1,043 matches
-
copiatoare, fax, xerox și multifuncționale; 11. echipamente de protecție necesare prevenirii transmiterii infecției TB; 12. deplasări interne: cheltuieli cu transportul, cazarea și diurnă pentru personalul propriu, taxe drum; 12.1. decontarea transportului probelor biologice colectate din teritoriu către laboratoarele de bacteriologie TB regionale și naționale de referință. ---------- Pct. 12, lit. F de la titlul I.4 al cap. I din anexa 2 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDINUL nr. 1.287 din 15 octombrie 2015 publicat în
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
Aparat automat de citire VSH: a) între 1 - 10 poziții - 5 puncte b) între 11 - 20 poziții - 10 puncte c) peste 21 poziții - 15 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologie Metodă manuală - identificarea germenilor - 10 puncte - efectuarea antibiogramei - 8 puncte 2.2. Micologie: Metodă manuală - decelarea prezenței miceliilor și identificarea - 10 puncte miceliilor - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte - analizor
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
aparate în vederea acordării punctajului. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologie Metodă manuală - identificarea germenilor - 10 puncte - efectuarea antibiogramei - 8 puncte 2.2. Micologie: Metodă manuală - decelarea prezenței miceliilor și identificarea - 10 puncte miceliilor - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte - analizor automat de microbiologie cu spectometrie - 60 puncte de masă MALDI-Tof, pentru identificarea rapidă a germenilor patogeni Se consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și antibiograma sau antifungigrama în mod automat. Densitometrul (nefelometru) destinat măsurării turbidității suspensiilor bacteriene cât și galeriile de identificare a bacteriilor nu sunt analizoare automate de bacteriologie. Se iau în calcul în vederea acordării punctajului maxim 2 aparate. 2.4. Parazitologie: - examen parazitologie pe frotiu - 2 puncte 3. Biochimie serică și urinară: a) Analizoare pentru biochimie: - a1 analizor semiautomat - 10 puncte - a2 analizor de ioni semiautomat - 15 puncte
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276584_a_277913]
-
la Odessa. Aici a obținut diploma de bacalaureat în 1910. Imediat după obținerea diplomei a imigrat în SUA, unde a absolvit, în 1915, "Colegiul Rutgers" din New Jersey, unde și-a luat licența în agricultură. A efectuat cercetări în domeniul bacteriologiei solului, la "Stațiunea Agricolă Experimentală" din New Jersey, sub îndrumarea doctorului J.G. Lipman, după care a trecut cu succes examenul de masterat în 1916. În același an, Waksman a fost naturalizat cetățean american și a fost numit cercetător asociat la
Selman Abraham Waksman () [Corola-website/Science/300070_a_301399]
-
alcătuit din două încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) și Cyanophyta (algele albastre-verzi). Bacteriile sunt cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite în aer, apa, sol, pe obiecte, alimente și organisme. Știință care se ocupă cu studierea bacteriilor se numește bacteriologie, sau microbiologie. Formă este un criteriu foarte important de clasificare și identificare a bacteriilor, aceasta variind în funcție de vârstă, factori ereditari specifici și mediul de cultură. Principalele forme de observație a bacteriilor sunt: Există deasemenea pe lângă aceste forme principale de observație
Bacterie () [Corola-website/Science/300776_a_302105]
-
(n. 5 ianuarie 1873, București - d. 27 noiembrie 1939, Iași) a fost un medic bacteriolog român. A fost profesor de bacteriologie la Universitatea din Iași, rector al Universității Mihăilene din Iași și membru al fostei Academii de medicină. Este cunoscut prin lucrările sale de epidemiologie și bacteriologie asupra poliomielitei, febrei tifoide și serovaccinației. a urmat studiile gimnaziale și liceale la Institutul
