1,455 matches
-
alte raporturi, foarte „fierbinte”: e un paradox intrinsec, o situație oximoronică definitorie, productivă ca expresivitate. La debutul lui D., Nicolae Manolescu îi asemuia demersul cu „o calotă polară” și, pe de altă parte, identifica în poet un concettist atipic, nu baroc, ci clasic. Impresionează, în versul lui, o tulburătoare descompunere și regenerare perpetuă a visceralului în cerebral și invers, ca și un proces omolog de deconstrucție-recuperare, care implică, pe de o parte, umanul, viul în general, iar pe de alta, materia
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
opera unui singur autor, având o viziune a lui, pregnant personală, care face din opera sa de „sinteză epică” o adevărată „comedie umană”, luând ca pretext scriitorii. Alte clarificări teoretice și opțiuni estetice se pot descoperi în studiile Clasicism, romantism, baroc, un fel de introducere la volumul Impresii asupra literaturii spaniole, și în prelegerea Sensul clasicismului (1946), unde C. își manifestă preferința pentru clasicism, pentru realismul obiectiv, caracterizat prin tipic, indiferență, psihologie caracterologică. Natură structural clasică, așa cum se va dovedi mai
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
aceasta este extrem de timidă și se reduce la unele jocuri gratuite, teatrale 3. Literatura este religioasă într-o proporție copleșitore, care impune norma. În rest, "arta pentru artă" este o blasfemie, un nonsens. Sau, aș adăuga, o prejudecată recentă. Odată cu barocul însă, se definitivează un proces care începe odată cu Renașterea, anume laicizarea literaturii. "Barocul introduce o pietate mai puțin exaltată, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată", mutând astfel accentul dinspre "literatura sacră" către cea "profană"4. Aceasta din urmă "constituie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Literatura este religioasă într-o proporție copleșitore, care impune norma. În rest, "arta pentru artă" este o blasfemie, un nonsens. Sau, aș adăuga, o prejudecată recentă. Odată cu barocul însă, se definitivează un proces care începe odată cu Renașterea, anume laicizarea literaturii. "Barocul introduce o pietate mai puțin exaltată, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată", mutând astfel accentul dinspre "literatura sacră" către cea "profană"4. Aceasta din urmă "constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
declarativ, autorul se arată dispus să respecte o anumită tradiție a reprezentărilor, pe care o conștientizează și de care înțelege să profite. El s-ar fi înscris, astfel, în moda alegorizantă, care a rămas viabilă din Evul Mediu, până în epoca Barocului și, apoi, în Iluminism; autoritatea simbolului se erodează și lasă locul unei funcționalități decorative, care totuși este respectată măcar în forma sa. Își pierde forța de iradiere, de filtru de interpretare a lumii, dar își păstrează rolul de convenție, folosită
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
române, Editura pentru Literatură, Bucureti, 1969, p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 22 Mircea Anghelescu, "Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică", în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 23 Idem, p. 45. 24 Idem, p. 46. 25 Idem, pp. 46-47. 26 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 11 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, pp. 53-54. 12 Idem, p. 55. 13 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, pp. 9-28. 14 Idem, pp. 14-17. 15 Idem, p. 25. 16 Idem, p. 90. 17 Idem, p. 108. 18 Idem, p. 7. 19 Ștefan Giosu, Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
române, Editura pentru Literatură, Bucureti, 1969, p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 58 Mircea Anghelescu, Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică, în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 59 Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 26. 79 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultura românească, Editura Minerva, București, 1984, p. 53-54. 80 Idem, p. 55. 81 Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între umanism și baroc. Tipologia stilului cantemirian din perspectiva figurii dominante, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2002, p. 9-28. 82 Idem, p. 14-17. 83 Idem, p. 25. 84 Idem, p. 90. 85 Idem, p. 108. 86 Idem, p. 7. 87 Ștefan Giosu, Dimitrie
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de l'ancienne chevalerie de Lacurne de Saint-Palaye, Les Mémoires historiques sur la chasse dans les différents âges de la monarchie, L'école de la chasse au chien courant...). "Mă amuz răsfoind bestiare din Evul Mediu, căutând în "autori" tot ce este baroc printre animale. Mă aflu printre monștrii fantastici" (scrisoare din 19 februarie 1872 către Sand). La sursele medievale pe care le tratează expeditiv se adaugă literatura romantică, scrierile lui Renan, Creuzer, Michelet, Hugo cu care nu se teme să intre în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mod de a cânta ciupind corzile unui instrument muzical 3 Marius Petipa (1818-1910): dansator, profesor și coregraf francez. A influențat arta baletului clasic, montările sale fiind sunt preluate și astăzi în spectacolele de balet tradițional 4 Referire la romanul "Concert baroc" de Alejo Carpentier, traducere, prefață și note de Dan Munteanu, Editura Univers, 1981 5 Dana Coșeru, balerină la Opera Națională Română din Iași (1965-1990), profesor de mișcare corporală la Universitatea de Arte "George Enescu" (1990-2012); Emil Coșeru, actor la Teatrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
