2,205 matches
-
într-adevăr o doare când purtarea lui Richard trezea reacții ostile la ceilalți. O dată, după o cină în timpul căreia el fusese în mod special nesuferit și diareic, ea m-a luat deoparte în bucătărie. — Te rog să nu-l urăști, Barbara, a șoptit ea. Era ușor beată. — Nu-l urăsc, am zis eu. Știu că poate fi plicticos, a continuat ea, dar pe dinntru e așa de dulce. A avut o viață foarte dură. Știi că fără ochelari e chiar orb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dar nu ascultă. Zice că fie accept escorta, fie stau cu Ben în casă. A început din nou să plângă. — E revoltător, am zis eu. O să ne întoarcem împreună în casă și încercăm să rezovăm treaba asta. — Oh, nu știu, Barbara. Nu e în toane bune. Mai bine să nu facem un scandal. Sheba s-a uitat la mine nehotărâtă. — Vrei să fii escortată peste tot de prietena asta a lui Richard? am întrebat-o eu. — Nu. — Atunci hai. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
fie însoțită de cineva în care am încredere, a zis Richard. Săptămâna trecută a dispărut cu el pentru mai mult de două ore. Lila și Hugh erau îngroziți. — Da, am fost, a îngăimat Lila, timidă. — M-am informat pe cale legală, Barbara, a zis Richard, așa că nu mai încerca, bine? Sincer, aș fi avut toate argumentele să-i refuz orice contact cu Ben. — Unde e el acum, a întrebat Sheba. — E sus, se joacă, a zis Richard. Părea că nu prea poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
o să te las s-o interoghezi. Ea n-a făcut nimic rău, știi? — Scuză-mă, am spus. Tu mi-ai spus că pot să-i pun întrebări. N-am întebat nimic exagerat... — Nu-ți mai băga nasul în asta, ok Barbara? Nu ai nici o legătură... — Ok, a intervenit Sheba. Ok. A ridicat mâinile ca și cum s-ar fi predat. O iau cu mine. O iau. Doar nu mai țipați. Vă rog, vreau doar să plecăm. După asta, Richard s-a dus sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Megan am tresărit. Înainte ca cineva să apuce să mai zică ceva, Ben a năvălit în cameră. — Ula, ula, mami, mami, mami! Imediat în spatele lui, Richard mi-a aruncat o privire plină de ură. — Cred că de-acum poți pleca, Barbara, a zis el. Un cretin plin de sine. Nouă Sheba e foarte morocănoasă în dimineața asta. N-a mâncat mai nimic și imediat s-a ridicat și s-a închis în dormitor „să lucreze“. În ultimul timp se plânge că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
cu încăpățânare să o pună în joc. Dacă n-ai fi fost așa o nervous Nelly, acum am fi putut avea milioane, i-a spus Richard în acea seară. Apoi s-a uitat la mine. — Nu-i așa că am dreptate, Barbara? — Ei bine, poate că nu e așa de rău că Sheba e precaută, am zis. Poate știe ea câte ceva despre cum e să strângi baierele pungii. La urma urmelor, e fiică de economist. — Pfaf, a făcut Richard un gest nervos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și a venit și ea. — Nenorocita de școală, a zis — Cum a rămas? a întrebat Richard. — Vor să ne ducem mâine s-o luăm. — Ce prostie, a zis Richard. — Pot să fac ceva? am întrebat. — Nu, nu. Doamne, iartă-ne Barbara, a zis Sheba întorcându-se spre mine și zâmbind. E vorba despre Polly care are probleme la școală. O exmatriculează. — Care e problema? — Cică e tiranică, zic ei, a spus Sheba. Ridicol, s-a umflat Richard. — Adică cum tiranică? am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Sheba la el. Richard a părut ofensat. Însă a spus doar, liniștit: — Pentru că așa e. M-am ridicat în picioare. — Trebuie să plec. Dacă pot să vă ajut cu ceva... Sheba a zâmbit și m-a bătut pe umăr. — Mulțumesc, Barbara. E foarte frumos din partea ta, dar nu e nimic de făcut. Richard și Sheba s-au dus la Brighton a doua zi. S-au întâlnit mai întâi cu directoarea și apoi cu psihologul școlii. Aceste discuții au fost lungi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
