-
în douăzeci de ani, prin reviste, măsoară, reluate integral (așa cum n-au putut, uneori, apărea...), distanța de la erezie la canon. Sigur, (puțin mai puțin) tinerii furioși nu vor accepta, vreodată, împăcați, ,beatificarea". Însă așezarea, cu timpul, a unei estetici ,de avangardă" aruncă, peste toate autoportretele stîngace, de junețe, o lumină ,dulce" și slabă, de lanternă. E impresia pe care o lasă, recitite în șir, convorbirile și articolele, din '79 pînă prin 2002, ale Magdei Cârneci. Aceea de model făcut din rotocoalele
Critimixuri și alte fixuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10983_a_12308]
-
al lungilor nopți de insomnie/ cu ochi halucinați ca două explozii (...)". Este reprezentarea postmodernă a eternului Pegas înaripat, a elanului și zborului poetic, a delirului ontologic. în cazul de față, de dragul unor rime, dar mai ales în numele unei originalități tipice avangardei noastre istorice, poetul riscă unele neglijențe și chiar ilogisme; și totuși convinge: Oare, tu zbori, vârtej de frunze,/ spre lacul de smântână înghețat/ în nopți cu lună/ să-mi mântuiești boala că trupul/ și mintea nu călătoresc împreună?/ îți aud
Poeme în limbaj alcalin by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11027_a_12352]
-
unui vestmânt modern are pentru noi o potenta emotiva și simbolică egală celei pe care nudul a avut-o pentru antici". Umberto Boccioni, Carlo Dalmazzo Carrà, Luigi Russolo, Giacomo Balla, Gino Severini, Pictură futurista: Manifest tehnic, apud Mario De Micheli, Avangardă artistică a secolului XX, Editura Meridiane, București, 1968, p. 337. 16 C.G. Jung, Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 70, 487-489. 17 Idem, Aion. Contribuții la simbolistică sinelui, în Opere complete, 9, Editura Trei, București, 2005, p. 43. 18
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Morală statului și statul pluralistic, Viața Românească, Iași, 1930. MILLS Wright C., Power, Politics and People, Ballantine Books, New York, p. 152. Lucrări de interpretare CHÂTELET François, PISIER Évelyne, Concepțiile politice ale secolului XX, Editura Humanitas, București,1994. MICHELI De Mario, Avangardă artistică a secolului XX, Editura Meridiane, București, 1968. MASCIO Di Patrick, Freud după Auschwitz. Psihanaliza culturală, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. RIEDER Le Jacques, Modernitatea vieneza și crizele identității, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995. U.E. L'Europa del generale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a masei printr-o atitudine tovărășeasca față de ea, printr-o atentă satisfacere a nevoilor ei. Una dintre promejdiile cele mai mari s cele mai de temut pentru un partid comunist (...) este primejdia de a se rupe de mase, primejdia că avangardă s-o ia prea mult înainte fără "a fi îndreptat linia frontului", fără a păstra o legatura trainica cu întreaga armata a muncii, adică cu imensă majoritate a masei muncitorești și țărănești. Așa cum cea mai bună fabrică înzestrata cu un
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
spirit mic-burghez, acest sine alienat al partidului că suprimare și depășire a sa, în termeni hegelieni - a prevalat. Frontul Democrației și Unității Socialiste Un alt efort pe linia infiltrării ferme a statului, reprezentant al întregului popor, nu numai al comuniștilor, avangardă societății, care avansase mult mai mult decât îi permiteau condițiile contextuale de posibilitate, forțele de productie - de către partid l-a constituit deja menționatul Front al Democrației și Unității Socialiste (FDUS). Reunind sindicatele, "organizațiile de femei", Uniunea Tineretului Comunist, despre care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Gheorghe Grigurcu Degajată, mai-mult-decît-degajată, scriitura lui Liviu Georgescu se învecinează, pe una din laturile sale, cu avangarda. Se află într-însa o năzuință a eliberării de conveniențe precum ridicarea unui zăgaz ce dă drumul euforicului flux asociativ, un flux puternic, în stare nu doar a înlătura toate piedicile ci și a antrena materiale eterogene, a-și contura
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
academice, are și o componentă politică. Dar e inadmisibil ca politicul să cenzureze bunele reflexe democratice atunci când libertatea de exprimare este în primejdie. La ce să ne așteptăm din partea unui Ahmadinejad, când mărunții săi complici au ocupat deja poziții de avangardă în țara pe care acesta o detestă cu frenezie" A refuza ajutorul unor semeni aflați în primejdie, deși nu riști absolut nimic, deși ești apărat de cea mai formidabilă armată a lumii, înseamnă mai mult decât cinism și rea-intenție: înseamnă
