1,792 matches
-
fără excese stilistice și sofisticării intelectuale, cu care ne mândrim în România, tentați cum suntem să punem mereu preț pe subtilitate. Nu înseamnă că tipul acesta de scriitură, mai pe înțelesul celor mulți, ar fi inferior din punct de vedere axiologic. O demonstrează succesul occidental al lui Pelevin. I s-au publicat până acum patru sau cinci cărți. O literatură în spiritul vremii. Comunismul și postcomunismul în Est constituie o mină de aur ce trebuie exploatată. Cu unelte noi, postmoderne. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prin Internet și despre navigarea online, ca despre „cel mai mare atac asupra spiritului din istoria omenirii”. El a pretins că Internetul ar putea... extermina literatura dacă nimic nu i se va opune. Alți colegi se situau în plin paradox axiologic. Astfel, la Paris, un inteligent și talentat poet din echipa noastră tot ce vroia de mult timp era să viziteze Hotelul Ritz, unde a stat în ultima noapte Prințesa Diana. Și în excitarea sa naivă m-a întrebat de câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) DEZADAPTAREA SOCIALĂ A PERSOANEI MORBIGENEZĂ DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
DEZECHILIBRU AXIOLOGIC SOCIAL (ANOMIE) ZONA DE LIBERTATE A PERSOANEI (INTERNĂ) ZONA DE LIBERTATE SOCIALĂ A COMPORTAMENTULUI PERSOANEI (EXTERN) CORESPONDEȚĂ PROCES DE ELIBERARE A PRESIUNIULOR ACUMULATE DE INDIVID CULTURA SPIRITUALĂ CREAȚIE ETOLOGIE PROIECȚIE RELAȚII (EFECTE) ACTIVITATE CIVILIZAȚIE MATERIALĂ CÂMPUL VOLIȚIONAL SFERA AXIOLOGICĂ A PERSONALITĂȚII CONFLICT CÂMPUL SUBIECTIV (IDEALUL) Factorii exogeni au valoare de motive. Acestea declanșează mobiluri individuale, ambele realizând o acțiune de tip motivațional din partea persoanei. În această situație, persoana va adopta o atitudine care va conta în deliberarea stărilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
comportamentale; b) factori morbigenetici de ordin extracomunitar sau exogeni, reprezentați prin: - conflicte psihosociale; - schimbări sociale; - factori socio-demografici (creșterea populațională, marginalizarea socială a unor indivizi sau subgrupuri, intrarea unor grupe populaționale străine în comunitatea umană); - factori economici; - schimbări culturale, morale, crize axiologice; - schimbări profesionale, șomaj; - schimbări rapide și profunde ale modului de viață, modelului de comportament, formelor de gândire; - nivelul de dezvoltare materială și spirituală inegal al membrilor comunității social-umane; - decalaje de venituri socio-materiale; - presiuni exercitate de mass-media; - criza valorilor culturale, morale
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
COMUNITARĂ DINAMICĂ SINDROMUL DE SINISTRAȚIE TOXICOMANIILE STĂRILE DEPRESIVE NEVROZELE PATOLOGIE COMUNITARĂ RELAȚIONALĂ (TULBURĂRI DE ADAPTARE SOCIALĂ) PROCESE PSIHOSOCIALE RELAȚIONALE (ADAPTARE) LIMBAJ/EXPRESII RELAȚII INTERPERSONALE COMUNICARE COOPERARE MENTALITATEA SPIRITUL GREGAR NIVELUL NOETIC FORȚE PREFERENȚIALE PROCESE PSIHOSOCIALE STRUCTURALE CREȘTE COEZIUNEA COMUNITARĂ IDEALUL AXIOLOGIC LIBERTATEA ASPIRAȚII TREBUINȚE/TENDINȚE PROCESE PSIHOSOCIALE DINAMICE SCADE PRESIUNEA SOCIALĂ I. Dezechilibrele psihosociale de tip reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de Est și controlul drastic al ideilor și argumentelor apărute în dezbateri, fie prin memoria metodelor terorii din perioada stalinistă precedentă care puteau fi reactivate oricând, fie prin măsurile administrative, răspunde satisfăcător la problema neclarificată a producțiilor gândirii istorice precare axiologic. Firește că situația se nuanțează de la caz la caz. în cazul românesc cercetat cel mai atent de Katherine Verdery, autoarea considera că producerea de „valoare [culturală]” în anii ’70-’80 avea loc în interiorul unui cerc dogmatic bine delimitat de partidul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a exilului, astfel încât analiza uneia ar fi trunchiată fără referiri la cealaltă. 1. Cadrul conceptual Relativismul este unul dintre cuvintele-cheie ale reflecției contemporane asupra istoriei și a scrisului istoric. Riscul principal pe care această abordare îl presupune este dispariția referințelor axiologice ale fiecărui domeniu, a liniilor de demarcație dintre domenii, dintre discipline, dintre știință și metodele sale de cercetare. în paradigma de cunoaștere în care ne aflăm, conceptele operaționale de care dispunem nu ne permit o definire clară, fără ambiguități și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
CIUCEANU, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, Institutul Român pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, vol. I, 363 p. Volumul reprezintă o colecție de documente din arhivele Securității, selecționate după două criterii: primul este cel cronologic (1945-1958), iar al doilea cel axiologic (conținutul, persoanele, sintezele). Autorii au urmărit prin selecționarea materialului prezentarea a trei dimensiuni, considerate fundamentale: 1) schimbările structurale survenite după 1945; 2) raporturile stat (partid) - BOR; 3) acțiunile Siguranței/Securității asupra clerului și credincioșilor. Cartea se deschide cu un „Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
