1,097 matches
-
Premier“, Ploiești, 2004; Studii irlandeze, Editura Institutului European din Iași, 2007. Colaborări în revistele și ziarele: „Revista 22“, „Dilema“, „Dilema Veche“, „Argeș“, „Timpul“, „Axioma“, „Revista Nouă“, „Consilier european“, „EuRopeanul“ etc. Redactor asociat al revistei „Axioma“ (Ploiești) „Revista Nouă“ (Câmpina). Mirel Bănică Născut în octombrie 1971. Inginer reciclat, absolvent al Facultății de Nave a Universității din Galați (1995) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA, 1997). Doctor în studii europene (Geneva, 2004). Diverse experiențe profesionale ca cercetător
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
etapă evolutivă, discursul său (discursul de ansamblu al instituției formată din cler și credincioși) nefiind un discurs adaptat "pieței media", astfel că nu de puține ori s-a dovedit a fi neconvingător, neconcludent. După valul de entuziasm religios spunea Mirel Bănică într-un articol din "Dilema" în anul 2007 și de (re)descoperire a existenței religiei liber exprimate în public după 1989, relația Bisericii cu mass-media s-a dovedit uneori a fi fundamental diferită față de modelul occidental. Mai multe caracteristici principale
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
mult ca oricând, tehnica devine principalul motiv pentru care "aleșii Domnului" trebuie să își conștientizeze misiunea și să o abordeze cu responsabilitate, atât pentru sine, cât mai ales pentru cei cărora trebuie să le fie model. Iată opinia lui Mirel Bănică față de acest aspect: "Cel mai bun exemplu al modului în care faptul religios contemporan se reflectă în mass-media: emisiunile satirice. Ele furnizează informații despre imaginarul religios al publicului, precum și opinia creatorilor acestor emisiuni despre publicul larg. Satira televizată indică ceea ce
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
în beneficiul unei logici comerciale. Între o atitudine dură, condamnând mass-media secularizată ca fiind expresia unei lumi corupte și atee, și tendința de vedetizare și colaboraționism ieftin, drumul care rămâne de făcut este lung și plin de surprize", scria Mirel Bănică 3. Este foarte adevărat că niciun alt discurs în general, nu doar în media, nu a ieșit din perioada ateist-comunistă mai bine structurat, mai bine argumentat și susținut decât cel religios. Perioada actuală este una de reidentificare, în care laicatul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Diversitate lingvistică în România actuală, Editura Universității din București, 2001. STUDII ȘI ARTICOLE Anania, Bartolomeu, "O retragere demnă", în Vestitorul Ortodoxiei. Antonie, Mitropolit al Transilvaniei, ,,Documentaire: Église et État en Roumanie", în Nouvelles de l'Eglise Orthodoxe Roumaine, XIX, 1989. Bănică, Mirel, " În oglindă: mass-media și religia", în Dilema veche, nr.154, 19 ianuarie 2007. Bucura, Dan, "Preotul exorcist protejat de localnicii din Tanacu", în Adevărul, 18 iunie 2005. Budin, Loreta, Dragotescu, Codruța, "Un preot i-a convins pe credincioși să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
I. 75 Pentru ca credința voastră încercată, mult mai de preț decât aurul cel pieritor, dar lămurit prin foc, să fie găsită spre lauda și spre slava și spre cinste, la arătarea lui Iisus Hristos (1 Petru, 1, 7). 76 Mirel Bănică, În oglindă: mass-media și religia", în Dilema veche, nr.154, 19 ianuarie 2007, p. 4. 77 "Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte v-
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Mihaela Gafițescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, p. 61. 162 Ibidem, p. 71. 163 Ibidem, p. 97. 164 Adevărul, 14 mai 1998, p. 8. 165 Idem, 7 mai 1998, p. 8. 166 Informația prezentată sub formă de divertisment. 167 Mirel Bănică, op. cit., p. 4. 1 J.-C. Gillebaud, Esprit, martie-aprile 1993, apud Patrik Lecompte, Comunicare Televiziune, Democrație, Editura Tritonic, București, 2004, p. 2. 2 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. 3, Editura IMBOR, Bucuresti, 1997. p. 99 și p. 312
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
4. 1 J.-C. Gillebaud, Esprit, martie-aprile 1993, apud Patrik Lecompte, Comunicare Televiziune, Democrație, Editura Tritonic, București, 2004, p. 2. 2 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, vol. 3, Editura IMBOR, Bucuresti, 1997. p. 99 și p. 312. 3 Mirel Bănică, op. cit., p. 4. 4 Patrik Lecomte, op. cit., p. 32. 5 Melvin L. De Fleur și Sandra Ball-Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iași, 1999, p. 132. 6 Ibidem, p. 128. 7 Ibidem, p. 220. 8 Ibidem, p. 258
