1,268 matches
-
în paza cărora l-a dat împăratul până a doua zi; ca să vadă ce poate fi una ca asta. Căci multă vorbă, mult râs și mare nedumerire se mai făcuse la palat și în toate părțile despre o astfel de batjocură nemaipomenită." (Ion Creangă, Povestea porcului) (c) "Trebuie să suport două-trei omizi dacă vreau să cunosc fluturii. Se pare că-s atât de frumoși. Altfel cine îmi va mai face vreo vizită?" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (d) "Numai el știa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Piața Universității 1990” erau tot un fel de partizani anticomuniști întârziați. Atâta doar că nu mai luptau în munți, nu mai aveau arme, ci ironie și umor. Dar nici ironia, nici umorul nu i-au scutit de maltratări, arestări și batjocură. Poate că povestea fenomenului „Piața Universității 1990” ar merita și ea să constituie subiectul unui roman (best-seller!) care să pătrundă în mentalul românesc! Dar cine să se încumete să o scrie? Proclamația de la Timișoara și legea lustrației La 11 martie
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de aproape. Există și un mic humor, forma cea mai populară, care este tot una cu gluma mai mult sau mai puțin blîndă. Blîndețea poate prezenta mai multe trepte, prin care humorul poate trece în ironie, în satiră sau în batjocură. Adeseori, cînd folosim cuvintele humor sau humorist, ne gîndim la micul humor. El este o trăire aparte, tratată într-o formă ușoară, glumeață, de obicei cu un curent subteran de înțelegere și simpatie și anume așa fel încît cel ce
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
baza profundă a marelui humor, care este o concepție despre viață, sau, mai exact, o mentalitate în fața vieții, o stare totală la care își aduc contribuția toate trăirile și străduințele. Micul humor poate fi folosit ca o formă simplă de batjocură și de indignare; seriozitatea ce se ascunde atunci în glumă este o prefăcătorie. Și ironistul poate folosi micul humor, după cum se va vedea mai tîrziu. Adeseori, în spatele său se poate afla o poftă de joacă și de eliberare, prin joc
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
de simpatie pentru salvarea unei vieți omenești. Prin astfel de date, exemplul acesta aparține totodată și următoarelor două tipuri. c) Obiectul rîsului joacă un rol și mai mare decît în rîsul de eliberare în cazul în care rîsul este expresia batjocurii. Obiectul semnifică aici o rezistență ce părea să fie sau se socotea extrem de puternică, dar care este învinsă și se prăbușește. Pe cîtă vreme în rîsul spontan obiectul nu are nici o însemnătate iar în rîsul de eliberare există ceva de
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
socotea extrem de puternică, dar care este învinsă și se prăbușește. Pe cîtă vreme în rîsul spontan obiectul nu are nici o însemnătate iar în rîsul de eliberare există ceva de care ne distanțăm și pe care îl uităm, poate curînd, în batjocură, obiectul joacă un rol pozitiv. Există o tendință de a menține reprezentarea sau poate chiar vederea obiectului, ca să ne putem savura propriul sentiment de forță. Se afirmă aici nu numai o reacție împotriva propriei tensiuni de mai înainte, ci și
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
întărește continuu. Puful s-a prefăcut, în acest caz, într-o mare piedică pe care am înlăturat-o. d) În humor, în cel de al patrulea tip de sentiment al ridicolului, obiectul joacă un rol esențial, ca și în cazul batjocurii, numai că raportul față de el nu este unul de anticipație, ci mai mult sau mai puțin de simpatie. Se pot distinge și aici diverse forme, diverse forme, diferite feluri de humor, a căror varietate se întemeiază pe importanța ce-i
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
sale și în sus și în jos. Declarația sa că cel ce nu poate rîde de sine cu siguranță nu este dintre cei mai buni poate servi ca motto pentru marele humor. A rîde de sine nu-i totuna cu batjocura de sine. Humoristul se batjocorește singur la fel de puțin pe cît îi ia în batjocură pe ceilalți. El se plasează și pe sine și pe ei în fața marelui fundal dinaintea căruia l-a așezat viața și raportul față de acesta determină locul
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
rîde de sine cu siguranță nu este dintre cei mai buni poate servi ca motto pentru marele humor. A rîde de sine nu-i totuna cu batjocura de sine. Humoristul se batjocorește singur la fel de puțin pe cît îi ia în batjocură pe ceilalți. El se plasează și pe sine și pe ei în fața marelui fundal dinaintea căruia l-a așezat viața și raportul față de acesta determină locul pe care și-l atribuie și sieși și celorlalți. Pretutindeni, el caută miezul de sub
