1,150 matches
-
mai jos vine în continuarea unor studii existente deja în acest domeniu (vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai apartenenței (de la E 5-1 la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
artistice? 0,717 0,515 6. Partid politic? 0,756 0,572 7. Roată (de bani)? 0,721 0,520 8. Asociații a producătorilor agricoli? 0,731 0,534 Variația explicată de factor 49,15% Sursa: prelucrări pe date din Barometrul Rural 2007; Modelul este adecvat datelor: KMO=0,764. O posibilă explicație poate fi persistența modelului de comportament imprimat în anii comunismului, când angajarea civică era descurajată, la fel ca și apartenența în diverse forme de asociere (Rose, 1999). Un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2,3 -2,4 Stare civilă căsătorit(ă) -2,0 2,5 văduv (ă) 2,7 -3,2 Venit* sub 2 milioane ROL 2,8 -2,7 -2,4 peste 6 milioane ROL -4,6 3,0 3,6 Sursa: Barometru Rural 2007. Cifrele reprezintă valori reziduale ajustate standardizate (VRA). Sunt trecute cu caractere distincte cifrele ce reprezintă asocieri pozitive, semnificative pentru p<0,05. Mod de citire: subiecții din satele care nu au fost cooperativizate sunt semnificativ mai înclinați să
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce arată orientarea spre colectivism, conformism și reprezentarea statului și a instituțiilor lui ca având un rol paternalist (Frunză, Voicu, 1997). Aceeași idee este confirmată și de datele de mai jos. Implicarea în problemele comunității măsurată prin indicatorul E2 din Barometrul Rural 2007 (lucrul împreună cu alți oameni din sat pentru a face ceva în beneficiul comunității vezi Anexa 4.1) este scăzută în ruralul românesc, doar 17,9% din subiecții intervievați afirmând că, în ultimul an, au lucrat împreună cu alți oameni
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cele trei dimensiuni au fost analizate pornind de la trei baze de date independente, realizate pe trei eșantioane diferite și cu instrumente diferite, ce au urmărit fiecare aspecte distincte. Un alt motiv ține de modul de culegere a datelor, în eșantionul Barometrului Rural 2007 nefiind acoperite toate județele (spre deosebire de celelalte două). De aceea analiza de față rămâne una cu valențe descriptive. În ce privește analiza dimensiunilor relevante pentru globalizare, cu precădere datele calitative arată că cea mai mare parte din aceste dimensiuni au mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de obicei surprinsă, într-o oarecare măsură, doar problematica identității etnice, prin prisma aspectelor legate de relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu permite și o comparație rural/urban. Singurul aspect pe care am reușit să-l analizez distinct la nivelul ruralului, este cel al mândriei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
relaționarea etniilor între ele. Unul din puținele studii ce surprind problematica identității, accesând și identitatea națională și, parțial și aspecte ale identității culturale este Barometrul Relațiilor Interetnice (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală 45. Din păcate, acest barometru nu permite și o comparație rural/urban. Singurul aspect pe care am reușit să-l analizez distinct la nivelul ruralului, este cel al mândriei de a fi român, pe date din BOP (mai 2001). Analizele și interpretările de mai jos
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Ludoș în sensul că și acolo sentimentul de mândrie era influențat de vârstă și de etnie. O altă fațetă a sentimentului de mândrie resimțit în raport cu faptul de a fi român, poate fi surprinsă prin analiza secundară pe date din Barometrul de Opinie Publică mai 2001. Aceste date ne permit să facem și o comparație pe rural urban la nivel național, ceea ce prin BARE nu este posibil. Astfel, datele arată o diferență semnificativă între rural și urban în ce privește mândria de a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce lucrează în sectorul privat * Românii * Cei cu vârsta peste 65 de ani * Cei din sectorul bugetar și privat ...îmi face viața mai grea * Maghiarii * Bărbații * Cei fără nici o ocupație * Cei cu un venit de peste trei milioane * Românii * Pensionarii Sursă: Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: categoriile din tabel sunt rezultate prin calculul unor coeficienți de corelație și a valorii reziduale ajustate. În tabel sunt trecute doar categoriile pentru care VRA a fost semnificativ, la pragul de 0,05. Urmărind și alte