invitase la cină cu familia ei. După, planul era să mergem la Primrose Hill să vedem artificiile. Eu, nefiind un fan al artificiilor, mi-am exprimat rezervele cu privire la partea a doua a serii, dar Sheba a insistat: — Oh, te rog, Barbara, se ruga ea, am nevoie de suport moral. Casa Hart era destul de tensionată. Eforturile lui Richard și ale Shebei de a-i găsi o altă școală nu dăduseră nici un rezultat. Școlile pe care Polly le considera acceptabile n-o acceptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
acum. Când se termină desenele, a zis Polly. — Nu, acum, te rog, Polly. Polly și-a dat ochii peste cap teatral trântind ușa la bucătărie. Nu sunt servitoarea ta. Sheba s-a uitat la mine și s-a strâmbat: — Oh, Barbara, nu-ți poți imagina cum poate să fie, a șoptit ea. De fapt, mi se părea că pot. — Se poartă urât cu toată lumea, a continuat Sheba. Chiar și cu Richard. Când nu vrea bani de la el. Cu mine, e nepoliticoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
avem nici o autoritate asupra ei. Richard a încercat să ajungă la un compromis - a inventat regula că nu are voie să fumeze chestii decât afară în grădină. Dar ea nu ține cont nici de asta. Camera ei duhnește a droguri, Barbara. Sunt high numai intrând acolo. Are un bong în mijlocul camerei, pe covor, pentru numele lui Dumnezeu. Sunt sigură că vom lua cu toții foc într-o noapte. S-a oprit și s-a uitat din nou la carne. — Drăcia dracului, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
ușa cămării. Presupun că o să avem paste la cină. O jumătate de oră mai târziu s-a întors Richard cu fosta soție și cu fiica cea mare, Saskia. Cea mică, Claire, se hotărâse în ultimul moment să rămână acasă. — Bună, Barbara, bună, Bash, a strigat Marcia, prelingându-se în bucătărie. Avea o pelerină violetă, al cărei tiv se târa pe jos pe podeaua bucătăriei, adunând resturile pe care Sheba le lăsase ciopârțind carnea fără grijă. — Oh, splendid, paste, triluia ea, uitându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
voia ca eu să pot înțelege, îmi dau seama acum. O delecta gândul că nu poate fi înțeleasă. — Dar nu e vorba numai despre tine, am zis. Ai copii. Te-ai gândit la ei? S-a schimbat la față. — Da, Barbara, știu. Știu că sunt un om groaznic. Mă gândesc mereu să pun punct. Nu te mai gândi și fă-o, pentru Dumnezeu. Sheba a făcut un gest de întrerupere cu mâna. — Te rog, Barbara, nu-mi ține lecții. Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
S-a schimbat la față. — Da, Barbara, știu. Știu că sunt un om groaznic. Mă gândesc mereu să pun punct. Nu te mai gândi și fă-o, pentru Dumnezeu. Sheba a făcut un gest de întrerupere cu mâna. — Te rog, Barbara, nu-mi ține lecții. Nu mă ajută cu nimic. A fi îndrăgostit e ca o boală, nu? Ca aceea de a fi depresiv. Sau a fi fascinat. Ești de fapt sub apă - oamenii îți vorbesc despre viața pe uscat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
mă gândesc că i s-ar putea întâmpla ceva. Plâng cu furie numai la acest gând. Cred că simt mai mult din ceea ce oamenii numesc instinct matern pentru el, decât pentru Polly. — Dar, Sheba... Știu că e un comportament inacceptabil, Barbara. Dar trebuie s-o fac. Vreau s-o fac. — Vrei să te prindă? Asta e? Pericolul și toate astea? Nu! a exclamat, frângându-și mâinile cu disperare. Nu, nu pot să-ți spun de ce fac asta. Asta spun. Că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
simte foarte rău, am zis eu, arătând spre cușcă. Sheba s-a uitat și ea. — O, draga mea. Săraca Portia. Vii de la veterinar? — Da. Suferă prea mult. Nu pot să mai suport, și am început să plâng. — Biata de tine, Barbara, a zis Sheba. Ce îngrozitor. S-a ridicat și a venit lângă mine și s-a ghemuit în fața mea. — O să fie bine, a zis, mângâindu-mă pe genunchi. După un minut, s-a ridicat și a tras un scaun ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și să chicotească. A luat telefonul, s-a repezit în toaleta de la subsol și a închis ușa. Am stat, dând nervoasă din picioare, așteptând-o să se întoarcă. Când a ieșit, zâmbea. — O, nu-mi place deloc să fac asta, Barbara, dar va trebui să ies. El era. M-am uitat la ea cum s-a apucat să-și strângă lucrurile. Nu, am zis. Sheba a făcut ochii mari la mine, iar sprăncenele i s-au făcut ca niște mici pălării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
