1,481 matches
-
totul două părți; cea dintâi deduce sau extrage propozițiile din experiență, pe când cea de-a doua deduce și derivă din aceste axiome experiențe noi"68. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un exemplu practic: să descoperim forma căldurii. Primul pas pe care îl face este întocmirea tabelei prezenței (tabula presentiae), în care sunt prezentate cazurile în care prezența căldurii este evidentă. Este o colecție de cazuri ce a fost făcută
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
teorie prematură sau vreo mai mare subtilitate"70. Sunt exemple clare, alese în concordanță cu teoriile științifice ale timpului său. Exemple: a) razele soarelui încălzesc; b) flacăra este caldă; c) părțile interne ale animalelor vii sunt calde. În tabela prezenței, Bacon dă douăzeci și șapte de exemple, din care am ales trei, cazuri pe care le-am considerat a fi cele mai clare. Pasul al doilea îl constituie crearea tabelei absenței (tabula declinationis, sive absentiae in proximo). Sunt cazuri asemănătoare cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
identificate de către Teodor Dima72 cu tabula presentiae și un număr de definiții negative ce reprezintă tabula absentiae. Dar cele două tabele nu duc la obținerea unui rezultat cert, dialogurile rămânând în principal fără o definiție noțiunilor vagi ce sunt propuse. Bacon trebuia să identifice o soluție suplimentară și apelează la tabula graduum. Dar compararea celor două tabele nu oferă certitudinea descoperirii formelor pentru că "nimic nu poate fi luată ca formă adevărată dacă nu descrește totdeauna când însușirea în chestiune descrește"73
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cât sunt mai apropiate, cu atât joacă un rol mai important în aflarea formei. Exemple: a) corpurile animalelor se încălzesc în funcție de mișcare; b) căldura jăratecului crește în măsura în care se suflă aer în foale; c) nicovala se încălzește din cauza loviturilor de ciocan. Bacon dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74. După excluderea succesivă, operație pe care Bacon o numește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de ciocan. Bacon dă patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74. După excluderea succesivă, operație pe care Bacon o numește "fundamentul inducției adevărate"75, și pe care o efectuează după întocmirea tuturor tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase sau izbitoare"). Din alegerea și cercetarea acestor cazuri pute afla forma. Concluzia cercetării lui Bacon este următoarea: "Forma sau adevărata definiție a căldurii (...) este, în puține cuvinte, cum urmează: căldura este o mișcare de extindere împiedicată și răspândită în părțile mai mici ale corpurilor"76. Concluzia la care a ajuns este revoluționară pentru vremea sa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Forma sau adevărata definiție a căldurii (...) este, în puține cuvinte, cum urmează: căldura este o mișcare de extindere împiedicată și răspândită în părțile mai mici ale corpurilor"76. Concluzia la care a ajuns este revoluționară pentru vremea sa. Prin ea Bacon respinge o concepție care a dăinuit până în secolul al XIX-lea, și anume că existența căldurii depinde de existența, în interiorul substanței, a unei însușiri materiale ce purta numele de caloricum și care trecea de la un corp la altul 77. Ideea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la altul 77. Ideea baconiană privitoare la forma căldurii este în acord cu teoriile moderne. Sursa căldurii este dată de mișcare, mișcarea interioară a materiei analizate. Dar cum este posibilă existența acestei mișcări care este sursa sa? Răspunsul oferit de Bacon ridică câteva întrebări cu privire la metoda inductivă: dacă întocmirea tabelei variației nu a influențat concluzia la care a ajuns și ce reprezintă mișcarea de extindere. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este sursa sa? Răspunsul oferit de Bacon ridică câteva întrebări cu privire la metoda inductivă: dacă întocmirea tabelei variației nu a influențat concluzia la care a ajuns și ce reprezintă mișcarea de extindere. Răspunsurile la aceste întrebări se găsesc în concepția lui Bacon asupra universului. Filosofia lui este o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o filosofie a metodei și a științei, de aceea nu avem de-a face cu o ontologie expusă clar și pe larg. Putem spune doar că a fost influențat de concepția atomismului democritian. Putem vorbi de un atomism și la Bacon. El considera că la baza materiei se află particule multiple minuscule numite atomi. Aceștia nu sunt clar definiți ca substanță: "Atomii nu seamănă nici cu unele scântei de foc, nici cu unele picături de apă, nici cu unele bășici de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
probleme, pentru rezolvarea cărora trebuie folosite ajutoare ale inducției. Aceste ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci și șapte la număr, sunt ajutoare date intelectului în cercetarea naturii. Sunt cazuri excepționale, diferite de cazurile comune prezentate în tabele. Ele țin fie de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