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
locul nașterii), de natură afectivă (faptul de a te simți român), religioasă (a fi botezat într-o biserică românească), sau de natură culturală (a păstra obiceiurile românești, a simți că aparține culturii românești). Iată mai jos, rezultatele obținute în cadrul aceluiași Barometru al Relațiilor Interetnice (2001), la întrebarea " După părerea dvs., care sunt cele mai importante trei lucruri, pentru ca cineva să fie considerat român." (întrebare închisă cu listă de răspunsuri; mai jos sunt afișate procentele cumulate pentru toate cele trei alegeri): * Să
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și de alte studii (vezi în Vasiliu, 2005: 61-65) care prezintă aproximativ aceleași calități și defecte ale românilor autoatribuite inteligență, hărnicie, ospitalitate, omenie, bunătate. Grafic 5.3 Trăsături de caracter ale românilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Alte cercetări empirice destinate surprinderii modului în care românii se reprezintă pe ei înșiși și a modului în care sunt văzuți de alții, arată că altruismul, elementul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care în cazul auto-percepției avem de-a face cu o reprezentări idealizate despre grup, în timp ce în cazul hetero-percepției avem de-a face cu stereotipuri. Grafic 5.4 Trăsături de caracter ale rromilor în funcție de etnie Sursa datelor: Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de rromi, cel puțin din perspectiva faptului ca aceștia să locuiască în proximitatea respondenților. Graficul 1 din anexa
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost strangulată. Urmărind datele concrete, deși legea arendei a apărut încă din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 1994, luarea pământului în arendă se făcea în proporție redusă la nivelul anului 1998. Astfel, aproximativ 4% din gospodării au pământ luat în arendă (Sandu, 1999 sursa datelor: Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Barometrul resurselor socio-umane ale reformei, 1998). Analiza secundară pe date din Barometrul de opinie arată următoarea situație legată de arendă (vezi graficul 6.1) Grafic 6.1. Proporția subiecților din mediul rural care au pământ luat în arendă Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 Același studiu arată că, în România, luarea în arendă este rezultatul unei inconsistențe de status sărăcie a proprietății funciare, dar o mare putere de muncă și un important capital social (Sandu, 1999). Astfel, cei ce lucrează
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1 15,1 2,1-5 ha 0,4*** 1 1,3 9,8 12,3 7,6 5,1-10 ha 0,4 1,2 7 2,6 10,1-20 ha 0,2 4,9 1,7 2,5 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004 * Cifrele cuprind și proporția celor ce nu dețin deloc teren luat în arendă. ** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 0,1-1 ha luate în arendă *** Cifra reprezintă procentul subiecților care au între 2-3,5 ha
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestor analize este acela de a obține o imagine în cifre despre proprietatea funciară în România și evoluția ei după 1989. Metoda utilizată este cea a analizei secundare pe baze de date reprezentative pentru ruralul românesc. Sunt utilizate în analiză Barometrele de Opinie Publică (1998-2004) și Eurobarometrul Rural 2002, 2005 și 2007. Voi oferi mai întâi date despre proprietatea funciară în România, comparativ pe mai mulți ani, și apoi voi particulariza cu datele obținute din Tălmăcel și Ludoș. 5.1 Activități
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din 2002, procentul scade, probabil datorită creșterii tranzacțiilor (de tip vânzare) cu pământul aflat în proprietate de către cei care nu îl pot lucra. O influență indirectă poate exercita și scăderea populației din rural și deci a numărului proprietarilor. Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004. Pentru anul 2007 datele sunt preluate din Eurobarometrul Rural 2007. În ce privește tipurile de proprietate funciară în rural, majoritatea persoanelor intervievate în cadrul Eurobarometrul Rural 2002 și 2007 au grădină și teren agricol în proprietate sau folosință și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