puțin cu mine. Sheba s-a apropiat să mă îmbrățișeze. — Totul o să fie bine, o să vezi. Apoi s-a ridicat și și-a pus haina. — Nu pleca, Sheba, am zis din nou. S-a uitat la mine cu uimire. — Hai, Barbara. Trebuie să plec. Îm venea să țip. Nenorocitul de Connolly. Nenorocitul ăla de băiat. — Sheba, am murmurat, apucând-o de mâneca hainei. — Te rog, a țipat ea și s-a îndepărtat așa de brusc că mi-am pierdut echilibrul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și am căzut de pe scaun, reușind să mă lovesc în cădere cu șoldul de marginea roții ei de olărit. Din cușcă se auzea un zgomot ciudat, ca un deget care trecea peste o suprafață de sticlă. Portia se trezise. — Doamne, Barbara, ești bine? Sheba se uita în jos la mine cu o combinație drăguță de nerăbdare și îngrijorare. M-am așezat un moment, pipăindu-mi șoldul. — Cred că da. — Ești sigură? Da, da. Doar șoldul. Șoldul mă durea ca dracu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
zi care te înnebunesc. Vocea veselă, sonoră a început să-i scadă. M-am uitat la ceas. — Doamne, am zis, stingând țigara. Bangs s-a aplecat în față din fotoliul lui cu o grabă bruscă. Pot să-ți spun ceva, Barbara? Mi-ai promite să ții un secret? — Ei bine, cred că da, am zis. — Nu, vreau să spun, trebuie chiar să promiți. Am scos o altă țigară. — Ok, promit, am zis. Toată viața am fost genul de persoană căreia oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
la tavan, clipind. Prefăcându-mă că mă gândesc. Eu? Fața i-a înghețat de surpriză. — Încearcă să nu pari așa de scârbit, Brian, am zis. A râs. — Oh, tu. Știi că n-am vrut să spun asta. Dar întâmplarea face, Barbara, să cred că ești o doamnă foarte atrăgătoare. Probabil ai fost foarte drăguță în tinerețe. M-am uitat pe geam la copacii care se zbăteau pe marginea străzii. Se arcuiau cu trosnituri în bătaia vântului. În timp ce mă uitam la copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și-au continuat eforturile inutile. Nu, hai, a zis Bangs, să-ți spun? — Dă-i înainte. Să nu râzi, dar persoana pentru care am făcut o pasiune e Sheba. S-a oprit, așteptând o reacție. N-am avut nici una. — Sincer, Barbara, sunt nebun după ea, a continuat el după un moment. Știu că e măritată și restul, dar nu pot să-mi iau mintea... — Brian, am intervenit eu, îmi oferi această informație de parcă ar fi o noutate - și nu o declarație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
vocea Shebei - „E un pic de criză aici“, m-am gândit la ce e mai rău. A fost un fel de ușurare, trebuie să recunosc, când am aflat, câteva clipe mai târziu, că Polly dispăruse. Am sunat imediat înapoi. — Oh, Barbara, a zis Sheba când a ajuns la telefon. Îmi pare rău că te-am alarmat. Polly a fost găsită. Prostuța de ea fugise la bunica ei. Zbor mâine în Scoția s-o aduc. Se ducea singură, spunea. Richard rămânea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Nu te mai gândi la asta. Ce-ți mai face șoldul? — Bine. Dar - m-am pișcat de nas ca să nu-mi las lacrimile să curgă - e bine, Portia a murit, știi? A trebuit s-o eutanasiez chiar înainte de Crăciun. — O, Barbara! mi-a luat mâna ca și cum ar fi vrut să mă îmbrățișeze. — Da, e foarte trist, am zis, ținând-o la distanță. Dar asta e. — Îmi pare rău, Barbara. — Hai. Am deschis portiera. Să mergem. Venisem cu gândul să-i spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a murit, știi? A trebuit s-o eutanasiez chiar înainte de Crăciun. — O, Barbara! mi-a luat mâna ca și cum ar fi vrut să mă îmbrățișeze. — Da, e foarte trist, am zis, ținând-o la distanță. Dar asta e. — Îmi pare rău, Barbara. — Hai. Am deschis portiera. Să mergem. Venisem cu gândul să-i spun despre Bangs. Știam că trebuia să fac asta. Dar în mașină, curajul mi s-a scurs. Perspectiva să se înfurie mă făcea slabă. Cum naiba să încep? Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]