valabilitatea lor general-umană și în funcție de rolul istoric al valorilor în diferite etape istorice, mutația valorilor și receptarea lor practic-critică, semnificațiile lor date de diferite grupuri sociale în timpuri și locuri deosebite. Perspectiva asupra culturii sportive implică, în mod necesar, dimensiunea axiologică a culturii. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale și raportarea lor la baza economică și la tipul de relații socio-economice pe care se dezvoltă nu pot fi analizate decât într-o perspectivă socio-axiologică. Viziunea axiologică asupra culturii este la fel de necesară
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
implică, în mod necesar, dimensiunea axiologică a culturii. Transformarea valorilor culturale în bunuri culturale și raportarea lor la baza economică și la tipul de relații socio-economice pe care se dezvoltă nu pot fi analizate decât într-o perspectivă socio-axiologică. Viziunea axiologică asupra culturii este la fel de necesară cercetărilor și studiilor asupra culturii, ca și cea socială. Psihicul, ca determinare esențială a ființei umane, alături de cea socială, biologică și istorică, participă la remodelarea naturii prin receptarea și prelucrarea mesajelor primite, condiție a facultăților
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
etc.). El anticipează reacțiile și atitudinile pe care elevul le va avea în diferitele situații și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului instructiv-educativ. 1. 1. 2. Autoritatea cunoașterii - Pregătirea profesională a învățătorului În actul predării-învățării, învățătorul comunică informațiile științifice, seturile axiologice sub forma mesajelor, stabilește canalele de comunicare și repertoriile comune. Predarea, înțeleasă în sens tradițional, este o activitate specifică a învățătorului, prin care acesta le transmite elevilor un anumit sistem de cunoștințe din diverse domenii ale cunoașterii umane. Continuând să
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
profesionale, intelectuale, morale și politice probate de personalitate În raporturile de muncă, ale colectivității și În relațiile interpersonale definesc sistemul caracterului. Acesta reprezintă nucleul personalității, acel sistem de trăsături principale și durabile ale acestuia În funcție de care se structurează și modernizează axiologic și normativ actele de comportament. Educația poate să promoveze criterii de moderare și autotemperare, poate modifica raporturile Între individ și temperamentul sau: dintr-un dominat de temperament, omul poate deveni stăpân pe firea să. Potrivit conceptului lui Piaget, dezvoltarea psihică
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
livrate virtual. Asigurarea controlului calității prin degajarea unor formule clare de acreditare, de urmărire și validare a parcursurilor virtuale de formare. Calitatea este o dimensiune care nu poate fi neglijată. Normativele de ordin legislativ, deontologic și didactic vin să orienteze axiologic formulele noi de realizare a educației. Prin intermediul calculatorului și al rețelelor virtuale, fiecare poate intra, în principiu, în legătură cu alte persoane, cu alte moduri de gândire și de vizualizare a lucrurilor. Rețeaua instituită și principiul deschiderii permanente a fluxului informațional constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
școala trebuie să ia act de ele, pregătindu-i pe elevi în perspectiva asimilării și utilizării lor. Se știe că printre actualele obiective ale școlii se află, de pildă, învățarea permanentă, formarea de-a lungul întregii vieți, învățarea învățării, autonomizarea axiologică a persoanei (a ști să selecționezi, să semnifici, să explorezi etc.). Aceste obiective sunt favorizate de introducerea pe scară largă a noilor tehnologii în educație. Ivirea acestora nu are cum să nu schimbe componente importante ale exercițiului educațional din aval
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o derealizează în magistralele ei de date, pentru a o „realifica” din nou sub înfățișarea palpabilă a cyber-corpurilor; practic, simbioza dintre realul „prim” și virtualul informațional duce la constituirea consistentă a unui real secund, înzestrat cu toate coordonatele ontologice și axiologice ale celui dintâi. Pe parcurs, procesul de „copiere” se pierde într-unul de transformare, iar acesta, la rândul lui, se debarasează de orice determinări artificiale și devine unul de geneză. (Manolescu, 2003, p. 85) Mergând pe această logică, se ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