66,3 69 64,6 2,01-10 ha 24,5 34 28,4 30,4 29,8 33 27,9 22,3 10,01-50 ha 1,2 2,1 1,8 1 0,7 2,6 1,2 Sursa datelor: Barometrele de opinie publică 1998-2004. Pentru anul 2007 datele provin din Eurobarometrul Rural 2007. În plus, proprietarii din mediul rural, au adesea terenul agricol împărțit în mai multe parcele, plasate în locații diferite, astfel că devine imposibilă realizarea unei agriculturi performante
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
faptului că fac o agricultură mai apropiată de antreprenoriat: relieful permite practicarea unei agriculturi prin mijloace moderne, cultivă cantități mai mari și comercializează o parte importantă din producție. În același an, o întrebare similară adresată subiecților din mediul rural în cadrul Barometrului de Opinie Publică, arată că 21,4% din subiecți afirmă că își pot acoperi jumătate din consumul propriu cu produsele obținute în gospodăria lor (atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul au procente semnificativ mai mari); 19,2% din subiecți trebuie să
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
calitatea vieții acestora sunt scăzute, cei mai mulți subiecți, din ambele sate afirmând că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar (Ludoș), sau le ajung doar pentru strictul necesar (Tălmăcel). Situația este similară cu cea din țară, analiza secundară pe datele Barometrului Rural arătând că majoritatea subiecților din mediul rural (51,8%) se plasează în prima categorie și 37,5% se plasează în a doua categorie. Chestionarul aplicat în cele două sate a cuprins și o întrebare legată de cine anume realizează
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lume. Cinste chiar cu prețul sărăciei Oamenii trebuie să fie cinstiți, chiar dacă săraci. Individualism Fiecare trebuie să-și vadă de treaba lui. ANEXA 4 1. Indicatori disponibili în Eurobarometrul Rural 2005 și 2007 și dimensiunile pentru care aceștia sunt relevanți Barometrul Rural Indicator Relevant pentru... 2005 A3c Încrederea în oamenii de pe stradă Capital social relațional J4c satisfacția față de viața socială (relații cu prietenii, colegii, rudele, vecinii) 2007 E4 încrederea în primar, consilier, preot, profesori și învățători, doctor, polițist, micii întreprinzători și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Feder, 2002: 147 Grafic 1 a, b. Într-o lună obișnuită, cât din nevoile familiei dumneavoastră sunt acoperite de produsele obținute în gospodăria proprie? (procente) Grafic 2.a Grafic 2.b ANEXA 7 BAZE DE DATE UTILIZATE ÎN ANALIZE 1. Barometrele Opiniei Publice 1994-2005 (BOP), realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 2. Eurobarometrul Rural 2002 și 2005, realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 3. Eurobarometrul Rural 2007
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2. Eurobarometrul Rural 2002 și 2005, realizate de Fundația Pentru o Societate Deschisă și disponibile la www.osf.ro 3. Eurobarometrul Rural 2007, realizat de Agenția pentru strategii Guvernamentale și disponibil la http://www.publicinfo.ro/pagini/sondaje-de-opinie.php 4. Barometrul Relațiilor Interetnice 2001 (BARE), realizat în cadrul Centrului de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală și disponibil la www.edrc.ro 5. European Values Survey 1999 (EVS), realizat de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, în colaborare cu European Values Study Group și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Press. Kiehl, Michael, Panebianco Stefano. 2002. The Urban-Rural Employment Shift in Western Europe. An Empirical Analysis of the Employment Development in Britain, Germany and Italy. http://www.ersa.org/ersaconfs/ersa02/cd-rom/papers/422.pdf Kivu, Mircea. Comentarii pe marginea Barometrului Relațiilor Interetnice, în Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin. 2002. Interculturalitate. Cercetări și perspective românești. Cluj-Napoca: Presa Universitară Sibiană. Kohler, Florent. 2002. Stereotypes culturels et construction identitaires: problematiques et viabilite. http://www.univ-tours.fr/ciremia/Article%20identit%E9.pdf
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]