7,252 matches
-
asistenții se regrupează pe simpatii mai apropiate și mai apte de comunicare, apoi trecem la ultima fază, aceea a analizei privind metodologia acestui tip de lecție. Cum s-ar spune mă supuneam judecății și aprecierii colegilor diriginți. înaintea altor persoane avizate să aprecieze „Popâc!” sare cu părerea activistul P.C.R., care acum voia să uite acul, creta și metrul croitorului și să ne arate el nouă cam ce e în stare... Șontâc!, șontâc!, cu mersul lui caracteristic, se plimbă prin fața auditoriului avizat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
avizate să aprecieze „Popâc!” sare cu părerea activistul P.C.R., care acum voia să uite acul, creta și metrul croitorului și să ne arate el nouă cam ce e în stare... Șontâc!, șontâc!, cu mersul lui caracteristic, se plimbă prin fața auditoriului avizat, încercând să-mi compromită lecția, despre care simțeam că putea să fie cel puțin bună, dacă nu chiar foarte bună... După câteva fraze alambicate - gen limba de lemn, mă ridic, îl domin cu privirea și statura și-i spun tranșant
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Când am ajuns la final, în care sunt consemnate unele păreri asupra fiecărei piese și asupra volumului în general, am rămas și mai surprins când am constatat că sublinierile mele coincideau în totul cu părerile și comentariile făcute de persoane avizate. Aceasta m-a convins că nu greșisem în ceea ce subliniasem ca idei și valoare. N-aș putea să mă refer la tot ceea ce am evidențiat prin sublinieri, însă mă voi rezuma doar la câteva poezii anume. La aceeași concluzie am
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
principii atât de largi și este atât de neimplicat. Conferința mea a și început să intereseze pe câteva dintre persoanele foarte distinse pe care le cunosc. Unul dintre cei care au promis să vină (și să aducă și alți prieteni avizați) este un bărbat foarte inteligent pe care l-am cunoscut nu de mult, pe Jerome Avenue, la o oră de vârf. Se numește Ongah și este un tânăr din Kenya venit să studieze la Universitatea din N. Y. Scrie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Rodenbach, Verhaeren, Giraud, Franz Eli și Fréderic Severin, pentru a sfîrși ca adept al neoclasicismului decorativ. Bun cunoscător al prerafaeliților englezi, al lui Stefan George și Hoffmanstahl, Baudelaire, Rimbaud, Laforgue și Mallarmé, Oscar Wilde, Verhaeren, André Gide ș.a., comentator literar avizat, Ștefan Petică avansase revistei franceze Mercure de France (1900) propunerea sa de colaborare cu o rubrică de popularizare a literaturii române (Mihai Zamfir, op. cit., p. 185). Intenții similare, neîncununate de succes, au mai existat în epocă. Potrivit lui Mihai Zamfir, „O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Poezia nouă“ și „Transformarea liricii“ (1900) de Ștefan Petică. Potrivit Lidiei Bote, după eclectismul unor Macedonski, Traian Demetrescu & Co, primul volum simbolist „pur” și matur apărut la noi este însă abia Fecioara în alb (1902) al lui Ștefan Petică, emul avizat, la un moment dat, al prerafaelitului John Ruskin. În aceeași perioadă, G. Bacovia își publică majoritatea poemelor care vor alcătui sumarul volumului Plumb (1916). După 1895 apar, de asemenea - sub patronajul lui Alexandru Bogdan-Pitești -, primele expoziții de pictură ale „independenților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
articolele naționaliste ale lui Ștefan Petică (între acestea, cel despre „Naționalitatea în artă”), redimensionarea modernistă a eminescianismului, infiltrațiile intimist-decorative au creat un spațiu de negociere între extreme, între populism și estetism. Nu trebuie uitat, apoi, faptul că primul studiu amplu, avizat și comprehensiv despre simbolism apărut la noi aparține unei femei-critic pe nedrept ignorată azi, Izabela Sadoveanu-Evan („Simbolism“), și a apărut în revista poporanistă Viața românească (an III, nr. 3, martie 1908, pp. 387-395, nr. 6, iunie 1908, pp. 366-377). Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cuprinde și un catalog al colecției, însoțit de note explicative pentru fiecare artist în parte; inventarul colecției a mai făcut, după 1990, obiectul unei cercetări specializate: Colecționarul mecena Alexandru Bogdan-Pitești de muzeograful Petre Oprea, Ed. Maiko, București, 1999. Un portret avizat a publicat, la sfîrșitul anilor ’80, Florin Faifer („Între umbre și penumbre: Al. Bogdan-Pitești“, în Revista de istorie și teorie literară, nr. 1-2, an. XXIV, 1989). Istoricul literar ieșean vede în B.-P. un „boier și bădăran” animat de plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