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
27 noiembrie 1939, Iași) a fost un medic bacteriolog român. A fost profesor de bacteriologie la Universitatea din Iași, rector al Universității Mihăilene din Iași și membru al fostei Academii de medicină. Este cunoscut prin lucrările sale de epidemiologie și bacteriologie asupra poliomielitei, febrei tifoide și serovaccinației. a urmat studiile gimnaziale și liceale la Institutul Schweitz-Thierrin și la Liceul Sf. Sava din București, obținând bacalaureatul în 1891. Începând din 1892 urmează studiile universitare la Facultatea de Medicină din Paris, devenind doctor
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
al acestei facultăți în 1901 cu teza " Septicémie expérimentale par le cocco-bacille de Pfeiffer. Essais d’immunisation" (Septicemia experimentală cu cocobacilul lui Pfeiffer. Încercări de imunizare). În paralel a studiat științele naturale la Sorbona obținând licența. S-a specializat în bacteriologie la Institutul Pasteur din Paris alături de Ion Cantacuzino, lucrând în laboratorul lui Ilia Mecinikov. Reîntors în țară a ocupat, începând cu anul 1902, postul de șef de lucrări la Catedra de Medicină experimentală a Facultății de Medicină din București. În
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
Medicină din București. În 1903 ocupă prin concurs postul de medic secundar al Spitalelor din Bucuresti devenind ulterior, în 1907, medic șef al Sanatorului de tuberculoși Filaret. Ulterior se transferă la Iași unde este numit profesor titular la Catedra de Bacteriologie a Universității din Iași în 1912. A fost rector al acestei universități între 1 decembrie 1923 - 30 noiembrie 1926 și director al Institutului de Igienă din Iași începând cu anul 1930, conducând activitatea plasei sanitare model Tomești. A organizat, de
Alexandru Slătineanu () [Corola-website/Science/308713_a_310042]
-
un tratat despre bolile pomilor fructiferi. În anii 1880-1884 savantul american "Burrill "a descoperit prima bacterioză la plante - arsura bacteriană a merilor și perilor - Erwinia amylovora. Apare o nouă ramură a patologiei vegetale, numită fitobacteriologia. Dezvoltarea de mai departe a bacteriologiei vegetale se datorește lucrărilor unor așa savanți renumiți ca "E. Smith, Iacevski, Krasilnikov, Bergey, Săvulescu" etc. În anul 1881 savantul italian "Saccardo" a început publicarea unei lucrări fundamentale, numită “"Sylloge fungorum omnium cognitorum"”, în 26 de volume în care a
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Clemens Peter von Pirquet (n. 12 mai 1874, Viena - d. 28 februarie 1929, Viena) a fost un om de știință și medic pediatru austriac, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul bacteriologiei și imunologiei. A inventat și a introdus în medicină termenul de alergie. Este fratele mai mare al lui Guido von Pirquet (1880-1966), unul din pionierii explorării spațiului, specialist în termodinamică și balistică. Se naște la Viena, într-o familie din
Clemens von Pirquet () [Corola-website/Science/307977_a_309306]
-
din Graz și devenind doctor în medicină în 1900. Începe să profeseze, ca intern și apoi ca rezident, la "Spitalul de Copii din Viena", unde este asistentul renumitului profesor Theodor Escherich. Devine specialist în pediatrie în 1908. Este interesat de bacteriologie și imunologie. În 1905 publică, împreună cu colegul său, Béla Schick, prima monografie despre "Boala serului". În 1906, pe baza observației că pacienții cărora li se administraseră anterior injecții cu ser anti-difteric de cal sau vaccin antivariolic prezentau reacții mai rapide
