1,813 matches
-
în final durată (când grupurile sunt durabile) și control social (Lamy, 1993): anterior, prin cadrele juridice de clasificare, regulile administrative și consecințele financiare care li se impun proprietarilor, utilizatorilor, corpului de profesioniști; ulterior, prin protecție, restaurare identică sau conservare. Efectele axiologice • Principiu Sociologii au fost primii care au arătat cât de mult sunt legate între ele efectele morfologice ale calificărilor și efectele lor simbolice. Operațiunea de calificare are efecte de includere și excludere: într-o categorie; în grupuri; în grupări ierarhizate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
umane le sunt întotdeauna asociate obiecte materiale și noțiuni simbolice. • Antropologul Françoise Héritier arată (Masculin/ féminin, la pensée de la différence, Odile Jacob, Paris, vol. 1, 1996, vol. 2, 2002) că diviziunea sexuală a societăților este întotdeauna legată de o diviziune axiologică, ceea ce ea numește "valența diferențială a sexelor", și care corespunde muncii sociale de transpunere în planul valorilor a "calităților" feminine și masculine: masculinul este atașat de obiecte, practici sau instituții constant valorizate, în timp ce femininul este asociat cu restul. • Bourdieu a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cauze pe care o apără; asistăm, în plus, la o trecere la alt regim de proprietate: anumite bunuri sunt sustrase oricărei înstrăinări private și puse la dispoziția colectivității în ansamblu. Nimeni nu și le poate însuși. Sociologia valorilor și neutralitatea axiologică Angajându-se într-o cercetare asupra formării valorilor și proceselor de valorizare, asupra efectelor calificărilor produse, sociologul se confruntă cu delicata problemă a propriilor sale valori. În mod ideal, el ar trebui să-și suspende judecățile: nu trebuie să spună
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
cu efecte concrete (drepturi, îndatoriri) și îi exclude pe alții ("străinii"). În plus, această categorisire are efecte în ceea ce privește valoarea: pentru un francez, faptul de a fi francez este valorizat, iar acela de a nu fi este devalorizant. Totuși, acest efect axiologic depinde de fiecare individ, căci nu toți francezii consideră în aceeași măsură că identitatea lor este cea mai bună... Efecte dorite și nedorite Cum am scris mai sus, bunurile și, prin intermediul lor, oamenii și grupurile nu candidează la calificare decât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
subiectul vieții sale, ci obiectul unui mare mecanism care îl depășește. Se învecinează cu noțiunile de "fetișizare" (a mărfii) și de "reificare" (transformarea subiecților în obiecte). Axiologie: discurs rațional care pune în evidență valorile ultime care motivează acțiunile noastre. Neutralitatea axiologică este atitudinea de suspendare a oricărei luări de poziție sau judecăți de valoare în materie științifică. Cognitiv: ansamblu de operațiuni ale minții necesare pentru a acționa. Cognitivismul cercetează ceea ce motivează acțiunea în privința cunoștințelor, logicii, categoriilor și reprezentărilor mentale ale subiectului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
184, 271, 279, 305. Donație, 49, 226, 228, 232. Dreptul la cultură / de autor / culturii, 51-53, 203, 215. E Economia culturii, 50, 65, 94, 108, 121. Economism, 283-184. Editare, 65, 98, 173, 193, 200, 245. Educație artistică, 94, 199. Efecte axiologic / cognitiv / de agregare, 11, 27, 37, 45, 56-69, 72-81, 102, 106, 117, 123, 132, 147, 150, 200, 208, 210, 238, 267, 260, 272-273, 287, 291, 293, 303. Egalitate, 211, 214, 217-218, 240, 273. Emoții, 33, 55, 69, 120. Esență, 10
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
N Naturalizare, 183. Natură, 14, 20, 32, 44, 57, 61, 64, 68, 81, 103, 117, 137, 156, 186, 211, 213, 230-231, 236, 238, 252, 279, 306. Naționalitate, 79. Negare, 81, 265, 273, 280, 285-286. Negociere, 157, 210, 289, 293. Neutralitate axiologică, 75, 279. Nominalism, 60. Normă, 17, 28, 44, 48 92, 102, 166, 169, 182 186, 223, 226, 229, 240, 249, 293-296, 304-305. Notorietate, 177-178, 248-249, 254, 257-258. Noul val, 185. O Obiect, 9-10, 12-13, 22, 25-30, 40, 41, 45, 53-57
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