criticii dogmatic-magisteriale („clasificatoare”) și față de activitatea Societății Scriitorilor Români, sarcasmele la adresa conformismului revistelor de promovare a literaturii române în străinătate trebuie privite și din această perspectivă. Tînărul Vinea nu face de fapt figură de critic, ci de publicist și „artist” avizat, comprehensiv și exigent cu afinii, drastic cu adversarii. Un comentariu despre volumul Les blés mouvants al lui Emile Verhaeren (Facla, an V, nr. 133, 20 februarie 1914, semnat Crișan) anunță intențiile de popularizare a poeziei noi („Voi publica o serie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în București; sanatoriul din Predeal i se datorează în egală măsură), parte dintre ele reproduse fotografic și în Contimporanul, iar în plastică a practicat un amestec de abstracționism, realism, postimpresionism, cubism, expresionism și fovism. A fost, de asemenea, cel mai avizat teoretician și promotor al constructivismului în România. La începutul anilor ’30 face parte (ca și ex-avangardistul Ion Călugăru) din rîndul fondatorilor grupării Criterion. Urmare a prigoanei antisemite din perioada statului național legionar, emigrează în Palestina (1940), unde va întemeia - la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Pompiliu Constantinescu... Printre colaboratorii revistei îi întîlnim, nu o dată, pe Camil Petrescu și Ion Marin Sadoveanu (e adevărat, nu în perioada „avangardistă” a revistei). Criticul și poetul estetizant Nicolae Davidescu, membru al primului val antiacademist autohton și, totodată, cel mai avizat critic al simbolismului românesc din epocă, scrie despre „Scriitorul bugetivor“, atacînd parazitismul și „cumpărarea” scriitorilor de către stat (nr. 2), pledează pentru depășirea barierelor dintre literatură și „masse“ („Intelectualitatea în eventualitate“, nr. 6) și polemizează cu B. Fundoianu pe marginea poeziei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
drept cuvînt) despre echilibrul dintre „tradiție”/clasicitate și inovația radicală la Contimporanul: un estetism radicalizat în direcția unui avangardism ecumenic, sedus uneori de sublimarea vechimii autohtone (arhaicitate, artă populară, bizantinism), alteori, de fronda socială colorată modern. Printre exegeții cei mai avizați ai fenomenului s-au numărat Ion Pop, Matei Călinescu, Simion Mioc, Marin Mincu, fără a omite contribuțiile teoretice cu valoare mai generală ale lui Adrian Marino. Frecvent citați în acest sens sînt, cu deosebire, teoreticienii italieni ai avangardelor și experimentalismului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fost deschisă de către Eugen Filotti, directorul noii serii a Cuvîntului liber, om de stînga și prieten apropiat al lui Ion Vinea. Pe durata expoziției (care s-a bucurat de ecouri favorabile în presa culturală a vremii, venite din partea unor cunoscători avizați ai artei abstracte, precum Tudor Vianu, Lucian Blaga sau Oscar Walter Cisek), au fost organizate, în diverse săli ale Sindicatului Artelor, spectacole de teatru modern în montări neconvenționale și proiecții de filme abstracte. Într-o cronică publicată în revista Mișcarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
risipitor, Ion Vinea era, totuși, departe de a-și asuma cu adevărat un asemenea rol, implicînd rigoare și coerență organizatorică), ci artistul plastic și arhitectul Marcel Iancu, ale cărui inițiative și texte cu caracter programatic fac din el cel mai avizat și mai articulat purtător de cuvînt al constructivismului românesc interbelic. De fapt, dincolo de coté-ul constructivist, Contimporanul rămîne o publicație reprezentativă pentru Art Déco-ul anilor ’20. Realizările sale în materie de mobilier, decorațiuni interioare, arhitectură, design sînt notabile. Nu puține locuințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o profesează. Este volumul 9 din baukausbucher”. O nouă și ultimă mențiune notabilă a avangardei de peste Nistru vom întîlni abia în numărul 100 al Contimporanului (martie 1931), unde este publicat un articol-necrolog despre „Maiakovski“. Textul din Contimporanul oferă o caracterizare avizată a poeticii autorului rus, datoare — în parte — influenței expresionismului german: „Wladimir Maiakovski. Șeful futuriștilor ruși comuniști cîștigase o notorietate mondială grație traducerilor în limba germană a poeziilor lui. Maiakovski a avut marele merit de a urma exemplul expresioniștilor germani din preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
în Integral poezia modernisto-avangardistă a franței contemporane). Însă, deși „nu lipsește niciodată din dezbaterile care agită avangardele europene ale epocii”, el se plasează întotdeauna „în linia a doua”, în ariergarda avangardei, după cum observă același Michel Carassou. Un susținător înțelept și avizat, „de la distanță” (de notat că „distanța” sa estetizantă, „aristocratică” se situează în imediata apropiere a atitudinii lui Ion Vinea, cu observația că, spre deosebire de acesta din urmă, Fondane este un admirabil eseist). Adevărata sa contribuție avangardistă/suprarealistă rămîne, totuși, creația cine-poetică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
spune că nu sînt impregnate de poezie. Este însă o poezie alta decît aceea care a alintat întotdeauna visurile umanității, din vechi și pînă azi”. (ibid.) Drept urmare, pledează - cu argumente critice din imediata actualitate franceză - pentru prudență și pentru înțelegerea avizată a noii estetici: „Nu e timpul să insistăm asupra acestei noui estetice. De vreme ce se aplică și uneori repurtează victorii, ea are dreptul la viață. Cîtă viață - rămîne de văzut. Istoria, timpul mai bine zis, nu va nesocoti să verifice. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
