2,143 matches
-
mergeți. Gosseyn se îndoia că i s-ar putea spune ce voia să știe. Dar ajunse într-o încăpere mai puțin mare decât se aștepta și atât de obișnuită încât se întrebă dacă nu greșise drumul. Niște oameni așteptau pe banchete și în fața lui, dincolo de bariera de lemn, se găseau opt birouri la care se afla câte un funcționar.. Mai departe, un birou închis cu geamuri, cu o masă mare. Când trecu de barieră, mai mulți funcționari se ridicară în semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
una dintre fițuicile alea otrăvite despre care oamenii decenți cred că ar trebui interzise: acelea care tipăresc povești urîte despre cetățenii bogați, celebri și hiper-respectați. Dechise portiera mașinii. El se așeză lîngă ea și porniră. Unde mergem? întrebă el. — La banchet. Vom ajunge la timp pentru discursurile finale. Dar nu vreau să merg la banchet. Nu vreau ca alți delegați sau nimeni altcineva să mă vadă sau să li se amintească de mine. — Ești demoralizat. O să-ți treacă. Fiică-mea este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
acelea care tipăresc povești urîte despre cetățenii bogați, celebri și hiper-respectați. Dechise portiera mașinii. El se așeză lîngă ea și porniră. Unde mergem? întrebă el. — La banchet. Vom ajunge la timp pentru discursurile finale. Dar nu vreau să merg la banchet. Nu vreau ca alți delegați sau nimeni altcineva să mă vadă sau să li se amintească de mine. — Ești demoralizat. O să-ți treacă. Fiică-mea este o primitivă proastă și nesimțitoare. Dacă ar fi avut grijă de tine, nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Nu ești foarte inteligent, Lanark. — Am început să remarc asta de curînd, spuse Lanark după un moment de tăcere. — îmi pare rău, bătrînelule, nu-i vina ta. Oricum, acum încerc să te înfurii. — De ce? — Vreau să asmuți tot iadul la banchet. — De ce? N-o s-o fac, dar de ce? — Pentru că a fost cea mai blîndă, cea mai politicoasă, cea mai docilă adunare din toată istoria. Delegații s-au comportat unii cu alții de parcă ar fi manevrat explozive. Toate afacerile murdare și mecanismele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mergeți. Gosseyn se îndoia că i s-ar putea spune ce voia să știe. Dar ajunse într-o încăpere mai puțin mare decât se aștepta și atât de obișnuită încât se întrebă dacă nu greșise drumul. Niște oameni așteptau pe banchete și în fața lui, dincolo de bariera de lemn, se găseau opt birouri la care se afla câte un funcționar.. Mai departe, un birou închis cu geamuri, cu o masă mare. Când trecu de barieră, mai mulți funcționari se ridicară în semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pe la 8 și jumătate, trăsura familiei Margulis, veche, dar cu caii proaspăt țesălați și hamurile cu ciucuri noi, roșii. Nelu, vizitiul, se făcuse bine, dar era tot tras la față. Doamna abia încăpuse, cu poalele rochiei revărsate, pe una din banchete, iar doctorul era flancat de Jacques și de ștrengarul de Nicu, la a cărui ținută contribuise toată familia: arăta ca scos din cutie. Băiatul era roșu la față, îi era cald, și avea privirea lui de fugă sub sprâncenele în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de miile de oameni sosiți cu cinci trenuri de plăcere, între ei și cei mai faimoși gazetari. Și de trenul special cu toată curtea regală, corpul diplomatic, miniștrii. O săptămână mai târziu, Neculai Procopiu onora invitația de a participa la banchetul oferit de Ministrul lucrărilor publice în onoarea lui Saligny și a celorlalți ingineri care au lucrat la pod. Alexandru ridică politicos paharul spre Procopiu, pentru a-l felicita. Iată că avea un curaj și o pasiune de care nu l-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ieșind din câte-un tablou, ca și cum ar fi vrut, într-un labirint, să găsească drumul. În naturile moarte, nu era mare lucru: câte o masă, un jilț, uneori - câte o draperie, un vânat pus pe tavă. Dar, în scenele de banchet, erau chipuri, rumoare, slujnice care miroseau a săpun și, mai ales, uși care trimiteau din sala mâncării înspre ascunzători și locuri secrete. Când l-a întrebat pe Godun dacă înrămase tablourile ori le cumpărase de-a gata, felul nepăsător în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
o plasă de fluturi pentru bărbați. Era o femeie înfricoșată, care împlinea patruzeci de ani. Toți veniseră în mașini somptuoase, pe care Omar nu le recunoștea, fiindcă nu le reparase vreodată. Pablo se strădui ca întâia comemorare să fie un banchet funerar, cu avalanșe de carne și vin, încât amintirea dentistului avea să se odihnească pe o saltea de rulou de vânat, de fileuri și de jambon crud-uscat. Stăteau toți împrejurul mesei, mai puțin pisica Eleonor, care dispăruse. Godun ajunsese parlamentar
