1,344 matches
-
putea împrumuta bani de la câțiva prieteni, dacă era necesar. Teama a motivat-o să accelereze procesul demarării afacerii, lucru pe care l-a și făcut. A trecut în buget fiecare cheltuială și a fost mai conștientă ca niciodată de fiecare bănuț cheltuit. Iată câteva proceduri pe care le puteți aplica pentru a asigura un flux confortabil al lichidităților: Oferiți o mică reducere pentru plăți anticipate sau efectuate la timp. Cele mai multe departamente de plăți sunt instruite să trateze cu prioritate facturile de
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
de înmormântare) ș.a. Bocetul în zona noastră nu este rimat. Fiecare își plânge necazul în manieră proprie. Cortegiul funerar de la înmormântare era deschis de sfeșnicul pe care se afla „toiagul” purtat de un copil. Sfeșnicul avea atașate o batistă cu bănuț legat în colț și un șirag de 9 colăcei. Urma crucea, pe care erau inscripționate datele decedatului, apoi „prapurii” sau steagurile, urmate de năsălia cu colaci și colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Toate acestea erau împodobite cu „pomișori”, sub forma unor țepușe din lemn de brad, în care se înfigeau fructe (mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar în urma lor carul mortuar tras de cai sau boi, împodobit cu lăicere și covoare. Rudele celui mort și cunoștințele acestuia închideau alaiul.. Mortul era scos din casă cu picioarele înainte, de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
2-3 săptămâni), cu fiertură de troscot, cu frunze de roiniță aplicate local; cu ceai de măcriș preparat din frunzele recoltate În perioada de Înflorire a plantei, cu alifie de gălbenele, hrean ras și oțet, macerat 10 zile; cu fiertură de bănuți, prin tamponări. PLESCĂIȚE (bube cățărătoare) Sunt erupții ale pielii, uneori purulente, care apar pe mâini sau pe picioare și se manifestă prin mâncărimi, usturimi, tendința de a se extinde continuu. Apar din cauza umblatului desculț pe miriști păioase (grâu, secară, orz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nuc, de coada calului. Băi cu fiertură de iarbă neagră, cu mărul lupului, iarba țapului sau iarba faptului. Ceai din urzică moartă albă, din care se consumă 2-3 căni pe zi, sau din drețe, vătămătoare, coada calului, limba mielului, mușețel, bănuți, trei frați pătați sau tulpini și rădăcini de cicoare. Băi locale cu ceai de urzică moartă albă, flori de soc, rădăcini de săpunariță, sau cozi de ciulin roșu. Ca să "coacă" furunculul se aplică pe el turtițe de ceară și podbal
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Se scot de la naftalină nume și prenume (militari, polițiști, avocați) se "reabilitează" traseiști care să înfrunte pe "stăpânul" local al unui electorat deja câștigat ! (Va fi greu și la parlamentare !) Să aibă câștig, fiecare trebuie să aibă nume cu renume, bănuți pentru campanie, șprițuri și cârnați pentru alegători și.... mare rezistență psihică. Cu excepția câtorva, nimeni n-are locul asigurat ! Din bălăcăreala politică, cel mai mult pierd intelectualii. Pentru Consiliul Județean, acum conduce Vasile Mihalachi, secondat de Corneliu Bichineț, asaltați de candidatul
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
participăm la vot care ar fi din interes și nu unul politic: să-l dibuim pe cel care ar putea să ne reprezinte pe NOI, nu pe el. Majoritatea dintre cei înscriși pe liste sunt niște "oarecare" cu sau fără bănuți, dar desemnați de partide și partiduțe să-și completeze... listele (!) Candidații sunt de 3 feluri: PERSONALIT|țI cu minte, inimă, caracter și bani ! Ace știa își sacrifică din timp, din avere, din preocupări pentru a se întâlni cu popor, a
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nici trup de cingătoare" și au nimerit pe liste să suțină vreun partid cu așa zisa lor personalitate fără operă și fără avere. De la Râm s-ar trage (vorba cronicarului), dar de la București sug nădejde, autoritate, și când se poate, bănuți. îmi pare rău că pe "lista suferinței" Ioan Mancaș nu poate mai mult. ȘCHIOPI prin T+RG adică dintre cei fără nici o treabă cu politica, administrația și... alegerile. Măcar 40 dintre cei 60 de "combatanți" ar trebui nominalizați și mi-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a ne pune țara gospodărește la punct și pentru a elimina dezechilibrele structurale față de Europa, pe care le avem de atâta vreme. Eram voioși atunci fiindcă un asemenea dar, curat pe de-a moaca, nu se prea primește, și, cu bănuții aceia, multe lucruri s-ar fi pus la punct în domeniile autostrăzilor, modernizării unor artere de circulație din orașe, extinderii canalizării urbane și rurale, rețelelor electrice, de apa și gaze, etc. etc... Nu mai departe, decât prin anii '70 ai