București, 2007, pp. 40-41, 182, 191 (n. tr.). Leo Castelli a deschis în 1957 o galerie de artă la New York, expunând mai întâi opere ale pictorilor abstracționiști, apoi pop art și alte curente contemporane (n. tr.). Max Weber, "Sensul "neutralității axiologice" în științele sociologice și economice", traducere de Nicolae Râmbu, în Teorie și metodă în științele culturii, Polirom, Iași, 2001, p. 160 (n. tr.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOLOGIA CULTURII Cuvânt înainte 6 1 Bunurile Bunurile Practicile și publicurile Profesiile Politicile Paradigmele Bibliografie Glosar Indice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar Sartre murise de aproape douăzeci de ani... Ce contează? Nu caut să demontez acest gen de convingere și chiar mă înduioșează zeloții unei asemenea credințe literare. Dimpotrivă, simt o indignare (firește, prea puțin științifică în deplina-mi, presupusă, neutralitate axiologică!) când formatorii de opinie își impun convingerea sau se folosesc de tendințele cele mai conservatoare ale opiniei publice în scopuri electorale sau pentru a se alege cu niște frumoase succese populiste. Printre aceste atitudini, se impun două modele, cu care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de axiologie provine de la cuvântul grecesc axia și are aceeași semnificație cu termenul valoare, de la cuvântul latin valor = prețuire. footnote>, (individ sau grup), se raportează la un „obiect oxiologic” („realitate”), oferind interpretarea (Înțelesul) prin care noi ne construim
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
publice aduce În centrul preocupărilor noastre fiecare acțiune a funcționarului public ca un comportament cultural bazat pe valori și norme. 5. Procese de natură culturală 5.1. Judecățile de valorizare sunt acele procese culturale prin care diferitele „realități” sunt evaluate axiologic (li se acordă o valoare pozitivă sau negativă), selectate (cele evaluate pozitiv sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de preferințe). 5.2. Judecățile de valorificare sunt acele procese prin care
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și anume: a) funcția cognitivă, instructiv educativă și culturală, care formează pe “homo cogitans” (omul care gândește); b) funcția praxiologică, de muncă și aplicare a cunoștințelor În practică, care formează pe ”homo faber” (omul care muncește și creează); c) funcția axiologică, de valorizare, de evaluare, care formează pe “homo estimans” (omul care apreciază, valorizează). Sistem de notare. Concepție pedagogică privitoare la evaluarea și exprimarea prin numere (codificarea) și calificative a randamentului școlar. Sistemul factorilor educativi, ansamblul forțelor educative angajate În procesul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
integrarea corectă Într-un ansamblu conceptual metodologic cu funcție orientativă. 3. Procese suport În activitatea instructiv educativă Obiectivele educaționale sunt o categorie pedagogică fundamentală; această caracteristică este susținută de funcțiile (de proiectare, de anticipare, de dirijare-orientare, de organizare și control, axiologică) proprii acestui tip de finalitate educațională. Elaborarea corectă a obiectivelor educaționale este crucială În planificarea oricărui eveniment de instruire, necesitatea acesteia fiind condiționată de faptul că obiectivele: devin un standard de certificare În majoritatea statelor; oferă un fundament pentru selectarea
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pe care nu este procupat să o susțină sau să o impună celorlalți. Această realitate proprie îl absoarbe până într-atât, încât cea obiectivă dispare, schizofrenul percepând ceea ce se petrece în jur, dar ignorând în favoarea lumii clădită după propriul sistem axiologic. Structurarea sindromului discordant presupune modificări complexe care acompaniază această formă de debut acut: - La nivel intelectual: funcțiile intelectuale sunt conservate, dar rar utilizate. Apar diferite tulburări ale gândirii: tulburări ale asociației de idei, ale producției gândirii, tulburări grave ale limbajului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
burghezi! - ne-am gândit noi. Ce știu ei? Pe noi nu ne deranjează prea mult... Uneori mai cârtim, dar supărarea ne trece, uităm. „Autobuzul lui Andrei” ne solidarizează și ne unește. O dată urcați în el devenim egali, dispare orice diferență axiologică între noi, care altfel răscolește atâtea vanități și orgolii. Am impresia că autobuzul rusesc, vechi și aproape exotic în parcul de mașini al Chișinăului, este imaginea-simbol în mișcare a Uniunii Scriitorilor din Basarabia. În cadrul emisiunii „Profesiunea mea: cultura”, de pe PRO TV
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au devenit, astăzi, teme predilecte. Atât pentru autori, aflați la ora, poate tardivă, dar binevenită, a reconsiderării sertarelor, dar și pentru cititori, care descoperă cu uimire un continent scufundat chiar sub propriile lor picioare. Nu trebuie pierdută din vedere dimensiunea axiologică pe care literatura autobiografică tinde s-o impună Întregii scări literare. Sub presiunea unor mărturii cutremurătoare, vechile ierarhii sunt supuse unor atacuri nemiloase. Discreta reierarhizare valorică se produce sub impulsul noilor tematici biografice, În care documentul se transformă - cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care Îl așteaptă la capătul tunelului Întunecos, pe care Îl sapă el Însuși, cu o benedictină nevoie de a se autodistruge. Nu are nici un regret să se despartă de această lume, din moment ce e un univers decăzut, prăbușit Într-un dezmăț axiologic ce nu poate, În cele din urmă, să nu fie pedepsit. Notațiile vor fi, din acest motiv, scrise la timpul trecut, anunțând despărțirea iremediabilă de o lume care s-a autodistrus: Am trăit Într-o lume infamă a normaliștilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