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Constanța) În această localitate s-a descoperit o stelă funerară a unui biarcus din partea locului. Frontonul piesei funerare este decorat în centru cu o coroană și cu frunze de acant, la acrotere. Dedesubt apar mai multe imagini cu personaje tipice banchetului funerar și eroizării defunctului. Reprezentarea este specifică epocii târzii, ca și neîndemânarea execuției, de altfel, evidentă. Basorelieful de pe placa de calcar provenind de la Chiosè Aidin, de lângă Silistra, are conținut clar creștin: Maica Domnului este redată cu Pruncul Isus, pe genunchi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Tulcea): ruinele a trei bazilici creștine, databile între secolele V-VI; 17) la Tropaeum Traiani (Adamclisi, jud. Constanța): bazilicile paleocreștine, criptele martirice și cele relicvate; 18) la Ulmetum (Pantelimonul de Sus, jud. Constanța): o stelă funerară cu reprezentări ale banchetului funerar și ale eroizării defunctului, precum și cu alte indicii creștine, care demonstrează nimic altceva decât insistența înrădăcinării creștinismului prin dezrădăcinarea religiilor anterioare celei dintâi în spațiul Sciției Minor. 4.2. Considerații finale Elementele principale ale prezenței paleocreștine din necropolele Sciției
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de a-l sluji, cum aș putea nu doar să o afirm, dar și să o mărturisesc, practicând, măcar în parte, ceea ce acest șuvoi de iubire vrea, adică iubirea reciprocă? Este acea haină de nuntă, despre care se vorbește în banchetul pe care Dumnezeu îl dă (cf. Mt 22,1-14). Haina pe care trebuie s-o îmbrăcăm, și care ne este dăruită la intrare, este tocmai aceea de a spune lui Dumnezeu, Domnul: știu că iubești toate și pe toți, și
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
așeze în calea norocului meu. Mi-au dat ieșirea din spital cu recomandări călduroase, ca să pot ocupa acel post, încredințați că, în curând, voi reuși să mă înscriu și la cursuri. În seara dinaintea plecării au dat chiar un mic banchet, destupând o sticlă de șampanie în cinstea mea și urîndu-mi să devin un mare artist. Unul a crezut că face o glumă adăugând că Van Gogh a sfârșit la spital, în timp ce eu plecam din spital să cuceresc gloria. De aceea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
când își părăsesc birourile, se adună în cafenele, la ore fixe, se plimbă pe același bulevard sau stau în balcoanele lor. Dorințele celor mai tineri sunt violente și scurte, în timp ce viciile celor mai în vârstă nu depășesc asociațiile de popicari, banchetele prietenești și cluburile în care se mizează sume mari la jocul de cărți. Veți spune fără îndoială că asta nu e ceva particular pentru orașul nostru și că, la urma urmei, toți contemporanii noștri sunt la fel. Fără îndoială, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
intrare era o imensă fotografie Înrămată a unei femei cu naționalitate incertă, cu spatele Întors spre privitor pentru a expune cât mai bine tatuajul cu detalii complicate de pe trupul ei. Era o miniatură otomană. Arăta ca o scenă dintr-un banchet, cu un acrobat ce mergea pe deasupra capetelor mesenilor pe o frânghie Întinsă de la un umăr la altul. O astfel de miniatură tradițională tatuată pe spatele unei femei moderne era surprinzătoare. Dedesubt era o frază În engleză: UN TATUAJ E UN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ei și fu surprins să afle că atunci nu se simți deloc rușinat sau umilit. Abia acum era în stare să aprecieze foamea care îl făcea să se gândească la o plăcintă cu carne de cinci copeici ca la un banchet și care îexonera de orice gest dezonorant. Îi mai rămânea doar un lucru de făcut. Atras de sferele strălucitoare de culoare, Virginski se apropie de luminile din vitrina farmaciei lui Friedlander și constată cu uimire că acestea erau sticle simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ambiguu. Putea fi o aprobare, o negare sau un simplu tic nervos. ă Marele și, după cum spun unii, nemuritorul general atenian, continuă Porfiri. Era la fel de cunoscut pentru dezmățul și sacrilegiile sale cât și pentru iscusința sa militară. Referința este la Banchetul lui Platon. În traducerea lui Goriancikov pasajul sună astfel: „Oare nu a dormit Alcibiade cu Socrate sub același cort și oare nu a îmbrățișat cu brațele sale păcătoase un om spiritual?“ ă Da, da, da, Porfiri Petrovici. Sunt pefect conștient
