1,486 matches
-
abordează diferitele aspecte ale relațiilor cunoașterii, Descartes, Spinoza și Bacon s-au apropiat cel mai mult de infrastructura ei cerebrală. Din punct de vedere filosofic, metodele de gândire (prin rațiunea deductivă, inductivă și experimentală), forme descrise de Descartes, Spinoza și Bacon, sunt considerate de spiralogia biomedicală drept pârghii de dezvoltare permanentă a cunoașterii și a conștiinței într-o dublă spirală a progresului, în toate domeniile. Spinozismul descrie trei tipuri de cunoaștere: a) cunoașterea achiziționată din "auzite", ca o vagă experiență, necritică
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
ca importanță cu Legea universală a gravitației. Și chiar această lege se modifică în lumea infinitezimală a microcosmosului. Biofilosofia a fost fundamentată de gândirea unor personalități pragmatice: Hippocrate 9 , Aristotel, Galen, Avicenna, Maimonide, Copernic, Leonardo, Descartes, Leibniz 14 , Kant15, Spinoza, Bacon și Kuhn5. Biofilosofia își are partea ei de contribuție la descoperirea structurii ADN-ului în 1953 și a genomului uman în anul 2000. Biofilosofia cuantică, datorită descoperirii transformării corpusculului în undă și a probabilității, consideră măsurătorile particulelor ca "probabile" și
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
esență a filosofiei și o numește "continuitate a conștiinței". Consideră mintea omului ca o tabula rasa la naștere, cunoașterea fiind o experiență dobândită prin senzații și percepție. Considerat "tatăl liberalismului clasic", realizează o asociere a filosofiei empirice a lui Francis Bacon cu teoria contractului social. Dezvoltă epistemologia și filosofia politică. Scrierile sale i-au influențat pe Voltaire, Rousseau și Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii. Spiralogia se inspiră din ideile lockiene despre cunoaștere. 11 Carl Gustav "Peter" Hempel (1905-1997), scriitor și filosof
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
în minore și majore. Domeniul filosofiei cuantice este un exemplu de lege majoră ce impune necesitatea abordării filosofice a științelor universale în plină dezvoltare. 13 Karl Raimund Popper (1902-1994), filosof al științelor, respinge inductivismul clasic (metoda considerată științifică de Francis Bacon) și care confirmă, prin experiențe, o modestă axiomă, pe care o transformă într-una foarte importantă. El recomandă evitarea manevrelor de a îndrepta contradicția (dacă experimentul a dovedit-o). Apără democrația liberă și susține criticismul social în realizarea unei societăți
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Palmaresul lecturilor lui, bunăoară cele din 1906, face impresie; Sadoveanu preia din cărțile altora puncte de vedere felurite: despre religie, despre virtute, fericire și speranță; îl țin în loc conceptele de materialism și spiritualism cu opriri la Epicur și Lucrețiu, la Bacon, la d'Holbach, Locke și Condillac, la Descartes și Leibnitz, la Hegel și Kant. Căutătorul de răspunsuri extrage fragmente definitorii (frecvent în franceză; uneori în latină) din Pythagora și Machiavelli, din Tit Liviu și Sfântul Augustin, din Montesquieu și Voltaire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Schelling. Toate sistemele filosofice se reduc la patru forme: sensualism sau materialism, spiritualism, scepticism și misticism. Aceasta după V. Cousin eclectism. Eclectismul nu e un sistem ci o expunere critică; un scepticism luminat, mai degrabă. Noua metodă a lui Bacon: a observa cu exactitate, a analisa cu precisie, a generalisa cu rigoare, metodă științifică în ale gândirii, este aceea care convine în adevăr filosofiei și care a fondat filosofia științifică. Ea mai poate fi numită și filosofia baconiană. Începând cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Philosophie minérale; continuă, se întinde, în Philosophie anathomique a lui Geoffroy Saint-Hilaire și sfârșește, azi, cu Philosophie positiviste a lui Auguste Comte. Descartes pornește de la ceia ce i se pare lui clar, pentru a-și da socoteală de ce vede; Bacon, dimpotrivă, pleacă de la ceia ce vede, pentru a ajunge la principii necunoscute și pentru a le admite, oricare ar fi ele. Unul ajunge la îndoială; altul revoluționează știința. Unul zgudue