fervoare, relecturii clasicilor și impunerii modernilor. Distincția dintre cele două segmente fiind greu de făcut, criticul le aplică același tratament, discută autorii pe un ton participativ și neumoral și se interesează mai degrabă de aspectul hermeneutic decât de acela strict axiologic. E aici și o formă de evaluare implicită, de vreme ce critica lui P. e una afirmativă prin excelență, orientată exclusiv către promovarea valorilor. Totuși, o anume diferență există, pornind chiar de la situarea față de obiect: pe când analiza modernilor urmărește o circumscriere globală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
insistă și asupra contribuțiilor școlii românești de lingvistică și poetică matematică, formată de Solomon Marcus, recunoscută și apreciată pe plan mondial. În volumul Receptarea poetică (1980) perspectiva lingvistică, bazată pe teoria lui Roman Jakobson despre funcțiile limbii, acceptă și perspectiva axiologică. Punctul de vedere original constă în a considera că nu numai funcția de autovizare a mesajului este responsabilă de poeticitatea lui, așa cum consideră lingvistul american, ci și toate celelalte funcții ale limbii (referențială, expresivă, metalingvistică etc.) se modifică, generând poeticitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
și toate celelalte funcții ale limbii (referențială, expresivă, metalingvistică etc.) se modifică, generând poeticitate. Trecând la receptare, sunt urmărite efectele pe care diferitele modificări ale funcțiilor limbii le produc asupra lectorului: senzorial-perceptive, imaginative, participativ-afective sau de surpriză, tensiune etc. Perspectiva axiologică se sprijină pe paradoxul kantian al judecății de gust: „judecata de gust este universală fără raportare la concept”. Sunt prezentate diferitele soluții date paradoxului kantian al judecății de gust - apriorică, subiectivistă, naturalistă, logicistă, sociologică - ca tot atâtea interpretări ale facultății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
profesorii în cauză. Subiectivitatea nu este exclusă nici în cercetările sociologice sau din alte discipline. Acolo însă, ponderea ei este mai mică și există, în principiu, posibilități de a o circumscrie. În epistemologia socială figurează în prim-plan principiul neutralității axiologice a cercetătorului, adică străduința lui de a fi cât mai obiectiv, fără a angaja în discursul cognitiv valorile și interesele proprii. Saltul de la o cunoaștere socială comună la una științifică s-a produs și prin constituirea unor metode de testare
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu câteva precizări legate de noțiunea de valoare. 1. Valorile, în calitatea lor de principii generale despre ceea ce e de dorit, funcționează atât la nivel societal și grupal, cât și la cel individual. Se vorbește despre „sisteme de valori”, „orientare axiologică” sau „scară de valori” - expresii foarte apropiate ca înțeles - avându-se în vedere oricare dintre cele trei niveluri. Mai mult, valorile devin operante numai dacă sunt internalizate de către indivizi. Apoi, a deduce sistemul de valori efective specific unei culturi - și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
conduită, ci și propensiuni ale acesteia. De pildă, nu e vorba dacă ajung sau nu să realizez ceva frumos, ci dacă urmăresc realizarea Frumosului ca atare. Tot așa pentruBine, Dreptate, Echitate etc. Există, altfel spus, în termeni weberieni, o „raționalitate axiologică”, rațiunea de a acționa fiind tocmai aceea de a traduce în fapte anumite valori umane. 3. Nu puțini sunt însă specialiștii care contestă valorilor caracterul de forță motivațională, în calitatea lor de date universale. Universale nu neapărat numai în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Multe studii de teren și experimentale de sociologie și psihologie socială arată că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la o situație la alta, încât acestea își pierd eficiența lor de operatori motivaționali universali, de raționalitate axiologică. Valori, norme și criterii morale (ca just-injust) - spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
spun asemenea cercetări empirice - sunt construcții mentale ale actorilor sociali, în funcție departicularitățile situației, natura și scopul activității, consecințele anticipate. Construcțiile sunt așadar contextuale. R. Boudon (1995) crede că tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al axiologicului în general, se poate rezolva printr-o abordare cognitivistă. Soluția propusă ar fi următoarea. Există o raționalitate axiologică, dar nu una general valabilă. Opțiunile valorice morale ale indivizilor vor fi altele, în funcție de tipurile de situații (contexte); pentru parametri identici, însă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]