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
așeze în calea norocului meu. Mi-au dat ieșirea din spital cu recomandări călduroase, ca să pot ocupa acel post, încredințați că, în curând, voi reuși să mă înscriu și la cursuri. În seara dinaintea plecării au dat chiar un mic banchet, destupând o sticlă de șampanie în cinstea mea și urându-mi să devin un mare artist. Unul a crezut că face o glumă adăugând că Van Gogh a sfârșit la spital, în timp ce eu plecam din spital să cuceresc gloria. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să-l ucidă pe marchizul creștin Conrad de Monferrat și-i instruiește pe doi dintre ai săi, care se infiltrează printre necredincioși, copiindu-le obiceiurile și limba, după o pregătire grea. Travestiți În călugări, În timp ce episcopul din Tyr dădea un banchet În cinstea neștiutorului marchiz, Îi sar În spate și-l rănesc. Unul dintre Asasini este omorât imediat de gărzile marchizului, celălalt se refugiază Într-o biserică, așteaptă să-i fie adus rănitul, sare asupra lui, Îl lichidează și-și dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Bătrânul descoperise o modalitate Înfiorătoare de a-i face pe cavalerii săi foarte fideli până la ultimul sacrificiu, adevărate mașini de război invincibile. Îi ducea Încă de mici, În timpul somnului, până În vârful fortăreței, le biciuia nervii cu desfătări, vin, femei, flori, banchete deșănțate, le lua mințile cu hașiș - de unde și numele sectei. Iar când nu mai puteau renunța la deliciile perverse ale acelei născociri de Paradis, Îi smulgea din somnul lor și-i punea În fața următoarei alternative: du-te și ucide; dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
casă aseară? Fran îi evită privirea, sperând cu disperare că Stevie n-avea habar despre ce se întâmplase și că nici n-avea să afle vreodată. — De fapt am vomitat în mașina lui. — Bietul Jack. Sper că nu pe prețioasele banchete de piele. — Nu-ți face griji pentru prețioasa mașină a bietului Jack. Mi-a golit poșeta și mi-a întins-o pe post de pungă în care să vărs. Stevie hohoti. — Îmi place! Băiatul ăsta are stil! Cunoscând-o foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
baxuri, le-am luat și le-am vândut cu douș’cinci de lei. Am cărat toată noaptea, câte unul, nu m-am grăbit. Era o vilă, un sediu al unei firme de construcții, și acolo aveam eu o reședință: cu banchete de la mașini, pe care nu le vândusem - pentru că pica bani, nu le mai vindeam. Mergeam la discoteci, baruri, să mă distrez, pocher, disco-baruri, videoteci. Dormeam până la unșpe-douășpe, apoi îmi făceam plinul la buzunar în oraș, și până la unșpe-douășpe noaptea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ecou disproporționat în raport cu valoarea destul de modestă a personajului (amestec kitsch de ezoterism și erotism morbid): „Într-adevăr, primirea era excesiv de călduroasă și este uimitor cum atîția oameni politici de vază s-au întrecut în a fi în preajma «Sâr»-ului, la banchete și recepții, a da dejunuri în cinstea lui (ca N. Filipescu și C. Holban), a-l saluta cu toasturi entuziaste. Oameni politici importanți, ca N. Filipescu, Take Ionescu, I. Lahovary, C.C. Arion, C. Dissescu, sau intelectuali de primă mărime, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
modern, o instituție informală și unul dintre factorii coagulanți ai primului nostru modernism postsimbolist. Imaginea sa se țese, retrospectiv, din mărturii. Iată cîteva: B. Fundoianu: „Bogdan-Pitești și-a pus geniul în viață. A fost unul din puținii convivi vrednici de banchetul lui Platon. (...) nu putea gusta elevația morală. Era un simplu Alcibiade, zvelt, orgolios și cinic. (...) Izolat de ceea ce imbecilii continuă să numească cu venerație «opinia publică», Bogdan-Pitești a avut cea mai aleasă societate ani de-a rîndul (...) Numai la Bogdan-Pitești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la București, invitat de Asociația culturală italo-română. Prilej cu care susține trei conferințe în limba franceză (Le Futurisme mondial, L’Art plastique moderne și La Littérature italienne contemporaine) însoțite de proiecții. Caracterul oficial al vizitei a fost marcat printr-un banchet organizat în onoarea oaspetelui, pe 12 mai, de către Societatea Scriitorilor Români, la restaurantul Colonade și printr-o recepție la Academia Română (Marinetti, personalitate publică a regimului fascist al lui Mussolini, era, la acea dată, el însuși academician). Banchetul a fost prezidat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]