3,148 matches
-
comercială și meșteșugărească (Muntean, 1993). În Ludoș au existat de asemenea două mori, ateliere de fierărie, de scărmănat lâna, cazane de fiert rachiu și tâmplari, măcelari, pantofari, cojocari. 2.2.6 Arhitectura Până la începutul secolului trecut casele erau construite din bârne și pământ amestecat cu paie, acoperișul fiind de asemenea din paie. În funcție de perioada construirii lor, se disting trei tipuri de case: casa țărănească veche, cu două încăperi, realizată din lut și acoperită cu paie, specifică până la începutul secolului trecut, casa
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
procedee cunoscute deja ca adecvate situației respective. De exemplu, un copil de 12 ani, vrând să-și construiască o colibă, nu face încercări numeroase, el încearcă să folosească mijloacele disponibile în atelierul tatălui său: cuie și ciocan pentru a fixa bârnele principale, ori o frânghie groasă. Așadar, copilul învață să folosească uneltele, procedeele, cunoștințele acumulate de omenire în sutele de secole ale existenței sale. Dar însușirea culturii contemporane nu se poate face fără un important progres intelectual, fără formarea unui bogat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se consideră de fapt nevinovat și, prin urmare, Îndreptățit să o repete.) „Cunoașterea greșelilor e Începutul salvării.” (Epicur) „Să ne ferim de greșeli nu de teamă, ci din simț de răspundere.” (Democrit) Vede paiul din ochiul altuia, dar nu și bârna din ochii săi. (Acesta nu poate fi decât Înfumuratul, care vede cu ușurință defectele sau slăbiciunile altuia, dar nu și pe ale sale, deși acestea sunt, adesea, mai mari decât ale celor din jur.) „Oamenii sunt obișnuiți să observe mereu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tat-său”; „Ce-și face omul singur nici dracu’ nu-i desface”.) „De Îndată ce faci Satanei concesiunea de-a discuta cu el, poți fi sigur că te bate În dialectică și te Înduplecă.” (L. Blaga) E greu să sprijini cu o bârnă castelul care e gata să se prăbușească. (După ce ai comis, de exemplu, o mare nedreptate, e greu s-o repari printr-o simplă scuză.) Nu se leagă câinele cu cârnați. (Nu se formează deprinderi sau obișnuințe trainice Într-un regim
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iulie 1921 până la 21 septembrie 1940, apoi între 30 august 1944 și 25 februarie 1945. Primul editor și redactor responsabil a fost Zaharie Munteanu, redactori responsabili fiind, apoi, Ioan Sima, Gr. Crețariu, I. Mărgineanu, Horia Teculescu, I. Pușcariu, Augustin B. Bârnă, Al. Crișan, St. Pop, Ion Ciugudean, Țiț Liviu Matei, Emil Oțoiu, Antoniu Pop, Nicolae Vasiu, Ion Dumitrescu. Înainte de apariția primului număr s-a publicat un numar ocazional, iar la 3 decembrie 1918 o ediție specială cuprinzând Moțiunea Unirii (votată la
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
Michalowski, Cum și-au creat grecii arta, București, 1975 (în colaborare cu Anda Mareș); Wislawa Szymborska, Bucuria scrierii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Adam Mickiewicz, Versuri alese, pref. trad., București, 1978 (în colaborare cu Miron Radu Paraschivescu, Virgil Teodorescu și Vlaicu Bârna); Zece poeți polonezi contemporani, pref. Ion Petrică, București, 1978; Cântece vorbite, pref. Aurel Rău, postfața trad., Iași, 1979; Tadeusz Z.elenșki-Boy, Marysienka și Sobieski, Iași, 1980 (în colaborare cu Ion Tiba); Poezia poloneză contemporană, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1981; Aleksander
MARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
românească (Constructivismul), Pitești, 1942; Tinerețea lui Camil Petrescu, București, 1971. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 418; Călinescu, Ist. lit. (1982), 967; George, Sfârșitul, I, 188-193; Nițescu, Repere, 194-197; Popa, Dicț. lit. (1977), 273; Al. Raicu, Mihail Ilovici, RL, 1983, 7; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 12-13; Popa, Ist. lit., II, 1093. S.C.
ILOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287528_a_288857]
-
Bărnuțiu, / Meșterul cuvântător. // Vouă ce v-a dat Ardealul? / Nouă? Pe Iosif Vulcan, / Lupta pentru libertate: / Horia, Cloșca și Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie, alături de Demetru Boșca, Olimpiu Bârnă, Emil Boșca Malin, Dariu Pop ș.a., la culegerea și cunoașterea creației populare năsăudene. În amplă colecție Poezii și basme populare din Munții Rodnei (1967) și în altele de mai mici dimensiuni este adept al „înfrumusețării” folclorului de către culegător. SCRIERI: Cetățile
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
II, introd. edit., Chișinău-București, 1993-1997, Sic cogito, pref. edit., București, 2000; I.L. Caragiale în conștiința contemporanilor săi, pref. edit., București, 1990 (în colaborare cu Rodica Florea); I.L. Caragiale, Opere, I-IV, pref. Eugen Simion, București, 2000-2002 (în colaborare cu Nicolae Bârna și Constantin Hârlav), Teatru, I-II, pref. Eugen Simion, București, 2003. Repere bibliografice: Paul Dugneanu, „Liviu Rebreanu în atelierul de creație”, LCF, 1985, 38; Al. Piru, Secretul marii creații, FLC, 1985, 40; Nae Antonescu, Din perspectiva laboratorului de creație, ST
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
422; Estetică și moralitate. Omagiu profesorului Ion Ianoși la 70 de ani de viață, îngr. și introd. Marin Diaconu, București, 1998; Ion Ianoși. O viață de cărturar, îngr. Vasile Morar, București, 1998; Dicț. scriit. rom., II, 555-559; Dimisianu, Lumea, 119-127; Bârna, Comentarii, 208-218; Petraș, Panorama, 336-339; Popa, Ist. lit., II, 1165; Mihaela Michailov, De vorbă cu Ion Ianoși, CC, 2002, 1-2; Dorin Liviu Bâtfoi, Lupta eruditului cu sub-înțelesurile, RL, 2002, 50; Al. Săndulescu, Despre Ceaușescu, RL, 2003, 43. I.P.
IANOSI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287485_a_288814]
-
INDRIEȘ, Alexandra (pseudonim al Gloriei Maria Bârnă; 13.III.1936, Oradea - 20.I.1993, Timișoara), prozatoare și eseista. Este fiica Constanței Bârnă, profesoara, si a lui Augustin Bârnă, contabil. Urmează Liceul Teoretic din Arad (1946-1953), apoi Școală de Literatură „M. Eminescu” din București (1953- 1954). În 1954
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
INDRIEȘ, Alexandra (pseudonim al Gloriei Maria Bârnă; 13.III.1936, Oradea - 20.I.1993, Timișoara), prozatoare și eseista. Este fiica Constanței Bârnă, profesoara, si a lui Augustin Bârnă, contabil. Urmează Liceul Teoretic din Arad (1946-1953), apoi Școală de Literatură „M. Eminescu” din București (1953- 1954). În 1954 se înscrie la Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București, unde urmează
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
INDRIEȘ, Alexandra (pseudonim al Gloriei Maria Bârnă; 13.III.1936, Oradea - 20.I.1993, Timișoara), prozatoare și eseista. Este fiica Constanței Bârnă, profesoara, si a lui Augustin Bârnă, contabil. Urmează Liceul Teoretic din Arad (1946-1953), apoi Școală de Literatură „M. Eminescu” din București (1953- 1954). În 1954 se înscrie la Facultatea de Limbă și Literatura Română a Universității din București, unde urmează cursurile timp de treisprezece luni, până în
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
1972 studiile la Facultatea de Filologie a Universității din București (cursurile fără frecvență). Își susține doctoratul în filologie cu o teza despre Lucian Blaga (1980). După 1989 desfășoară o intensă activitate pe tărâm politic. Un posibil portret al studentei Gloria Bârnă, cu eroismul și naivitatea tânărului cărturar, se află în Justă de Paul Goma (1985). Debutează publicistic în „Viața capitalei” (1954) și editorial cu românul Saltul în gol (1973), carte care ar fi trebuit să o sincronizeze pe I. cu generația
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
textualismul, CRC, 1987, 4; Ion Bogdan Lefter, Introducere în noua poetică a prozei, în Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, îngr. Gheorghe Crăciun, București, 1994, 222-321; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, 224; Gheorghe Iova, PRA, I, 517-524; Nicolae Bârna, Iova: își dă viața, VR, 2000, 3-4. M.S.