se întâlnește tot ce poate fi specific, un mare creuzet al cărui unic scop este de a aduce lucrurile laolaltă în bună pace. Când mă gândeam la ce să vă spun, exemplele istorice îmi veneau în minte unul după altul. Barocul european pornește din Occident și ajunge în Transilvania, fără nici o opreliște, în două secole succesive. Goticul european pornește din Belgia, Flandra, nordul Italiei și ajunge până la mănăstirile lui Ștefan cel Mare. Elementele de cultură și de civilizație ale Bizanțului răbufnesc
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mai bun pentru evrei și creștini: judecarea actuală a uciderii în masă a - cifra aceasta este bine documentată - șase milioane de evrei. Ce vrea să spună termenul de postmodernism? Epoca noastră încă nu are nici un nume sau (așa cum au fost ,barocul" sau ,rococoul" la origine) supranume. Avem nevoie cel puțin de o denumire preliminară, pentru a caracteriza această epocă, așa cum s-a format ea de la Primul și al Doilea Război Mondial. De aceea, aleg termenul de ,după-modernism" sau ,post-modernism". El nu
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]
-
cu Dumnezeul unic, în plină erezie sau în confortul unei relații frivole cu un Dumnezeu pentru uz personal, artiștii sînt în aceeași măsură autentici în manifestare, convingători în expresie și credibili în conținut. Atît sculptorul medieval, cel romanic sau cel baroc, cît și Mircea Roman sau Titi Ceară, sînt la fel de îndreptățiți în gîndirea și în acțiunea lor artistică. Ceea ce îi diferențiază, însă, și asta nu are nici o relevanță valorică, este faptul că ei aparțin unor alte lumi, că, asemenea formelor naturale
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
părți generează paralele între muzică și filosofie sau muzică și arte plastice. Asocierea “imitației” cu muzica lui Bach nu se limitează desigur doar la acea tehnică muzicală de preluare contrapunctică a vocilor, ci vizează un ansamblu de concepte estetice ale barocului. Unele forme arhetipale se regăsesc într-o sugestivă alăturare a unor plasticieni și compozitori români contemporani: Horia Bernea, Ovidiu Maitec - Doina Rotaru; Alexandru Chira, Wanda Mihuleac - Octavian Nemescu; Marin Gherasim - Ștefan Niculescu, iar resursele arhetipale ale mitului o conduc pe
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
vibrație interioară fără a friza sentimentalismul minor. Poemele cuprinse în Ideile bursuce au, de cele mai multe ori, lungimea celor whitmaniene și o dezinvoltură a cuvântului obișnuit, aparent disjunct poeziei, ce amintește de Arghezi. Avem în față o lirică aflată sub semnul barocului, în care, așa cum spune poetul însuși, „nimic nu e real... totul e un imens trompe l’oeil, o imensă anamorfoză, ca o pădure desenată pe geam...” M-am oprit tocmai la acest citat pentru că numește procedeul structural al poeziei de
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14325_a_15650]
-
ordonată, caligrafică a lui Chopin sau Stravinski, cea complexă, densă și extrem de precisă a lui Enescu pot conduce la concluzii grafologice foarte diferite. Închei cu o constatare statistică: privind multe manuscrise din epoci diferite, am observat că grafia compozitorilor din Baroc prezintă mari asemănări cu cea a compozitorilor secolului 20. Spre deosebire de perioada romantică, în care scriitura rapidă, extravagantă și impulsivă constituia o dovadă a nebuniei poetice, a transei inspirației din timpul compunerii (se spune că Berlioz ar fi scris Simfonia fantastică
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
cea a compozitorilor secolului 20. Spre deosebire de perioada romantică, în care scriitura rapidă, extravagantă și impulsivă constituia o dovadă a nebuniei poetice, a transei inspirației din timpul compunerii (se spune că Berlioz ar fi scris Simfonia fantastică într-o noapte), în Baroc și secolul 20 scriitura denotă preocupare pentru ordine și claritate, eficiență și simț practic (interpreții trebuie să descifreze scriitura chiar de pe manuscris, nu?), caracterizându-se grafic prin trăsături îngrijite, sigure, presiune mare a peniței, ce lasă să se ghicească o
Elemente pentru o grafologie muzicală by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15563_a_16888]
-
Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictura
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Artă bizantina. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiul cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectură, sculptură, pictură). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Artă bizantina. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiul cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptură, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-lea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectură, sculptură, pictură). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictura
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
5.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - monarhia stărilor, autoritate monarhica - stări generale, stări provinciale, legiști - raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 5.2. Conținuturi: - Geneză statului medieval - Instituții fundamentale în statul medieval - Centralizarea politică Clasa a X-a: 6. Baroc și clasicism 6.2. Conținuturi: - Monarhia absolută 7. Modelul britanic 7.1. Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - "revoluție glorioasa", monarhie parlamentară, drept parlamentar - libertatea exercitării publice a cultului 7.2. Conținuturi: - De la "Petiția dreptului" la "Declarația drepturilor" 8. Epoca
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]