3,060 matches
-
de populația rurală, în primul rând datorită activităților cu care se îndeletniceau, evreii au reușit să concentreze în mâinile lor cea mai mare parte din industria și comerțul basarabean. Dacă în Chișinău numărul evreilor era egal cu cel al românilor basarabeni, în alte centre urbane precum: Bălți, Bender, Hotin, Soroca unde evreii sunt majoritari 8. În timp ce alții erau aduși din restul Imperiului pentru a coloniza Basarabia, autoritățile rusești organizau strămutarea românilor basarabeni în Siberia, Caucaz, Turkestan. Această acțiune declanșată cu scopul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
soldat în primul rând, cu un șir lung de morminte de-a lungul stepelor rusești. Politica de rusificare a basarabenilor nu a avut succes, acest lucru a fost scos în evidență de funcționarii, ofițerii și scriitorii ruși ajunși pe meleagurile basarabene. Astfel, în notele de călătorie publicate în anul 1910 la Varșovia, scriitorul A. Nesterovschi atrăgea atenția că „elementul activ este cel românesc”. Populația română exercitând o influență enormă a grupurilor slave, a reușit să le românizeze. De asemenea, N. Butovici
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
naționale la românii din Basarabia și dorința lor de a se uni cu România au fost rezultatele războiului și al revoltei rusești. Soldatul moldovean făcuse deja destule campanii pentru țară: în Crimeea, în Balcani, în Moldova, în Manciuria. Astfel ,tineretul basarabean se grupase în jurul avocatului N. Gavrilita și hotărâse să editeze „Basarabia”, prima gazetă româneasca, național-democratică iar mai apoi național-poporană între Prut și Nistru. Grija redacției o avea tânărul Pantelimon Halippa, iar după arestarea sa, M. Vântu. Gazeta apărea de două
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
s-a încins între „Basarabia” și „Moldoveanul”, care, deși pe drumuri diferite, ambele tindeau spre un ideal comun: deșteptarea neamului moldovenesc din Basarabia la o nouă viață politică, națională și culturală. În jurul publicației intitulata „Basarabia” se găseau grupați cei mai mulți intelectuali basarabeni care se ridicaseră în cea mai mare parte din rândurile răzeșimii, ale clerului și târgoveților și care la izbucnirea revoluției s-au grăbit să se întoarcă acasă de prin centrele rusești unde trăiau ca profesori, avocați, clerici, studenți. Aceștia susțineau
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
a nu ne asculta<nowiki>"</nowiki>. Datori sunteți să ne ascultați. Nu este și nu poate fi român acela care cu inima ușoară jertfește ființa românească a peste două milioane de români subjugați”18. În anul 1915 a fost înființata „Liga basarabeana” ai cărei principali exponenți erau: C. Stere, Z. Arbore, dr. P. Cazacu. Scopul declarat al ligii era acela de a informa opinia publică românească despre situația moldovenilor dintre Prut și Nistru. Unul dintre cele mai emoționante discursuri rostite în Parlament
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
cunoștință de cauză că Rusia era măcinată de prea multe crize și era prea slabă pentru a ieși victorioasă din această încleștare. România trebuia să declare război Rusiei și să elibereze Basarabia. În ciuda atitudinii energice a lui C. Stere, tinerii basarabeni trăind într-un mediu ideologic și cultural rusesc au fost contaminați într-o mare măsură de ideile narodnicismului, anarheismului - concepții care puneau accentul mai mult pe lupta socială și mai putin pe cea națională. Românii din Basarabia nu au reușit
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
hotărâtă în urma mai multor consfătuiri ale intelectualilor din Chișinău, la redacția ziarului ”Cuvânt moldovenesc”. El s-a numit Partidul National Moldovenesc, iar ca președinte a fost ales marele patriot Vasile Stroiescu, un om cu multă influență în rândurile tuturor românilor basarabeni 25. În numărul doi al ziarului „Cuvânt moldovenesc” a fost publicat un apel al ofițerilor și studenților aflați la Odessa către confrații lor din țară, prin care îi cheamă să se unească cu toții și să dobândească drepturile lor firești referitoare
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
programului acestui Partid National Moldovenesc, toate legile care priveau viața internă a Basarabiei trebuiau să fie întocmite de către Sfatul Țării; în parlamentul Rusiei, Basarabia să fie reprezentată prin trimișii ei; în administrație și justiție să lucreze doar funcționarii de origine basarabeană, iar limba rusă să fie folosită numai pentru legăturile cu stăpânirea rusă; de asemenea în școlile de toate treptele, limba de predare să fie limba națională a poporului; biserica trebuia să-și aibă autonomia ei, să alcătuiască o mitropolie, cu
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
și să se distribuie loturi de pământ țăranilor plugari care nu aveau deloc sau dețineau pământ insuficient. Tot acum s-au intreprins și unele acțiuni de organizare a românilor basarabeni aflați în diferite centre din Rusia. Astfel, la Odessa, studenții basarabeni au întocmit un manifest intitulat „Către cetățenii pământeni” pe care l-au răspândit în rândurile militarilor români basarabeni frați, în număr mare în garnizoana Odessa 27. Pe de alta parte la Kiev, studenții moldoveni și-au elaborat un „program care