repetitivitate. Altminteri, un singur gest, un singur act, o singură Întâmplare nu sunt suficiente pentru a constitui materia (reală ori fictivă) a jurnalului intim În forma sa clasică. În această fază, a proiectelor teoretice, e greu de vorbit de obsesii axiologice ori etice. Opozițiile Însele sunt excluse, atâta vreme cât e imposibil de descoperit un punct al echilibrării reciproce. Adevăr vs. Minciună, Realitate vs. Ficțiune sunt, Încă, serii conceptuale inoperante. Și totuși, chiar de pe acum, „textul Își exhibă În filigran ideologia”7. Aspectul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și atestabile la un basm unic, printr-un exces invers Bremond propune imaginea unei povestiri proteiforme cu o infinitate de parcursuri posibile (cf. și C. Calame, C. Geni-nasca, 1982: 78). Modelarea narativității la C. Bremond capătă o dimensiune explicativă și axiologică. Pe de o parte sînt nuanțate procesele de modificare (ameliorarea și degradarea), de conservare (protejare/ vs/frustrare) și de influențare (informarea și tăinuirea, obligația și interdicția, sfatul și sfatul inhibitor), iar pe de altă parte "morala povestirii constituie o învățare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din care acesta face parte etc.); • Marte sau opozantul; • Balanța sau arbitrul; • Luna sau adjuvantul. Pornind de la aceste modele de orientare sintactică, Greimas le dă o investiție semantică: "actanții apar sub forma de sememe construite, ca locuri stabile în interiorul rețelei axiologice" (A.J. Greimas, 1966: 185) și spectaculară (prin filiera Souriau: "microuniversul semantic nu poate fi definit ca întreg de semnificație decît în măsura în care poate apărea în fața noastră ca spectacol simplu, ca structură actanțială (A.J. Greimas, 1966: 173). Destinator Obiect Destinatar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de muncă (pouvoir faire). Schema narativă subîntinde cele mai diverse tipuri textuale (de la romanul polițist la povestirea autobiografică din conversația psihanalitică sau interviul de angajare, de la proiectul unei între-prinderi la comunicarea publicitară etc.). Prin componenta "sancțiune", modelul introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sale, care îi garantează intrarea în circuitul fenomenelor literare importante. Prin modul său de raportare la lumile livrești, parodistul a provocat neîncetat barierele ficțiunii, asumându-și noul în chip paradoxal, întoarcându-se spre modele, procedând prin recuperarea și rescrierea, deci reactualizarea axiologică a acestora. Și acest tip de creator, original în talentul său, merită o discuție separată, dat fiind că în paginile sale a luat naștere una dintre modalitățile pe care literatura le-a avut întotdeauna la îndemână pentru a inova, regenerându
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de azi. Să ne gândim, o clipă, la uriașa diferență: odinioară considerată un gen minor, nedemn de interes hermeneutic și chiar vulgar, parodia este actualmente intens promovată de Linda Hutcheon sau Gérard Genette ș.a. Secolele XX și XXI o recuperează axiologic, în avangarda și apoi pe urmele postmodernismului în care parodia, din umbra romanului, tinde să se afirme ca gen de sine stătător. Un cameleonic "motor" al metamorfozei formelor literare, o opțiune de (re-)construcție a operelor (devotată epicului, liricului, dramaticului
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de către "științele educației"): cercetarea analitică sau filosofică sau speculativă sau istorică sau științifică sau etnografică sau narativă sau estetică sau fenomenologică sau hermeneutică sau teoretică sau normativă sau critică sau evaluativă sau integrativă sau deliberativă sau acțională sau interdisciplinară sau axiologică sau praxiologică sau managerială sau sociologică sau psihologică sau demografică sau ecologică ș.a. Desigur că în cadrul fiecăreia dintre aceste abordări, sunt manifeste diferitele lor concepții specifice, încât poate fi consemnată o mare diversitate de microparadigme formulate asupra conceperii și realizării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
http://www.apa.org/ed/lcp2/lcp14.html Anadón, M., L'Hostie, M. (2001), Nouvelle dynamique de recherche en éducation, Les Presses de l'Université Laval, books.google.com/books?isbn=2763778267 Antonesei, L. (2002), O introducere în pedagogie. Dimensiunile axiologice și transdisciplinare ale educație, Editura Polirom, Iași. Aubert, J., Gilbert, P. (2003), L'évaluation des compétences, Edition Mardaga, books.google.com/books?isbn=2870098340 Barna, A. (1995), Autoeducația. Probleme teoretice și metodologice, Editura Didactică și Pedagogică, București. Baudouin, J.M., Friedrich
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]