Clemens von Pirquet () [Corola-website/Science/307977_a_309306]
-
(n. 18 august 1883, orașul Săveni, județul Botoșani; d. 20 februarie 1969, București a fost un om de știință român, cercetător și profesor în domeniul bacteriologiei, a bolilor infecțioase și a vaccinurilor, membru al Academiei Române. Fiu al unor institutori din Săveni, județul Botoșani, a urmat liceul la Botoșani și Iași (Liceul Costache Negruzzi din Iași), apoi Facultatea de Medicină la București absolvită în 1907. Specializarea în
Mihai Ciucă () [Corola-website/Science/303660_a_304989]
-
bolilor infecțioase și a vaccinurilor, membru al Academiei Române. Fiu al unor institutori din Săveni, județul Botoșani, a urmat liceul la Botoșani și Iași (Liceul Costache Negruzzi din Iași), apoi Facultatea de Medicină la București absolvită în 1907. Specializarea în domeniul bacteriologiei, igienei și bolilor infecțioase a făcut-o în cadrul institutelor conduse de Victor Babeș și Ioan Cantacuzino din București. Din 1905 lucrează benevol în Laboratorul de Medicină Experimentală. Perioada 1907 - 1912 o petrece lucrând ca preparator în același laborator și ca
Mihai Ciucă () [Corola-website/Science/303660_a_304989]
-
a fi profesor de igienă la Facultatea de Medicină din Iași, unde va sta timp de 12 ani. Ciucă participă împreună cu profesorul Ion Catacuzino la luarea și aplicare măsurilor de combatere a holerei. În perioada 1934-1962 a fost profesor de bacteriologie la Facultatea de Medicină din București, și numit subdirector al Institutului „Dr. I. Cantacuzino”, desfășurând, în paralel, o intensă activitate la Institutul de Seruri și Vaccinuri. Din 1938 este membru al Academiei Române, al multor academii și societăți științifice străine, secretar
Mihai Ciucă () [Corola-website/Science/303660_a_304989]
-
în scopuri tehnice - la producerea vacsului pentru încălțăminte, linoleumului, mătăsii, pieilor artificiale, săpunului, vopselei, acuarelei, la producerea peliculelor fotografice foarte fine. De asemenea, este folosit pe larg la prepararea jeleurilor în industria de patiserie, la pregătirea mediilor de cultură în bacteriologie, în industria textilă și cea farmaceutică. În ultimii ani, agar-agar este deseori înlocuit cu un agent de gelificare sintetic extras din specii de alge marine care se dezvoltă în Marea Albă.
Agar-agar () [Corola-website/Science/310516_a_311845]
-
de tineret „Hanoar haoved” („Tineretul muncitor”). După ce a învățat mai întâi la gimnaziul „Herzliya” din Tel Aviv, în anul 1933 a absolvit prestigiosul gimnaziu ebraic din cartierul Rehavia din Ierusalim. În continuare, între anii 1933-1938 a studiat botanica, zoologia și bacteriologia la Universitatea ebraică, luând titlul de master în științe. Apoi a urmat cursuri de chimie, fizică și matematică. Titlul de doctor în științe l-a obținut în domeniul chimiei în anul 1941, cu o cercetare asupra măsurării proprietăților proteinelor și
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
Evreiești din România. În 1946, a devenit doctor în medicină și chirurgie al Facultății de Medicină București iar în 1958 a devenit și doctor în științe. În 1944 a lucrat ca intern în laboratoarele de spital, în laboratoarele catedrei de bacteriologie ale Facultății de Medicină din București, iar din 1945 și în cele ale catedrei de inframicrobiologie - virusologie. Ca medic specializat în virologie Cajal a fost un discipol al acad. Ștefan S. Nicolau, întemeietorul școlii românești de virusologie. Contribuțiile sale au
Nicolae Cajal () [Corola-website/Science/305287_a_306616]
-