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
acum s-au intreprins și unele acțiuni de organizare a românilor basarabeni aflați în diferite centre din Rusia. Astfel, la Odessa, studenții basarabeni au întocmit un manifest intitulat „Către cetățenii pământeni” pe care l-au răspândit în rândurile militarilor români basarabeni frați, în număr mare în garnizoana Odessa 27. Pe de alta parte la Kiev, studenții moldoveni și-au elaborat un „program care cuprindea ca punct de plecare Unirea Basarabiei cu toate provinciile românești”28. La 18 aprilie 1917, în Odessa
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Ion Pelivan iar în încheiere au fost aleși reprezentanții pentru comitetul central moldovenesc de la Chișinău (protoiereul Ioan Andronic, profesorul Ștefan Ciobanu F.H. Munjin, C.C. Grigorescu și subofițerul D.C. Lungu) 30. Dacă la 18 aprilie 1917, a avut loc adunarea preoților basarabeni la Chișinău, Comitetul provizoriu al P.N. Moldovenesc a adresat un apel care sublinia rolul preoțimii românești din Basarabia în organizarea și conducerea luptei naționale a românilor de aici și că întreaga activitatea trebuia să fie coordonată de către P.N. Moldovenesc, care
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
1917 s-au deschis din nou lucrările congresului învățământului din Basarabia, unde au participat doar învățătorii români reprezentați de 350 de delegați. Au fost reluate probleme legate de învățământ iar în cadrul acestui congres au luat cuvântul și reprezentanți ai militarilor basarabeni din armatele a VII-a , a XI-a, a IX-a rusă dar și reprezentanți ai flotei ruse. La 14 mai 1917, la Odessa, s-a construit „Comitetul executiv moldovenesc”, reprezentând ofițerii și soldații români din Odessa, Kerson, Nicolaev și
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
au deschis în ziua de 21 noiembrie 1917 cu mare solemnitate. Sfatul Țării era constituit din reprezentanții legitimi ai tuturor naționalităților, confesiunilor , județelor, orașelor, corporațiilor muncitorești și asociațiilor profesionale și culturale. Președinte al Sfatului Țării a fost ales tânărul deputat basarabean Ion Inculeț, unul dintre fruntașii tinerei democrații basarabene de sub conducerea neuitatului Gavriliță 34. În jurul lui Ion Inculeț, care până atunci activase în funcția de conferențiar universitar la Universitatea din Petrograd, se adunase întreaga grupare democratica de la publicația „Basarabia” și îndeosebi
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
cu mare solemnitate. Sfatul Țării era constituit din reprezentanții legitimi ai tuturor naționalităților, confesiunilor , județelor, orașelor, corporațiilor muncitorești și asociațiilor profesionale și culturale. Președinte al Sfatului Țării a fost ales tânărul deputat basarabean Ion Inculeț, unul dintre fruntașii tinerei democrații basarabene de sub conducerea neuitatului Gavriliță 34. În jurul lui Ion Inculeț, care până atunci activase în funcția de conferențiar universitar la Universitatea din Petrograd, se adunase întreaga grupare democratica de la publicația „Basarabia” și îndeosebi: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, Pan Erhan, D. Ciugureanu
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Rusia, se confrunta cu tulburări violente, cu dezordine 35. Soldații părăseau unitățile, se grupau în cete, alungau ofițerii, tulburau localitățile și drumurile. Dezertorii prădau, distrugeau, amenințau, comiteau crime. Victime ale acestor fărădelegi au căzut și doi fruntași ai luptei naționale basarabene: avocatul Simion Murafa și inginerul Hodorogea. Asasinarea acestora a impresionat adânc pe toți românii. Aceste acte abominabile s-au produs mai ales în nord, la Hotin dar și în sud, în localități precum: Ismail, Bolgrad, Cetatea Albă, Tighina. La rândul
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
al guvernului doctor Daniel Ciugureanu. Dar în contextul international și local din acea vreme independența unei țări așa de mici precum Basarabia nu putea fi asigurată, soluția salvatoare constând în unirea Basarabiei cu România. La 26 februarie 1918, o delegație basarabeană alcătuită din Ion Inculeț și Daniel Ciugureanu, adică președintele și prim ministrul Republicii Moldova, a venit la Iași pentru a mulțumi guvernului român pentru sprijinul acordat în restabilirea ordinii și pentru a discuta problema unirii. Generalul Alexandru Averescu în calitate de președinte al
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
Ciugureanu, adică președintele și prim ministrul Republicii Moldova, a venit la Iași pentru a mulțumi guvernului român pentru sprijinul acordat în restabilirea ordinii și pentru a discuta problema unirii. Generalul Alexandru Averescu în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri, a sfătuit delegația basarabeană să mai aștepte până la încheierea păcii cu Germania și Austro-Ungaria. Desemnat pentru a duce tratativele de pace cu reprezentanții Puterilor Centrale din partea României a fost generalul Alexandru Averescu care nu a acceptat sub nici o forma condițiile grele puse de germani