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un credit? Aveți garanții? Dacă nu, vă rog reveniți altă dată." Sunt și altfel de oameni cu bani, dar de aici din sufrageria mea, nu am antene suficient de puternice ca să bată până la ei, fiindcă de obicei, cum au un bănuț grămadă, fuga până prin Elveția, Cipru, Insulele Cayman, să-l pună la adăpost că nu se știe, dacă peste noapte vin iar comuniștii. Aceștia sunt vai de capul lor, dacă rămân fără bani de țigări, trebuie să se urce în avion și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a ne pune țara gospodărește la punct și pentru a elimina dezechilibrele structurale față de Europa, pe care le avem de atâta vreme. Eram voioși atunci fiindcă un asemenea dar, curat pe de-a moaca, nu se prea primește, și, cu bănuții aceia, multe lucruri s-ar fi pus la punct în domeniile autostrăzilor, modernizării unor artere de circulație din orașe, extinderii canalizării urbane și rurale, rețelelor electrice, de apa și gaze, etc. etc... Nu mai departe, decât prin anii ’70 ai
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
modelatoare a experienței nemijlocite. Cele trei ipostaze pun în lumină cristalizarea treptată a conștiinței de sine și a cunoașterii celorlalți. Fiul cel mic al craiului este neofitul (neinițiatul), care nu „vede“ esența dincolo de coaja aparenței (bătrâna care îi cere un bănuț, calul răpciugos). HarapAlb este eroul supus inițierii, ajungând treptat să acționeze nu la îndemnul calului sau al Sfintei Duminici, ci din imbold interior (după ce se sfătuiește cu gândul). Ultima ipostază, cea a prințului ce va deveni împărat, a inițiatului ilustrează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o "floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic pune în valoare de obicei cuvintele vechi și locuțiunile, mai predispuse interpretărilor prin intuiția poetică, adică elementele "transparente" ale limbii, cum le-a numit
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și dacă erai sprinten la mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie, când soarele mai are de parcurs cale de vreo două lungimi de prăjină până la asfințit. Ajungeai stors de vlagă și rupt de foame. Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu multă sudoare, nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Aveam în traistă o bucată de malai sau câteva turte din făină integrală, coapte pe plită, pe care le îmbucam la scurtul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
familiei. Am mai spus și altă dată. În lumea satului interbelic banul era la mare preț. În familiile numeroase de țărani, banii se câștigau greu și erau foarte puțini față de nevoi. Din această cauză, erau administrați cu mare chibzuială. Fiecare bănuț era legat cu șapte noduri și era dat la fonciere sau la cumpărături cu durere în suflet. Se făceau economii la toate bunurile care trebuiau procurate cu bani, inclusiv la chibrituri, sare, gaz (petrol lampant) ș.a. Verbele a strânge, a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
4); mult (4); obiect (4); răutate (4); argint (3); avar (3); euro (3); grămadă (3); metal (3); nimic (3); puțin (3); rău (3); ură (3); vechi (3); venit (3); verde (3); ajutor (2); de aur (2); ban (2); bani (2); bănuț (2); bucurie (2); bunăstare (2); cap (2); card (2); casă (2); cheltuieli (2); cîștig (2); drac (2); Mihai Eminescu (2); existență (2); greu (2); griji (2); ieftin (2); important (2); invidie (2); îmbrăcăminte (2); încredere (2); mită (2); al Moldovei