Aparat automat de citire VSH: a) între 1 - 10 poziții - 5 puncte b) între 11 - 20 poziții - 10 puncte c) peste 21 poziții - 15 puncte NOTĂ: Se iau în calcul maxim 2 aparate în vederea acordării punctajului. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologie Metodă manuală - identificarea germenilor - 10 puncte - efectuarea antibiogramei - 8 puncte 2.2. Micologie: Metodă manuală - decelarea prezenței miceliilor și identificarea miceliilor - 10 puncte - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte Se
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
aparate în vederea acordării punctajului. 2. Microbiologie: 2.1. Bacteriologie Metodă manuală - identificarea germenilor - 10 puncte - efectuarea antibiogramei - 8 puncte 2.2. Micologie: Metodă manuală - decelarea prezenței miceliilor și identificarea miceliilor - 10 puncte - efectuarea antifungigramei - 8 puncte 2.3 Analizoare microbiologie (bacteriologie + micologie) - analizor automat de microbiologie - 40 puncte Se consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și antibiograma sau antifungigrama în mod automat. Densitometrul (nefelometru) destinat măsurării turbidității suspensiilor bacteriene cât și galeriile de
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
consideră analizor automat de microbiologie echipamentul care efectuează atât identificarea bacteriilor sau fungilor cât și antibiograma sau antifungigrama în mod automat. Densitometrul (nefelometru) destinat măsurării turbidității suspensiilor bacteriene cât și galeriile de identificare a bacteriilor nu sunt analizoare automate de bacteriologie. Se iau în calcul în vederea acordării punctajului maxim 2 aparate. 2.4. Parazitologie: - examen parazitologie pe frotiu - 2 puncte 3. Biochimie serică și urinară: a) Analizoare pentru biochimie: - a1 analizor semiautomat - 10 puncte - a2 analizor de ioni semiautomat - 15 puncte
NORME METODOLOGICE din 30 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270564_a_271893]
-
2.2812 Detectarea proteinelor 2.2819 Alte investigații privind alte lichide de puncție dintre lichidele organismului 2.282 Examenul lichidului spermatic 2.2820 Spermograma 2.2821 Examen citologic \- frotiu colorat 2.2829 Alte investigatii privind examenul lichidului spermatic 2.3 BACTERIOLOGIE VIRUSOLOGIE 2.30 Bacteriologie 2.300 Hemocultura 2.3000 Bacterii aerobe 2.3001 Bacterii anaerobe 2.3002 Mycobacterium sp. 2.3009 Alte investigații privind hemocultura 2.301 Lichide de puncție 2.3010 Lichide cefalorahidian 2.30100 Examinarea sedimentului pe frotiu
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
2.2819 Alte investigații privind alte lichide de puncție dintre lichidele organismului 2.282 Examenul lichidului spermatic 2.2820 Spermograma 2.2821 Examen citologic \- frotiu colorat 2.2829 Alte investigatii privind examenul lichidului spermatic 2.3 BACTERIOLOGIE VIRUSOLOGIE 2.30 Bacteriologie 2.300 Hemocultura 2.3000 Bacterii aerobe 2.3001 Bacterii anaerobe 2.3002 Mycobacterium sp. 2.3009 Alte investigații privind hemocultura 2.301 Lichide de puncție 2.3010 Lichide cefalorahidian 2.30100 Examinarea sedimentului pe frotiu colorant Gram - prezenta bacteriilor
ORDIN nr. 1.782 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273188_a_274517]
-
2.2812 Detectarea proteinelor 2.2819 Alte investigații privind alte lichide de puncție dintre lichidele organismului 2.282 Examenul lichidului spermatic 2.2820 Spermograma 2.2821 Examen citologic \- frotiu colorat 2.2829 Alte investigatii privind examenul lichidului spermatic 2.3 BACTERIOLOGIE VIRUSOLOGIE 2.30 Bacteriologie 2.300 Hemocultura 2.3000 Bacterii aerobe 2.3001 Bacterii anaerobe 2.3002 Mycobacterium sp. 2.3009 Alte investigații privind hemocultura 2.301 Lichide de puncție 2.3010 Lichide cefalorahidian 2.30100 Examinarea sedimentului pe frotiu
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]