obține rezultate asemănătoare, iar concluziile, dacă operația se efectuează corect, pot fi reale. Trebuie avut grijă să nu apară prea multe erori datorită substituției făcute. e) "cazurile disecante sau deșteptătoare"85 sunt ajutoarele date pentru a putea surprinde finețea naturii. Bacon considera că este foarte important ca experimentele să fie cât mai exacte și să observe natura cât mai în profunzime. Mai sunt cazurile care ajută intelectul, sau relevând mai repede ceea ce exclude forma, ca în cazurile "singuratice", sau îngustând și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mijloacele, ca în cazurile "indicatoare". Cele patru cazuri "matematice" măsoară practica: cazurile "pentru multe scopuri" și "magice" o înlesnesc 86. Cu enumerarea cazurilor prerogative se încheie Noul Organon care, astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
-lea era pregătit pentru schimbarea totală de imagine în ceea ce privește metodologia științifică. Introducerea matematicii în relație cu dezvoltarea mecanicii sub impactul unor gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea empirismului și a științelor experimentale sub influența lui Francis Bacon au pregătit universul științific pentru un pas radical în modificarea imaginii. Acest pas s-a concretizat în gândirea lui Isaac Newton. Dincolo de dezvoltarea metodică care are drept punct de pornire filosofia, s-a dezvoltat și o metodologie științifică. Aceasta s-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
98. Aici întâlnim două dintre elementele științei moderne. Natura este simplă în sensul unei neîncărcări fantastice, și poate fi cunoscută în simplitatea sa. Cea de-a doua regulă o întâlnim într-un mod asemănător și în metoda inductivă a lui Bacon: "Și de aceea efectelor naturale de același fel trebuie să le atribuim, întrucât se poate aceleași cauze"99. Transferul acesta a cauzelor poate ajuta la identificarea acelor proprietăți esențiale și implicit a legilor fundamentale ale naturii. Cea de-a treia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a cauzelor poate ajuta la identificarea acelor proprietăți esențiale și implicit a legilor fundamentale ale naturii. Cea de-a treia regulă se referă la identificarea proprietăților nevariabile ale unui corp. Și această regulă ne aduce aminte tot de metodologia lui Bacon și anume de tabula graduum care urmărește variațiile unui obiect astfel încât să identifice proprietățile dincolo de acestea: "Calitățile corpurilor care nu pot fi nici intensificate nici slăbite, și care aparțin tuturor corpurilor cu care se pot face experiențe, trebuie considerate drept
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe care a făcut-o subliniază imposibilitatea de a se ajunge la o metodă inductivă certă. Newton în acest caz consideră că visul lui Bacon este un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei: Acestea trebuie să aibă loc pentru ca nu cumva
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clasificate în utopii sociale și utopii științifico-inițiatice. Dintre utopiile sociale cea mai cunoscută este lucrarea lui Morus, Utopia; lucrarea lui Campanella - Civitas Solis - face parte din utopiile științifico-inițiatice, ca și lucrarea lui Johannes Valentinus Andreae - Cristianopolis și a lui Francis Bacon - Nova Atlantis. Faptul că în aceste utopii primează ideea științifică, modul în care se face știință nu arată decât faptul că utopia nu se oprește la universul social, ci cuprinde un spațiu mult mai complex. Din mediul utopic vast am
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
predicției pe care o întâlnim, la nivelul modului de construcție teoretic, este dezvoltarea științelor în epoca modernă. Respectiva construcție a folosit o schemă clară de dezvoltare având o construcție bine definită. Este vorba de Advancement of Learning a lui Francis Bacon, operă pe bază căreia se poate realiza o schemă a științelor foarte apropiată de cea modernă și contemporană. Identificăm în clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căreia se poate realiza o schemă a științelor foarte apropiată de cea modernă și contemporană. Identificăm în clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe nu existau atunci când Bacon le descrie și de aceea denumirea realizată de el este mai puțin riguroasă. Descrierile realizate de Bacon au stat ca fundament la clasificarea științelor realizată de enciclopediștii francezi și ulterior la dezvoltarea științelor 110. Ce este predicția ce se autorealizează
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clasificarea realizată de filosoful englez științe care au apărut abia în secolul al XX-lea.109 Multe dintre aceste științe nu existau atunci când Bacon le descrie și de aceea denumirea realizată de el este mai puțin riguroasă. Descrierile realizate de Bacon au stat ca fundament la clasificarea științelor realizată de enciclopediștii francezi și ulterior la dezvoltarea științelor 110. Ce este predicția ce se autorealizează și cum funcționează aceasta la nivelul științei? Este una dintre metodele cel mai des întâlnite prin care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o formă de predicție. Ulterior verificarea ei se poate realiza prin noua imagine proiectată și, astfel, predicția poate să se autorealizeze prin acceptarea noului mod de a vedea lumea. Acest tip de acțiune a psihicului a fost perceput inițial de către Bacon prin intermediul idolilor, a cerut eliminarea acestora și prin aceasta a subiectivității. Dar acest lucru nu este posibil. Orice teorie, orice metodă direcționează mintea umană și o transformă, verificarea oricărei teorii fiind o formă a predicției autorealizatoare la nivelul planului teoretic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]