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
gen. De aici își trag substanța volumele semnate de Marin Bucur: Opera vieții. O biografie a lui I.L. Caragiale (I-II, 1989-1994) și ediția critică I.L. Caragiale, Opere (I-IV, 2000-2002), în îngrijirea lui Stancu Ilin, Constantin Hârlav și Nicolae Bârna, inclusă în colecția „Opere fundamentale”, sub auspiciile Fundației Naționale pentru Știință și Artă a Academiei Române. Un colectiv coordonat de Al. Săndulescu și format din Stancu Ilin, Nicolae Mecu, Ionel Oprișan, Corina Popescu, Despina Tomescu, Mihai Vornicu a cercetat periodicele vremii
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
călugărițele îi ajutau. Într-o zi, în timp ce erau la ore, una din eleve „a strigat: - uitați-vă, uitați-vă. Toate ne-am bulucit la geam și am văzut patru oameni împușcați, legați de mâini și de picioare, puși pe o bârnă - așa cum se duce vânatul. Bârna o purtau securiștii. Parcă-i văd, coborând printre castani, spre porțile mari ale mănăstirii“. Deși în munți s-au găsit niște săculeți de pânză ai mănăstirii, în care se punea mâncare, călugărițele nu au pățit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
zi, în timp ce erau la ore, una din eleve „a strigat: - uitați-vă, uitați-vă. Toate ne-am bulucit la geam și am văzut patru oameni împușcați, legați de mâini și de picioare, puși pe o bârnă - așa cum se duce vânatul. Bârna o purtau securiștii. Parcă-i văd, coborând printre castani, spre porțile mari ale mănăstirii“. Deși în munți s-au găsit niște săculeți de pânză ai mănăstirii, în care se punea mâncare, călugărițele nu au pățit nimic, într-o mărturie avansându
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mai 1945. Comitetul de redacție este alcătuit din Victor Papilian, D.D. Roșca, Mihai Beniuc și Grigore Popa; începând cu numarul 2, director devine Victor Papilian, iar secretar de redacție, Stella D.D. Roșca. Printre colaboratorii revistei se numără I. Agârbiceanu, Vlaicu Bârnă, Lucian Blaga, Al. Dima, Victor Iancu, D. Stăniloae, Octav Șuluțiu, Gabriel Țepelea, Râul Șorban, Emil Zegreanu ș.a. D.D. Roșca trasează orientarea universalista a publicației, ținând seama și de schimbările substanțiale ale perioadei: „În măsura în care «Luceafărul» va discuta [...] probleme politice și sociale
LUCEAFARUL-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287873_a_289202]
-
tipărește sporadic și poezii. Versuri mai semnează, între alții, D. Gherghinescu-Vania, Virgil Carianopol, N. Crevedia, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Paul Sterian, George Gregorian, George Dumitrescu, Ștefan Nenițescu, Marcel Romanescu, Donar Munteanu, Dragoș Protopopescu, Ștefan Baciu, Aurel Marin, Traian Chelariu, Vlaicu Bârna. Proza aparține, în cea mai mare parte, unor autori de frunte: Cezar Petrescu (sub pseudonimul C. Robul), cu texte din Scrisorile unui răzeș, Drumul cu plopi, Omul din vis, cu fragmente din romanele Simfonia fantastică, Calea Victoriei, Baletul mecanic, 1907, Gib
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