finalul comentariului despre volumul Plante și animale al lui Ilarie Voronca, este apreciat primitivismul rafinat al celor doi ilustratori de avangardă: Constantin Brâncuși și Victor Brauner: „Desenele, cu hieratic caracter de inscripții rupestre ale dlui C. Brâncuși și primitivismul de avizată școală a dlui Brauner completează în același stil aceste două plachete lirice”, iar „bizarele desene” ale celui din urmă la volumul Diagrame al lui Sașa Pană sînt considerate drept „cele mai inteligente șarje ale feminității, din vremea noastră” (Mențiuni critice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ostil din Ulise al lui Mircea Grigorescu la adresa „Vieții lui Mihai Eminescu” (text polemic, în care critica raționalistă „de azi” - Cioculescu, Călinescu, P. Constantinescu - e taxată, ironic, drept „cacofonică”...) Tînărul Boz este un entuziast al literaturii de avangardă; un susținător avizat, în pofida nu puținelor naivități și a efuziunilor juvenile. În Adevărul, 45, nr. 14604, 12 august 1931, el prezintă elogios personalitatea lui Tristan Tzara care, alături de Brâncuși, „a adus în lumea culturală apuseană un aer proaspăt românesc”. Primul - „cu dinamism diavolesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
scandal de presă, înscenat - postum - de către nașul său literar Tudor Arghezi. Acesta acuzase, într-un „medalion” din Bilete de papagal, I, nr. 16, 19 februarie 1928, un presupus plagiat după Urmuz în cazul piesei Omul cu mîrțoaga de George Ciprian. Avizat, dramaturgul îi va răspunde cu umor, semnînd... Demetru Dem. Demetrescu-Buzău... „Scandalul” - foarte probabil regizat de cei doi, cu secret amuzament - se încheie așadar fericit: scopul fusese atins. Merită atenție și regia mitizantă: în articolul menționat, Arghezi rememora botezul „călugăresc” al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era pus pe același plan cu Eminescu, Mincu apreciază — provocator — comparația bogziană ca fiind valabilă într-o „istorie a formelor literare”. Putem vedea însă în această pioasă „blasfemie” și un argument „patriotic” al canonizării: „cu puțină îndrăzneală, pentru un cercetător avizat, într-o istorie a formelor poetice românești, valoarea lui Urmuz poate fi comparabilă cu aceea a lui Eminescu. Prin Urmuz se poate observa cum, pentru prima dată în Europa, criza profundă a conceptului de literatură devine o achiziție românească (subl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elaborează „paginile bizare”. Primul „val” avangardist autohton cuprinde, apoi, independenți postestetizanți, prinși între spiritul Belle Époque și mentalitatea modernă a „anilor nebuni”. După război, acest val se va îmbogăți cu nume noi: B. Fundoianu (mai mult simpatizant, animator și comentator avizat al avangardei decît avangardist propriu-zis, cel puțin în perioada sa românească), iar din zona artiștilor plastici - Max Hermann Maxy, Corneliu Mihăilescu, Hans Mattis-Teutsch, Milița Petrașcu, H. Gad. Prozatori precum F. Brunea și Ion Călugăru sau poeți ca Ilarie Voronca, Stephan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o păsărică cu o singură îndoitură, apoi alta, cu două în acest al doilea fel le apar costițele și alta de trei în care veți vedea că odată cu creșterea grosimii, de cărnuri, le ies pungi. Dumneavoastră care sunteți echilibrați și avizați, întrezăriți întreaga filosofie pe care o puteți scoate din cocotologie, care nu e puțină. De aceea, văzând incorecta imagine din săptămânal, s-au revoltat amintirile copilăriei în mine și cultul meu pentru păsărică a suferit o grea lovitură. Doar bunătatea
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
scris, GUȚĂ. 64. Greva tăcerii decretată de scriitorii români intra în cea de-a noua lună, cînd Guy Courtois decise să organizeze, la București, reuniunea anuală a amatorilor de începuturi de roman. Pe mine domnul Courtois mă invită în calitate de observator avizat, dat fiind că eram scriitor de origine română dar mai ales întrucît gravitam, de o bună bucată de vreme, în jurul agenției sale. 834 de scriitori în așteptarea afirmării, din 52 de țări, veniră pentru trei zile la București, într-un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
se plimbă, cum este sîmbătă după-amiază. Am scris pe marginea notelor, corespunzînd celor două situații, mențiunea: "mărfuri la preț redus" sau "se învîrt". Astfel, se deschid două direcții: cea în care se citește acest flux ca fiind expresia culturii clientului avizat ce se rezervă pentru mărfuri la preț redus; sau cea a unei activități sociale destul de indefinite. • Centralizarea Îmi reiau lectură notelor și încadrez toate situațiile de interacțiune între client și vînzător, distingînd pe cele care se termină prin cumpărături de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]