Europa intelectuală și dispare; din opera lui nu rămâne decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din afară le deșteaptă. Materialiștii, dinpotrivă, se sprijină pe o teorie cu totul contrarie: după ei, ideile provin din impresiunile primite de simțuri. Înaintea impresiilor primite de simțuri, spiritul e absolut fără idei. Partisanii acestei teorii: Aristot, Epicur, Lucrețiu, scolasticii, Bacon, d'Holbach, Locke, Condillac și filosofii francezi din secolul XVIII consideră ca o axiomă maxima Nihil est in intelectu, quod primo fuerint in sensibus. Kant nu se împacă cu niciuna din cele două teorii. În Critica rațiunii pure (1781) el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un De profundis. Cousin a pronunțat discursul funebru. La méthode Baconienne est une des quatre ou cinq découvertes qui ont créé un autre univers: la poudre à canon, l'imprimerie, la boussole, la vapeur. Metoda inductivă și experimentală a lui Bacon a înoit lumea intelectuală. Bacon a fost după cum a zis Horațiu Walpole, profetul marilor adevăruri pe care, după aceea, Newton le-a arătat lumii. Științele nu sunt decât analiza fenomenelor observate, analisă urmată de generalisare. Științele nu sunt decât fapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pronunțat discursul funebru. La méthode Baconienne est une des quatre ou cinq découvertes qui ont créé un autre univers: la poudre à canon, l'imprimerie, la boussole, la vapeur. Metoda inductivă și experimentală a lui Bacon a înoit lumea intelectuală. Bacon a fost după cum a zis Horațiu Walpole, profetul marilor adevăruri pe care, după aceea, Newton le-a arătat lumii. Științele nu sunt decât analiza fenomenelor observate, analisă urmată de generalisare. Științele nu sunt decât fapte generalisate (Bacon). Sistemele cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înoit lumea intelectuală. Bacon a fost după cum a zis Horațiu Walpole, profetul marilor adevăruri pe care, după aceea, Newton le-a arătat lumii. Științele nu sunt decât analiza fenomenelor observate, analisă urmată de generalisare. Științele nu sunt decât fapte generalisate (Bacon). Sistemele cele mai strălucite, hipotesele cele mai ingenioase, au trecut; numai faptele singure au rămas; metodele de speculațiune n-au putut fonda nimic durabil; oamenii datoresc toate cunoștințele pe care le posedă metodelor de observație și experimentative (Cuvier). Dar mania
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Maupassant, Tennyson etc.... Precocitate: Pascal era gânditor mare la 13 ani; Rafael era artist la 14; Restif de la Bretonne citise multe cărți la patru ani, la 11 sedusese multe fete, la 14 compusese o poemă asupra celor întăi 12 amante; Bacon, la 15 ani, concepuse Novum organum; la 10 ani Pico dela Mirandola era mare filolog; Goethe scria în mai multe limbi înainte de 10 ani. Ascoli a publicat la 15 ani un studiu asupra rapoartelor dintre dialectele din Friul și Valachia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari gânditori, înțelepciune pe care nimeni n-o poate pune la îndoială. Și, ca să fie și mai convingător, a așezat pe masa onorabilului judecător Profesor Universitar Emerit Academician Dr. Dr. h. C. Julius Zimberlan și texte din Freud și Roger Bacon. Cu asemenea autori, a fost floare la ureche să demonstreze că, deși în acte I. R. era trecut drept impotent, în visele lui S. S., I.R. s-a deconspirat ca un adevărat Don Juan. Și a mai arătat maestrul cu opt
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
la dispoziție o armă... ăăă... o unealtă ce-l poate scăpa oricând. Această unealtă este oprirea timpului. Pentru că <Timpul este stăpânul care întrece până și puterea tuturor zeilor> a afirmat deja Pindar în zorii civilizației și mult mai târziu Francis Bacon a adăugat în același spirit, <Timpul este măsura activității, după cum banii sunt măsura mărfurilor>. Și să nu uităm nici vorbele atât de potrivite ale lui Borak cel Bătrân, <Timpul este...>" După altă oră și patruzeci de minute cât maestrul Ludovic
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