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Problemele vieții, Editura Egumenița, Galați, 2006, p. 169. 58 Bogdan Chiorean, op. cit., p. 60. 1 Care, din păcate, nu se mai difuzează. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Constanța, 2007, p. 5. 3 Mirel Bănică, " În oglindă: mass-media și religia", în Dilema veche, nr. 154, 19 ianuarie 2007, p. 4. 4 Mihaela și Radu Frunză, Etică, op. cit., p. 4. 5 Michael Novak, "The Truth About Religious Freedom", First Things: A Monthly Journal of Religion & Public
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
Religious Freedom", First Things: A Monthly Journal of Religion & Public Life, March 2006, Issue 161, pp. 19-20, apud Mihaela și Radu Frunză, Etică, ... ibidem. 6 Ion Stavre, Reconstrucția societății românești prin audiovizual, Editura Nemira, București, 2004, p. 52. 7 Mirel Bănică, op. cit, p. 4. 8 Lumea Credinței, anul V, nr. 6 (47) iunie 2007, disponibil și pe http://www.lumeacredintei.com/sct 6/c 1/yy 2007/art 344/biserica i mass-media.htm 9 http://www.crestinortodox.ro/stiri/arhiepiscopia-tomisului/concluziile-simpozionului-national-la-inceput-fost-cuvantul-73604.html 10 http://www.lumeacredintei
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
atât mai interesați să afle ce se întâmplă cu persoane pe care le cunosc, pentru că împărtășesc o legătură directă cu acestea. Tabloidele au prins ideea. Cititorii preferă să citească despre vedete, pentru că le sunt familiare. Pentru mulți, nunta lui ștefan Bănică Jr. este cel puțin la fel de importantă ca nunta vărului Costel de la Brăila - poate și mai importantă atunci când pe Bănică îl văd și îl aud mai des decât pe vărul Costel, chiar dacă acest lucru se întâmplă prin intermediul televizorului. În paranteză fie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu acestea. Tabloidele au prins ideea. Cititorii preferă să citească despre vedete, pentru că le sunt familiare. Pentru mulți, nunta lui ștefan Bănică Jr. este cel puțin la fel de importantă ca nunta vărului Costel de la Brăila - poate și mai importantă atunci când pe Bănică îl văd și îl aud mai des decât pe vărul Costel, chiar dacă acest lucru se întâmplă prin intermediul televizorului. În paranteză fie spus, problema pe care o au mulți dintre jurnaliștii care scriu articole „serioase“ în România nu este că publicul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o ură grea“, scria Emil Cioran în 1936. Ceva din isteria cioraniană a Schimbării la față a României se regăsește și în volumul Enervări sau despre bucuria de a trăi în România, un mic album în care doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, adună, cu perseverența unor filateliști, enervările pe care le-au trăit în „Absurdistanul“ românesc: „Am colecționat în fond, precum doi filateliști împătimiți, cele mai stridente și mai interesante enervări, le-am șters de uitare, le-am lustruit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
pentru simplul fapt că trăim în România, în Valahia, în Autohtonia, în Barbaria, în Claxonia, în Absurdistan, într-o țară „de mâna a doua“, în care barbaria și kitsch-ul par a fi câteodată trăsături definitorii. Cei doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, își scriu unul altuia de cele mai multe ori pe ilustrate de carton, iar corespondența lor seamănă foarte mult cu un schimb de enervări. Enervările reprezintă pentru cei doi autori o formă de revoltă, de eliberare, un soi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
mențină capetele la suprafață, înnotând prin „mâlul ușor mirositor al țării-mamă“. Ceea ce enervează cel mai mult pare a fi combinația, fatală și aberantă, între „comunism și consumism“, o combinație care caracterizează perioada de tranziție a României postdecembriste. Enervările lui Mirel Bănică și ale lui Codruț Constantinescu nu fac prea multă filosofie Unii ar putea spune că enervarea are la bază comparația, pe care nu o putem niciodată evita, între „Paradisul“ Occidental și „Absurdistanul“ românesc, între „zâmbetul ipocrit“ al occidentalilor și „scuipatul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
Dincolo de aceste comparații, mai există însă o mulțime de motive pentru care România nu reușește, cum spunea Cioran, „să se descătușeze dintr-o condamnare, care o fixează în cămașa de forță a anonimatului“. Totuși, spre deosebire de scrierile cioraniene, Enervările lui Mirel Bănică și ale lui Codruț Constantinescu nu au pretenția de a aduce în discuție mari probleme existențiale și nu fac prea multă filosofie, ci încearcă să transmită doar o anumită stare, pe care cei mai mulți dintre cititori, cei care trăiesc în fiecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în comun cu craii de Curtea-Veche ai lui Mateiu Caragiale. Realismul magic al Balcanilor, surprins atât de bine de Ismail Kadare și Mateiu Caragiale, pare să fie înlocuit de „mocirla balcanică“, iar singura soluție salvatoare pe care o propun Mirel Bănică și Codruț Constantinescu este aceea de „a înnota pe spate, privind cerul“. Enervări cumplite, enervări mai mari sau mai mici, enervări progresive sau enervări imediate, enervări „stridente“ sau enervări „interesante“, toate acestea formează o adevărată ierarhie a enervărilor în România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