, periodic politic și cultural apărut la Oradea, zilnic, între 15 iulie 1929 și 31 iulie 1940, sub direcția lui George A. Petre, de la numărul 563/1931, redactor responsabil fiind A. Bârnă. De la numărul 564/1931, publicația are subtitlul „Organ de afirmare națională”, la care, de la numărul 1414/1935, se adăuga mențiunea „Apare sub conducerea Casei Naționale”. De la 1 aprilie 1936 își schimbă titlul, devenind „Nouă gazeta de Vest”. Articolul-program, Pășim cu
GAZETA DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287193_a_288522]
-
când publicația își încetează apariția, Lucian Blaga (poezie, teatru, filosofie, eseu), Adrian Maniu, Ion Pillat, V. Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, D. Ciurezu, Donar Munteanu, George Gregorian, George Dumitrescu, N. Crevedia, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Zaharia Stancu, Sandu Tudor, Vlaicu Bârna ș.a. (poezie), Mateiu I. Caragiale, Cezar Petrescu, Gib I. Mihăescu, Emanoil Bucuța, Victor Ion Popa, N. M. Condiescu, Victor Papilian, Damian Stănoiu, Vintilă Horia, Olga Caba ș.a. (proză), Radu Dragnea, Vasile Băncilă, Emanoil Bucuța, Ion Petrovici, Tudor Vianu, Dan Botta
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
va bucura de colaborarea unor autori consacrați, ci doar de aceea a unor tineri scriitori de talent. În primul rând, Eugen Ionescu, care în numărul 7-8 din 1933 publică poemul Baladă, dar și poeți ca Pericle Martinescu, Virgil Carianopol, Vlaicu Bârna. Tot cu versuri colaborează N. Popescu-Meriș, B.B. Cedan, Stel. Sterescu, Eugen Brumaru, Luchian Neri ș.a. Proza este prezentă doar prin câteva schițe și povestiri de factură sentimentală sau istorică. Destul de cuprinzătoare este rubrica de critică literară a revistei, în care
FAGETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286937_a_288266]
-
Texte și documente”, „Dialogul «Familiei»”. Versurile sunt semnate de Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, I. Negoițescu, Cezar Ivănescu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Florența Albu, Miron Radu Paraschivescu, Marin Sorescu, Dimitrie Stelaru, Augustin Pop, Dumitru Țepeneag, Constanța Buzea, Eugeniu Sperantia, Vlaicu Bârna, Ion Brad, Ion Horea, Constant Tonegaru, Anghel Dumbrăveanu, Al. Jebeleanu, Gh. Tomozei, Mihai Beniuc, N. Crevedia, Gh. Chivu ș.a. Proză publică Zaharia Stancu (fragment din romanul Șatra), Mircea Horia Simionescu, Augustin Buzura, Romulus Rusan, Bedros Horasangian, Radu Tudoran, Francisc Păcurariu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
George Mihail Zamfirescu, Mărturii în contemporaneitate, II, îngr. și introd. Valeriu Râpeanu, București, 1983, 72-78; [Coca Farago], ADLTR, F-28, F-29; Firan, Profiluri, 315-318; Stolnicu, Printre scriitori, 155; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 55-63; Vlaicu Bârna, Între Capșa și Corso, București, 1998, 99-100; Dicț. scriit. rom., II, 253-254; Ghițulescu, Istoria, 487. R.Ș.
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]