2,363 matches
-
de la cele două laturi ale chivotului, ca să ducă chivotul. 6. A făcut și capacul ispășirii de aur curat; lungimea lui era de doi coți și jumătate, și lățimea de un cot și jumătate. 7. A făcut doi heruvimi de aur bătut, la cele două capete ale capacului ispășirii; 8. un heruvim la un capăt, și un heruvim la celălalt capăt; heruvimii i-a făcut pe capacul ispășirii la cele două capete ale lui. 9. Heruvimii erau cu aripile întinse deasupra, acoperind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
început și am zidit a noastră sfântă mănăstire,...în târg în Iași, în numele sfinților Trei Ierarhi...Și am dat și am miluit a noastră mai sus numită mănăstire, când încarcă caru și marfa să aibă a lua câte doi potronici bătuți, precum să lua și până acum.” „ Și acei bani să fie la sfânta mănăstire pentru alte trebuințe...” Așa este, sfințite părinte. Stau, însă, iar și mă întreb, de unde știi, părinte, ce scrie în ispisoc? „ Citesc odată cu tine. Un răspuns mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
îmi dă târcoale. Îmi reazem fruntea în palmă... „Așa-i că ai cam obosit, fiule?” aud vocea bătrânului, cu inflexiuni părintești. Așa-i, părinte, dar nu mă dau bătut - m-am grozăvit eu. „Atunci îi bine.” „ Cum să te dai bătut, conașule? Unde ai mai văzut un flăcău ca matale să se deie învins de te miri ce? Păi matale nu ești unul de ici de colea. Doar ai stat lângă marele Ștefan vodă cel fără de seamăn. Și cine a stat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întrebam cu cea mai mare curiozitate. Și nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că: „Eu Panaite țiganul și cu fămeia mea, Safta, scriem:...cum noi...am socotit și ne-am vândut dumisali hatmanului Lupului dirept doaâdzăci lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am sfârșit cititul, ochii întrebători ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a femeii lui. „Cum să-ți placă așa ceva? Ei se vând de bună voie și ție îți place?” Apoi de plăcut nu mi-ar fi plăcut dacă ar fi fost luați robi fără ca ei să vrea. Dar așa... „doaâdzăci lei bătuți” la teșcherea...Unde mai pui faptul că Panaite o fi dus-o și bine pe lângă stăpânul lui, fiindcă uite ce spune el: „... să lucrăm la meșterșugul nostru de toate ce va hi poronca stăpânească.” „Ce fel de meșteșug avea Panaite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
plictisea. îi plăceau lucrurile de-a gata. Nu calculase nimic, dar avusese intuiția unor piedici. Gum însă era bine făcut pentru slujba vieții și avea mișcările spontane bine adaptate, gestul lui îl slujise. Ada nu era femeia să se lase bătută. Văzuse că trebuiesc slăbite frânele cu Lică. Astfel chilipirul dorit i se pregătea Trubadurului. Deocamdată Lică fugise numai pentru că era capricios și pentru că-i era grabă să se vadă în aer liber. Nu-i plăceau încă palatele. Ce avea să
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
din oricare încercare prin care trecea, simțea că iese la liman cu ceva nou, pentru viața, pentru persoana sa; cu ceva care, cândva, de bună seamă, căîi va fi de folos. I-a intrat în obișnuință să nu se dea bătut, să nu dispere, să se autorevigoreze, să-și facă singur curaj, și, dacă interveneau și eșecuri, căci, este imposibil și fără așaceva, căuta să uite, cât de repede, durerea; să o poată lua, de la capăt, cu puteri sporite. Vedea, cum
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
era copleșit de acest sentiment, vagabondul începea să predice. Fără să le amestece, Neculai exercita cele două arte ale sale pe peronul haltei din Dobrina. Când cerșea, era mut, târa piciorul și se uita pe sub sprâncene cu ochi de câine bătut. Pe neașteptate, apărea de sub o căruță sau de lângă un perete. Alteori de sub stâlpul unde pândise până atunci. Se ținea lipcă de câte un trecător, arătând cu degetul la gură. În cealaltă ipostază, Neculai se ridica hotărât de pe banca pe care
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
vrei ori să nu te mai intereseze nimic. Se auzeau acum bătăile cavernoase ale pendulei cu ramă de sidef, din perete. Julius se foi, o vreme, stânjenit. Ar fi vrut să spună că orice șansă dispare abia după ce te dai bătut. Până atunci, poți să mai speri. Nu găsea, însă, vorbele cele mai potrivite. De aceea îi fu recunoscător bătrânului "stîlp al tavernelor" din Asybaris, când acesta își luă de pe masă uriașa pălărie de pai și plecă, zicîndu-i, grăbit, din ușă