cumplite, enervări mai mari sau mai mici, enervări progresive sau enervări imediate, enervări „stridente“ sau enervări „interesante“, toate acestea formează o adevărată ierarhie a enervărilor în România, țara în care cei întorși din exil sunt atinși de „sindromul aterizării“. Mirel Bănică, Codruț Constantinescu, Enervări sau despre bucuria de a trăi în România, colecția „Ego. Publicistică“, Editura Polirom, 2007, 18.95 lei TREI R|SPUNSURI DE LA MIREL B|NIC| „Eu și Codruț am scris fără «orgoliu»“ Bogdan Romaniuc Cititorul poate descoperi în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
din spectacol. Cel mai discret, modern, profund. Dă clase unor grosiere precum Tamara, Dorina și Cesonia, cărora nici nu le mai dau numele Întreg, de jenă... L-am mai văzut pe Bibanu cîndva, grav, dramatic, În Familia Posket; și pe Bănică, sensibil, liric, În Mitică Popescu. Birlic avea geniu, În sclipirile-i tragice. Comicul impresionant În dramă merită toată admirația. Dramaticul cu talent comic, la fel. Deplorabil e cel care joacă o viață doar ospătari și polițai În scheciuri, la Revistă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
s-a observat că e o actualizare a comediei Iorgu de la Sadagura. Iar finalul, cred, aduce cu cel din Ultima oră.. Titanic Vals (1932) rămîne cea mai jucată. Spirache a fost interpretat de mari actori Calboreanu, Ramadan, Beligan, Birlic, Bibanu, Bănică, Radoff...Repet, a fost ecranizată, dar revăzînd filmul, recent, am constatat că-i lipsea... mușatismul! Iar genialul Birlic era aici fad, de nerecunoscut. Musceleanul e un Caragiale fără cruzimea anteriorului. Are o ”sentimentalitate rîzătoare care nu jignește lumea observată” (spunea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
deoarece s-a apucat să scrie teatru, fac un exercițiu de memorie și reamintesc nume de comedieni români care-au „comis” piese: Radu Stanca, Sorana Țopa, G. Ciprian, Ion Lucian,Dumitru Furdui, Ion Omescu, Mircea Ipate Mareș, Paul Ioachim, George Bănică, Ovidiu Moldovan, Rodica Popescu-Bitănescu, Constantin Popa, Dina Cocea, Mircea Șeptilici, Valentin Avrigeanu, Sorin Lepa, Vasile Nițulescu, Florin Vasiliu, H.Nicolaide, Ion Sapdaru, Nicolae Roșioru ș.a. Pe Candid Îl cunosc de cînd eram elev. Mi-a fost instructor de teatru la
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
zâmbește fin omul în alb, da’ nu la copcă! Trei zile cât am stat în spital, iarăși fără nici un tratament special, doar cu tensiunea luată zilnic și cu o mâncare infernală fără sare, m-am trezit vecin de salon cu Bănică, actorul din Călărași care a și murit la scurtă vreme după asta. Călărașii rămăseseră pentru mine „locul unde nu se întâmpla nimic“; de-aceea, poate, visul venit la câteva ore după reportajul de la TV cu vizita președintelui în orașul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Călărașii rămăseseră pentru mine „locul unde nu se întâmpla nimic“; de-aceea, poate, visul venit la câteva ore după reportajul de la TV cu vizita președintelui în orașul de pe Borcea, cu dezvelirea bustului în bronz al unui fiu al orașului, actorul Bănică senior, visul îmi pare grotesc, nu neapărat coșmar. Se făcea că ajunsesem cu domnul V. la o margine de București, într-un cartier industrial pentru un reportaj la vreo unitate economică uitată de evoluție. Ieșind de aici, drumul era atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
în dungi verticale roșii, albe, verzi, ciclam etc. Înăuntru, o grădiniță întreagă de copii, vreo sută poate, încălecați, răsturnați în toate pozițiile, strigau TUDOR, TUDOR, TUDOR!!! Eu fac un semn larg, stârnind în cer țipete de bucurie. Da’ unde-i Bănică, întreb (pe loc îmi venise ideea că fusesem parcă în drumul ăsta și cu el, cu actorul, renunțarea bruscă de a-l căuta pe nea Vlad trebuie să facă parte din inexplicabilul oricrui vis). E-aici, E-AICI!! țipă puștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu actorul, renunțarea bruscă de a-l căuta pe nea Vlad trebuie să facă parte din inexplicabilul oricrui vis). E-aici, E-AICI!! țipă puștii și o dată se dislocă pentru a face loc să apară în dreptul pânzei colorate capul lui Bănică, cu părul alb ciufulit și cu râsul ăla al lui de macho, țipând ceva cu-o voce scopită - nu-mi mai aduc aminte ce, fiindcă ajunsesem deja în pragul trezirii. Ce simplu ar fi fost să vină așa moartea; într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]