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
din Constantin Crișan Simionescu a devenit, după aceea, Tityre, personajul de care e plină literatura mea), el se lungea pe pat și începea să spună niște lucruri halucinante. Inventa scene și nume extraordinare... Acela era dicteu automat. Eram în plină avangardă, făceam ca Urmuz care, știți bine, scria ca să-și distreze surorile. Ne întoarcem la așa-zisul film. Ar trebui să fie, acolo, un personaj tipic: funcționar obișnuit, care-și trăiește viața, dar care, plecînd de la serviciu, se face Superman sau
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
în orb, acea țintă. E-adevărat, în ultima vreme sînt preocupat de altceva, a început să mă intereseze kitsch-ul, vreau chiar să public un volum, Povestiri de prost-gust. Examen cu Călinescu Există, de altfel, o legătură între kitsch și avangardă. Kitsch-ul e o formă de dezorganizare... Avangarda nu dezorganizează. Atîta vreme cît avangardiștii au articulat cuvintele, le-au pus pe hîrtie, au tipărit cărți, putem spune că erau organizați. Sigur, eu n-am crezut niciodată, precum au făcut unii
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
vreme sînt preocupat de altceva, a început să mă intereseze kitsch-ul, vreau chiar să public un volum, Povestiri de prost-gust. Examen cu Călinescu Există, de altfel, o legătură între kitsch și avangardă. Kitsch-ul e o formă de dezorganizare... Avangarda nu dezorganizează. Atîta vreme cît avangardiștii au articulat cuvintele, le-au pus pe hîrtie, au tipărit cărți, putem spune că erau organizați. Sigur, eu n-am crezut niciodată, precum au făcut unii dintre ei, că literatura trebuie să stea în
Mircea Horia Simionescu: "... Și v-am spus o mare minciună" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10868_a_12193]
-
valoarea literară și plăcerea lecturii rămân. Am putea spune că experimentul trece, asimilat fiind în canon, și canonul rămâne. Problema este că și canonul trece pentru că se produc permanent revizuiri în istoria literaturii. S-a spus că, în special odată cu avangarda istorică, experimentul a dezumanizat literatura, a introdus-o pe culoarele industrializării și mecanizării, precum tipografia Gutenberg a mecanizat mediul scrierii prin trecerea de la scrisul de mână la cel tipografic. Toate acestea nu sunt însă decât mituri ori constructe cultural-ideologice, fascinante
Modele literare alternative by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10181_a_11506]
-
ce ni se pare capital și anume tema spirituală a scriitorului, id est raportul său cu religia, mistica, metafizica, ce, în fapt, îi amprentează întreaga substanță a creației. La prima vedere pare ciudat ca un novator febril, un exponent al avangardei teatrale să fie atît de implantat în tradiție, atît de vechi în fundamentele conștiinței sale, puternic legată așadar de iluștrii săi compatrioți, Mircea Eliade și Emil Cioran. Dar nu tocmai această substructură e în măsură a-i legitima noutatea, a
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
la vale, în a face din directorul de scenă un co-producător și, mai mult decît atît, textierul (talentat, de dorit...) al unui cor de idei. O idee de-ale noastre, de-ale vremii în care scriu, la aproape 1940. Firește, avangarda (mijloacelor, ideilor) aprinde polemici. Mai ales, supără insistența, cu osebire cea modern-cuminte, chitită să lase în urmă strategii, nu dezastre, asupra programelor. Pe care, confecționîndu-le, și modernul G.M. Zamfirescu scapă cuvinte mari: Destinul teatrelor naționale. Reveniri la o scrisoare cu
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
Un teatru național, înțelegem că nu. Într-o argumentație cam vălurită, și sugrumată de destulă pletoră, a unui om pentru care privitul la scenă nu-i un obicei de loisir, și-atît, se-amestecă fapte, consemnări - ca aceea despre repertoriul de avangardă al unui teatru din provincie, cu lecții date Conservatorului: "De ce să-l ferim, oare, pe elevul de Conservator, de moravurile de culisă și de atmosferă, cum o știm, a teatrului? De ce să nu-l facem să trăiască primele desiluzii într
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
la premiile BAFTA. Până la sfârșitul lunii martie, când începe festivalul, vor fi dezvăluite și alte surprize, iar una dintre ele vine de la Festivalul de Film de la Cannes: în premieră românească, un nou lungmetraj al unui maestru al cinema-ului de avangardă îndrăgit deja de publicul BIEFF.