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
gardului, între două destine aș zice azi. Nu avusesem niciodată atâția bani în mână. Nu mai țin minte ce calcule îmi voi fi făcut în acele clipe și cât a durat "deliberarea". Fapt e că, până la urmă, m-am dat bătut. N-am rezistat ispitei și am acceptat "tranzacția". Am ținut să evoc și aici acest episod fiindcă, altădată, l-am supraestimat, cred. Mi-a plăcut să spun că am ieșit "contra cost" din copilărie, că am cedat unui mic demon
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
timpul, lungindu-se la vorbă tot timpul, istorisind tot timpul povești despre țara lui, despre călătoriile lui, stînd tot timpul cu pipa În gură și pe deasupra bîlbîindu-se. Îi era foarte greu să se Înțeleagă cu localnicii, dar nu se dădea bătut. CÎteva minute mai tîrziu, Își luă rămas-bun de la toți și se duse cu Julius pînă la chioșcul unde păstra tabloul. Julius Îl luă cu amîndouă mîinile și Îl privi țintă cîteva clipe, Înainte de a spune că-i plăcea și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
fiindcă Arzubiaga stătea călare pe pieptul adversarului, strîngîndu-l ușor de gît, din ce În ce mai tare, așteptînd ca celălalt să spună gata: „Te dai bătut?“ Întreba, așteptînd, dar Silva nu scotea o vorbă; Încă o strînsoare ușoară, bine calculată, aproape binevoitoare, te dai bătut? Și tot așa, pînă cînd se auzi un geamăt afirmativ și bătaia luă sfîrșit. Silva plecă plîngînd, plecă singur și asta Îl durea cel mai tare. Trebuia să-i fi văzut pe cei din bandă: voiau să-l ridice pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zdruncinau iar, accelera și chiar atunci ajungea la colț și se lovea ușor de bordură, nu e bine: putea veni altă mașină și ar fi trebuit să frîneze și abia pe urmă să accelereze din nou; aproape că se dădea bătută, dar În clipa aceea Îl redescoperea pe Julius și auzea dangătul clopotelor chemînd lumea la utrenie, turnul auster al bisericii era o adevărată Încîntare. N-ar fi suportat o hardughie de biserică Întunecată, ca acelea din perioada colonială, cu cerșetori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
lucrurile erau mai simple: te-aștept la ieșire, scuipă și tu dacă ai curaj, să te văd la trîntă, fricosule și pe urmă adversarul te punea cu umerii la pămînt și nu-ți dădea drumul pînă nu spuneai: mă dau bătut și rămîneai trist pentru cîteva zile sau pentru toată viața; În schimb, dacă aveai noroc, Îl trînteai tu pe el și-l puneai cu umerii la pămînt și-l auzeai că spune dă-mi drumul sau mă dau bătut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
rebus, ori, pur și simplu, să nu faci nimic, să-ți lași mintea să alerge cine știe unde... La urma-urmei, dacă nu s-a legat de mine, eu de ce să mă bag, ca prostu’, în mocirlă?! “În școala noastră, tonul ridicat, piciorul bătut, cu insistență, de podea și arătătorul îndreptat într-o anume direcție au devenit monede curente. Ce spunem noi? Valută forte. Căci, locul discuțiilor urbane, colegiale, a fost luat”... Nu mai pot. Capul ăsta parcă a înnebunit. Fac efortul de a
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
cu tine însuți, Mark. Weber se crispă la auzul propriilor cuvinte. O să te întorci acasă în doi timp și trei mișcări. Mark își feri privirea, învins. Bonnie se aplecă și-l înconjură cu brațul. El scoase un sunet de câine bătut. Să mă lași iar cu ea! Și asta după ce am dovedit... —Scuzați-mă, spuse Weber. Mai am ceva de lămurit cu personalul medical înainte de plecare. Se întoarse la clinică și se strecură înăuntru. Recepția părea o linie de start pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Mira în spinare, în scăunelul-rucsac, a izbucnit în rime batjocoritoare : „Uite-o pe asta : unu-n mață, unu-n brață și unu de poale s-acață !“, până ce femeia lui, mai empatică, l-a potolit : „Las-o, amărâta, că-i destul de bătută ea de soartă!“. Așa că varza din imaginea mea începuse să se ofilească și să fie mâncată de melci : nu știu dacă eram mai degrabă uluită sau ultragiată de faptul că aceiași oameni care păreau să fi crezut în mine înainte
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