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
de ruși, colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești din dreapta Nistrului, lichidarea chiaburimii (țărani înstăriți) ca clasă, deportarea a mii de oameni. Genocidul fizic a fost completat de cel cultural și spiritual: acești ani reprezintă momentul de ruptură al evoluției firești a românilor basarabeni (est-moldoveni) și includerea lor forțată în sistemul statului sovietic (URSS). După 1944 a început lichidarea sistemului educațional existent în Basarabia în 1918-1940 și 1941-1944. În interpretarea bolșevică acest sistem a avut rolul de a "întuneca" și "româniza" populația băștinașă moldovenească
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
ne-băștinași, educați în spiritul șovinismului velicorus, specialiști în deznaționalizarea și rusificarea populației locale. În cadrul Comitetului pentru afacerile instituțiilor cultural educative, din cadrul Consiliului de Miniștri al RSSM, situația era asemănătoare. Scopul suprem al noilor autorități era soluționarea definitivă a "„problemei basarabene”" prin crearea unui tip nou de "„intelectual”" care să trateze cultura drept un domeniu obișnuit al vieții sociale, coordonată și dirijată conform necesităților partidului. Se începe procesul de transformare a populației locale românești într-o minoritate prin mai multe metode
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
cultura drept un domeniu obișnuit al vieții sociale, coordonată și dirijată conform necesităților partidului. Se începe procesul de transformare a populației locale românești într-o minoritate prin mai multe metode: Ion Constantin notează că "„rezistența deosebită la asimilare a țăranilor basarabeni a făcut ca românii din RSS Moldovenească - locuind în cea mai mare parte la țară - să fie printre etniile din imperiul sovietic care au provocat cele mai multe dificultăți regimului de la Moscova”" La fel, și după 1991 până în prezent, românii sunt considerați
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
1927, la Spitalul Clinic "Doctor Ioan Cantacuzino" din București în 1938 și la Spitalul Central "I.O.V." din București în 1944. S-a manifestat de timpuriu în lupta pentru emanciparea moldovenilor/românilor din Basarabia. În 1908, împreună cu alți tineri basarabeni, a înființat cercul “DEȘTEPTAREA”. Din acest cerc au făcut parte Alexei Mateevici (cel care a compus poezia “Limba Noastră”, devenită imn național al Republicii Moldova din 1994), Simion Murafa, Ștefan Ciobanu, Ștefan Berechet, Dimitrie Bogos, etc. Daniel Ciugureanu a fost ales
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
Basarabenilor. Conducerea cercului avea următoarea componență: președinte de onoare - Ion Inculeț, președinte executiv - Daniel Ciugureanu, vicepreședinți - Gherman Pântea și Nicolae Bosie-Codreanu, membrii - Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Petru Cazacu și alții. Acest cerc a avut ca scop ajutorul material al refugiaților basarabeni și plasarea lor în câmpul muncii. În ianuarie 1942 este mobilizat pe front în calitate de medic-militar. I se atribui gradul de căpitan. Se pensionează în 1946. La 5/6 Mai 1950 a fost arestat și potrivit lui Constantin C. Giurescu și lui
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
(n. 16 mai 1911, în satul Chirileni, raionul Ungheni, Ținutul Bălți din Basarabia - d. 22 noiembrie 1998, București) a fost un profesor universitar, filolog, etnolog, sociolog și slavist român basarabean. În anul 1973, pentru activitatea sa științifica a fost decorat cu „Ordinul Muncii, Clasa a III-a”. , fiul Teodosiei (1881 - ?) și al lui Grigore Strungaru (1875 - 1944), s-a născut l-a Chirileni, sat de răzeși moldoveni, atestat din a
Diomid Strungaru () [Corola-website/Science/336542_a_337871]
-
care a fost activitatea lui Duiliu Zamfirescu în Basarabia, dar el a publicat la întoarcere o suită de articole de tot interesul, înfățișând nuanțat și în cunoștință de cauză situația politică și economică de acolo și cu simpatie față de frații basarabeni. Ediția realizată de Ioan Lăcustă e însoțită de un aparat de note, foarte nutrite documentar, și de o bogată bibliografie. Când vine vorba de text, d-sa face o afirmație de-a dreptul deconcertantă: "Nu am veleități și nici aptitudini
Un jurnal politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12305_a_13630]
-
, cunoscut și cu numele conspirativ de Dimitrie Grosu (? - 16 noiembrie 1950), a fost un țăran basarabean, originar din satul Mândrești, raionul Chișcăreni (sau județul Orhei). a fost conducătorul unui grup antisovietic (Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu), care a activat între anii 1945 și 1950 pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sângerei și Călărași. Există foarte puține
Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300834_a_302163]