a oprit avocatul apărării, cerându-i să treacă la obiect. Iar maestrul Ludovic L., pe care nu-l cheamă Ludovic L. a spus pe un ton umil că el nu îndrăznește să se situeze mai la obiect decât Pindar, Francis Bacon și Borak cel Bătrân. În ultimul său cuvânt, suspectul a spus și el că nu îndrăznește să fie mai convingător decât Pindar, Francis Bacon și Borak cel Bătrân. Completul s-a retras pentru deliberare. 4. Sentința: În minuta sentinței se
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
un ton umil că el nu îndrăznește să se situeze mai la obiect decât Pindar, Francis Bacon și Borak cel Bătrân. În ultimul său cuvânt, suspectul a spus și el că nu îndrăznește să fie mai convingător decât Pindar, Francis Bacon și Borak cel Bătrân. Completul s-a retras pentru deliberare. 4. Sentința: În minuta sentinței se arată că: 1. Numitul Willy Sancez, ceasornicar, este găsit vinovat de uciderea numitului Juan de Blechengasse, domiciliat pe strada Cerului nr. 27bis. 2. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
romane, viitoare organizări sociale construite rațional, bazate pe spiritul de socializare. Între aceste romane care au precedat apariției concepțiilor moderne privind cooperația și primelor realizări practice de întreprinderi cooperatiste amintim: "Utopia" lui Thomas Morus și romanul "Noua Atlantis" al lui Bacon. O contribuție importantă la formarea ideologiei cooperatiste și la stabilirea principiilor care au stat la baza cooperației actuale au avut-o precursorii ideii cooperatiste, între care se detașează ca importanță următorii: P. C. Plockboy, John Belers, Robert Owen, Wiliam King
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole. Sectorul cooperatist din agricultura daneză deține părți importante de piață, În unele sectoare, cum ar fi cel zootehnic deține ponderi de 40 50 % din volumul total de afaceri, ajungând până la 90-95% în domeniul prelucrării laptelui și la producția de bacon. Importantă este contribuția cooperativelor la exportul de carne de porc și produse lactate unde deține aproape 100% din sector. Un aspect important al cooperației daneze este acela că în această țară nu există o lege specifică a cooperației. Asociațiile cooperatiste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 2TC " Capitolul 2" Managementul clasei - orizonturi și perspectiveTC "Managementul clasei - orizonturi [i perspective" 2.1. Perspective de abordare a clasei de elevitc
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1995. Ulrich, Cătălina, Managementul clasei de elevi - învățarea prin cooperare, Editura Corint, București, 2000. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 3TC "Capitolul 3" Structura dimensională a managementului claseiTC "Structura dimensional\ a managementului clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Capitolul 4TC "Capitolul 4" Nivelul interacțional al managementului claseiTC "Nivelul interac]ional al managementului clasei" 4.1. Relații și interacțiuni educaționale în clasa de elevitc "4.1. Rela]ii
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Voiculescu, Florea, Todor, Ioana, Voiculescu, Elisabeta, Managementul timpului - o abordare psihopedagogică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. tc "" Capitolul 5TC "Capitolul 5" Consecințe negative ale unui management defectuos al claseiTC "Consecin
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
prin cooperare, Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Voiculescu, Florea, Todor, Ioana, Voiculescu, Elisabeta, Managementul timpului - o abordare psihopedagogică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 6TC "Capitolul 6" Situațiile de criză educațională în clasa de eleviTC "Situa]iile
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educației și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984. Capitolul 7TC "Capitolul 7" Stiluri și strategii de intervenție ale cadrului didactic în situații
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Editura Corint, București, 2000. Vlăsceanu, Mihaela, Psihosociologia educatiei și învățământului, Editura Paideia, București, 1993. Vorobyev, N., „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. ConcluziiTC "Concluzii" Lucrarea de față tratează o temă de maximă importanță pentru procesul de formare inițială și continuă a cadrelor didactice, adresându-se în aceeași măsură atât educatoarelor, învățătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]