așa i-am zis, voiam, vezi tu, să-l mai Înveselesc puțin, și-a-nceput și el să rîdă și zice: „Ei, poate că nu-i rău planul tău“. „Ia ascultă, Miller, doar n-ai de gînd să te dai bătut. Am trecut amîndoi prin viață și-am dat piept cu destule greutăți... păi ăștia de-acum habar n-au de nimic, nu știu ce-nseamnă necazurile“... că doar Îmbătrîniserăm la distanță de doar cîteva mile unul de altul și-mi amintesc tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Dacilor pe prefectul pretoriului, Cornelius Fuscus, iar el așteaptă într-un oraș mai retras rezultatul ciocnirii. Fuscus, general renumit, deși cam stricat prin luxul timpului, crezându-se neînvins în capul frumoasei sale armate, trece Dunărea în Dacia; este însă cumplit bătut, ucis, mare parte din armata lui prinsă - rezultatul cel mai folositor al luptei pentru Decebal - și mai multe semne militare cad în mâinele Dacilor. Fuscus este îngropat într-o pădure din Dacia. Domițian o rupse de fugă îndată, la prima
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se făcură jertfele pentru fericita expediție a împăratului, a cărui plecare trebuie să se fi întâmplat puțin timp după aceea. Ce cale a urmat Traian pentru a pătrunde $n Dacia ? Fără îndoială că a trebuit să urmeze una cunoscută și bătută, care ducea din timpuri vechi de la Dunăre către centrul Daciei și anume către capitală. Nu era Traian să apuce peste munți și codri, printr-o țară necunoscută, așa că se adăugă la greutățile războiului și acele ale drumului. Este deci mai
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Traian ajunge la Bersovia, trece după aceea la Aixis, sau Azizis cum este însemnată pe tabula Peutingeriană. De aici el se îndrepta către valea Timișului, din care trecând pe urmă în acea a Bistrei, trebuia să ajungă pe o cale bătută deadreptul sub zidurile Sarmizagetuzei. La Tapae în același loc unde și generalul Julian al lui Domițian bătuse pe Daci, întâlnește pentru întăia oară Tra-ian pe potrivnicii săi, Dacii, care se retrăseseră din câmpie, și căutaseră aici un adăpost și o
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
suporta un asediu, Dacii încearcă o de pe urmă dată soarta armelor. Se încinge o luptă disperată, în care fiece Dac își vinde scump viața; dar în sfârșit între vitejii egale trebuia să hotărască precumpenirea științei romane. Dacii sunt din nou bătuți și capitala lor trebuind să cadă numaidecât în mâinile învingătorului, Decebal se hotărăște a primi fără nicio condiție pacea dictată de Traian. El vine în persoană înaintea împăratului, însoțit de doi mari demnitari ai curții sale, și cade în genunchi
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
să căutăm a determina locul pe unde Traian au atacat pe Daci în decursul celui de al doilea său război împotriva lor. Amintim de la început observația făcută și mai sus, că Traian nu putea pătrunde în Dacia, decât pe căile bătute și umblate ale acelor timpuri. Prin urmare, dacă el și-a schimbat calea de atac, a trebuit s-o strămute pe una din celelalte două pe care tabula Peutingeriană le arată ca ducând din Moesia în Dacia. Am văzut însă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ridice, să revină înapoi, să urce panta, înainte ca planșeul să-și revină la poziția inițială, de neatins. Dar nu reuși. În timp ce se contorsiona cu disperare, deasupra lui se auzi declicul planșeului redevenit tavan. Cu toate acestea, nu se dădu bătut. Își luă avânt și sări cât de sus putu, dar degetele lui întinse în întuneric nu întâlniră decât vidul. De data aceasta își pregăti aterizarea și rămase în picioare, păstrându-și echilibrul. Era sigur că dacă există vreo cale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
ridice, să revină înapoi, să urce panta, înainte ca planșeul să-și revină la poziția inițială, de neatins. Dar nu reuși. În timp ce se contorsiona cu disperare, deasupra lui se auzi declicul planșeului redevenit tavan. Cu toate acestea, nu se dădu bătut. Își luă avânt și sări cât de sus putu, dar degetele lui întinse în întuneric nu întâlniră decât vidul. De data aceasta își pregăti aterizarea și rămase în picioare, păstrându-și echilibrul. Era sigur că dacă există vreo cale de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]