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frică (2); gaură (2); gol (2); întuneric (2); lac (2); limpezime (2); rece (2); sat (2); seacă (2); speranță (2); acasă; adîncire; albastru; albie; apă cristalină; apă curată; apă limpede; apă proaspătă; apă pură; ape; argint; ascultătoare; așteptare; atenție; basm; bănuț; botez; cadou; casă; cascadă; cărămizi; ceai; cimitir; coleg; deșert; dulce; eternitate; fericire; fermecată; fir; frumusețe; grădină; Harap-Alb; iară; indiferență; infinit; intens; Italia; liniștit; magică; moldovean; munte; necesitate; necunoscut; nedefinit; noroc; oază; oglindire; ogradă; păcat; pămînt; părăsită; piscină; ploaie; poate; potolire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trandafir (5); banană (4); boală (4); frumos (4); frunze (4); lalea (4); narcisă (4); veselie (4); alb (3); aprins (3); cald (3); frunză (3); lumină (3); pepene (3); plăcut (3); polen (3); soarele (3); toamna (3); tricou (3); urît (3); bănuț (2); bluză (2); bucurie (2); colorat (2); culori (2); deschis (2); durere (2); flori (2); gălbui (2); gri (2); grîne (2); grîu (2); indiferență (2); invidie (2); leu (2); luminos (2); mort (2); mușețel (2); muștar (2); palid (2); roz
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); minciună (2); mîncarea (2); mușca (2); pește (2); plăcut (2); sătul (2); suge (2); sughiț (2); sughița (2); a termina (2); abținere; ac; a acapara; acțiune; adăpost; adulmeca; alcool; alimentar; amigdale; în apă; asimila; a asimila; așteptare; ață; ban; bănuțul; băutură; berea; bilă; biscuiți; bîlbîi; bomboane; bucată; bucături; cafea; capsulă; a căsca; ceai; ceva; pe cineva; cola; comestibil; cuie; dacă; dai înapoi; decență; déjà-vu; delicios; dificil; digeri; digestie; disfagie; dispărut; dulciuri; dureros; dușmanii; elegant; fiară; fiare; flămînd; frică; fructe; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); natural (2); oi (2); preferat (2); privat (2); sumă (2); valoare (2); zecimal (2); zero (2); 19 (2); 11; 15; 16; 17; 221; 27; 30; 35; 4; 42; 9; abac; adun; adunare; algebră; an; aparate; apartament; aranjare; ban; banii; bănuți; boboci; bobocii; calculare; calcule; calculez; cană; cardinal; cărți; cîte?; cifra 6; cîștigător; cît; clasament; clasificare; clipă; coloană; compus; concis; contabil; conturi; corect; cuantificare; dată; dau; de copii; de persoane; delimitare; des; destin; detaliu; determinat; dezamăgire; doisprezece; dosar; douăzeci și doi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); sac (2); salvare (2); scăpa (2); scoate (2); smulge (2); telefon (2); ușura (2); vin (2); vinde (2); vorbe (2); abandona; adevărul; adîncime; adu; a afla; ajuta; a arăta; arde; armă; ascunde; ascuns; ața; automat; avansat; avere; băgare; un bănuț; beretă; mai bine bag; binevoință; bluză; bradul; braț; din bucluc; din buzunar; cablu; cadou; caiet; caietul; cap; carte; cavitate; căldare cu apă; cămașa; cățelul la plimbare; căuta; ceapă; cheile; ciorapii; coase; cui; cutie; da; darnic; dă la o parte; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a îmbrățișa; a înșira; a părăsi; a pleca; a rupe; a sufoca; a ști; acțiune; acumula; acumulează; aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nimic (2); omul (2); snob (2); strîngător (2); tîmpit (2); ține (2); ursuz (2); afurisit; agonisește; n-are bani; nu are soveste; amic; Andreea; aproape; arian; arogant; avans; avar, ștrengăreț; avariție; avere; avid; avuție; avuții; băiat; Balzac; de bani; bănuț; bărbat; benevol; bogății; boier; bomboane; bun la suflet; bunel; bunelul; bunici; bunicul; calculat; cașcaval; căpos; cerșetor; chibzuială; chită; chitara; chitară; cioplit; ciorap; coleg; crud; a nu da; deștept; dezaprobare; dezgust; domn; dornic; al dracului; durere; dușman; doar pentru el; empatic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-i să-și facă veacul. Or pleca ei. Alex: (simte schimbarea) Și uite-așa se scrie istoria... Mihai: Cine vine... trebuie să și plece... Asta-i legea... * Vecin 2: (în salon) Vecine, m-ai cam ras. Nu mai am nici un bănuț. Mamă, da' și ce carte intră! Ce mai, așa e cînd să se-aleagă praful. Ghinion! Vecin 1: Lasă, vecine, doar știi, ghinion la cărți, noroc în amor. Zi-i. Vecin 2: Domnule, pînă una alta, pas. Vecin 1: Aha
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
întreabă-l dacă nu vrea să viziteze... muzeul. Nae: Ce muzeu?! Octav: Mă, dacă eu ți spun că tu nu știi unde te afli! Nae:...Și ce naiba să arăți tu în muzeul tău...! Octav: Păi avem așa: icoane, iconițe, urne... bănuți de pe piept... cripte, nișe, fresce, pietre funerare... Nae: (scoțianului) Vrei să vizitezi... interiorul... cavoul... muzeul? Tomy: Oh, un muzeu! Unde? Nae: Aici... în cavou... icoane... pictură... Tomy: Oh, interesant! Octav: Mă, tu spune-i tipului că aici e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]