Despre empatie și toleranță la Festivalul de film experimental BIEFF 2017 [Corola-blog/BlogPost/96598_a_97890]
-
de la 20:30, și sâmbătă de la 18:30, la Cinema Elvire Popesco, BIEFF oferă publicului românesc rara oportunitate de a viziona câteva dintre cele mai provocatoare titluri din selecția prestigiosului Festival Internațional de Film de la Berlin - din secțiunea sa de avangardă: Berlinale Forum Expanded - în programul Nostalgia for the Future, realizat în parteneriat cu Arsenal Institute for Film and Video Art și cu sprijinul Goethe-Institut. Investigând relația complexă a individului cu istoria și rolul miturilor, ficțiunii (și al cinema-ului) în
Festivalul Internațional de Film Experimental București BIEFF [Corola-blog/BlogPost/96611_a_97903]
-
special de jazz, pe 19 februarie, ora 19:00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania. Acesta va susține un recital de pian solo dedicat celebrului Paul Bley, un artist ce simbolizează întreaga istorie a pianului în jazz - de la tradiție la avangardă. Vei asculta cântece din repertoriul lui Bley, dar și improvizații. După concert, criticul de jazz Virgil Mihaiu va discuta cu publicul despre poezie și muzica jazz. Vei putea afla detalii interesante despre acest gen muzical. Intrarea la eveniment se face
Jazz, fotografie și film [Corola-blog/BlogPost/96648_a_97940]
-
revine anul acesta, între 28 martie și 2 aprilie, la Cinema Muzeul Țăranului și Cinema Elvire Popesco. Festivalul va debuta marți, 28 martie, de la ora 20:00, cu premieră românească a celui mai nou lungmetraj al maestrului cinema-ului de avangardă îndrăgit deja de publicul BIEFF - Endless Poetry / Poesia Sin Fin, de Alejandro Jodorowsky. Nu lipsesc nici anul acesta scurtmetrajele câștigătoare ale marilor premii din cele mai prestigioase festivaluri internaționale de film. În programul Golden Shorts - Best Films în Major Festivals
BIEFF 2017 București [Corola-blog/BlogPost/96687_a_97979]
-
Hentea, Sorin Alexandrescu și Cătălin Davidescu. Conferința „Tzara România" va avea ca subiect componenta culturală românească a operei și acțiunilor avangardiste ale lui Tristan Tzara, Marius Hentea fiind cel care recuperează vectorul creativ românesc al lui Tristan Tzara în propulsarea avangardei internaționale. În debutul dezbaterii va fi lansat catalogul expoziției TZARA. DADA. ETC., editat de ARCUB, cu texte de Erwin Kessler, prefață de Henri Béhar și note de Cătălin Davidescu. Evenimentul va fi încheiat printr-un concert susținut de PFA Orchestra
„Tzara România”– conferință susținută de Marius Hentea în cadrul expoziției TZARA. DADA. ETC [Corola-blog/BlogPost/96667_a_97959]
-
seria evenimentelor prilejuite de candidatura orașului București la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, demers inițiat și coordonat de ARCUB. TZARA. DADA. ETC. este realizată de Erwin Kessler, istoric de artă la Universitatea București, cu publicații în domeniul avangardei europene în România și străinătate (inclusiv despre Tristan Tzara în revista Centropa, New York). Cătălin Davidescu, este istoric de artă și expert autorizat în artă și publicațiile de avangardă. Sorin Alexandrescu, profesor emerit de semiotică și limba română la Universitatea din
„Tzara România”– conferință susținută de Marius Hentea în cadrul expoziției TZARA. DADA. ETC [Corola-blog/BlogPost/96667_a_97959]