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
acestui obiect. CAPITOLUL III IRONIE ȘI HUMOR 15. Satira Fie că privim humorul ca pe un anumit fel de sentiment al ridicolului, fie că-l considerăm un tip vital, nu există vreun gen de contrast mai caracteristic față de el decît batjocura. Există totuși mai multe forme intermediare între acești doi poli și vom lua în considerare aici cîteva dintre cele mai importante. Batjocura presupune, cum am văzut, un raport de contradicție, care nu există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
fie că-l considerăm un tip vital, nu există vreun gen de contrast mai caracteristic față de el decît batjocura. Există totuși mai multe forme intermediare între acești doi poli și vom lua în considerare aici cîteva dintre cele mai importante. Batjocura presupune, cum am văzut, un raport de contradicție, care nu există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este plină de obiectul său, într-un chip antipatic, aducînd cu ea dorința de a se ocupa mereu de el, pentru a-i
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
există în cazul rîsului complet involuntar. Batjocorirea este plină de obiectul său, într-un chip antipatic, aducînd cu ea dorința de a se ocupa mereu de el, pentru a-i evidenția și a-i zugrăvi neputința, insignifianța, prostia sau josnicia. Batjocura este un sentiment în mod hotărît reactiv, deși Nietzsche credea că acesta s-ar potrivi tocmai unei superiorități înalte. Superioritatea bine întemeiată conduce, cum am spus mai sus, mai curînd la humor decît la batjocură; humorul se sprijină pe sine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
neputința, insignifianța, prostia sau josnicia. Batjocura este un sentiment în mod hotărît reactiv, deși Nietzsche credea că acesta s-ar potrivi tocmai unei superiorități înalte. Superioritatea bine întemeiată conduce, cum am spus mai sus, mai curînd la humor decît la batjocură; humorul se sprijină pe sine însuși, fiind plin de propria-i autodesfășurare bogată, în așa măsură încît nu-i poate veni vreo dorință să privească pieziș sau de sus în jos, iar cînd se află în relație cu alte ființe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
tendința permanentă de a-și exprima antipatiile nu i-a mai lăsat deloc răgazul și puterea să dezvolte pozitiv ceea ce-i stătea totuși cel mai aproape de suflet, marea forță și autoafirmarea vieții. Mereu își întrerupe elaborarea capodoperei ca să dea cuvîntul batjocurii și antipatiei. De aceea opera nici n-a fost vreodată încheiată. Dar contradicția apare cel mai strident la el atunci cînd sentimentul și patosul distanțării față de marea masă trebuie să constituie un moment esențial în mentalitatea marilor oameni. El nu
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
semiexperimentat încît își pierde echilibrul se evaporă acum prin umplerea sufletului cu tot ce este măreț. Iar cînd încearcă totuși să-și exercite puterea asupra sufletului, nu face decît să apară un surîs nu cel amar al satirei sau al batjocurii, ori cel reținut al ironiei, ci surîsul liniștit și luminos al humorului. Este pătrunderea într-o lume cu mult mai mare decît cea căreia îi aparțin noile trăiri. Acea lume nu o invidiază totuși pe aceasta. Ea are un loc
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
formă glumeață, pentru că nu uităm nici o clipă că în spatele lor se ascunde o valoare, care iese poate la lumină chiar și indirect, în surîsul însuși. Și în această împrejurare, baza profundă este aceea care face cu putunță humorul. Contradicția cu batjocura este, în acest caz, cea mai mare pe care ne-o putem imagina și totuși posibilitatea de a glumi nu dispare; tocmai ea este aceea care face din humor un sentiment total. Așa cum am arătat în Etica mea (IX, 1
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ssa față de demersurile gîndirii ascetice și pietate (Ethica, IV, nota 45). El făcea doar o singură deosebire, aceea între rîsul involuntar (risus) și rîsul batjocoritor (irrisio). Deîndată ce rîsul găsește un anumit obiect, el devine pentru Spinoza o expresie a batjocurii, aflîndu-se în opoziție cu înțelegerea, care este pentru dînsul lucrul suprem. Această concepție stă la baza vestitei sale declarații că s-a străduit să nici nu rîdă, nici să se întristeze, nici să se mînie cu privire la acțiunile omenești, ci să
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
tot interesul. Ea era sentimentul său total. Marele humor se bazează însă tocmai pe o premisă în care Spinoza nu credea și anume aceea că înțelegerea și hazul nu se exclud. Rîsul poate fi o expresie nu pentru distanțare, pentru batjocură ori pentru dispreț, ci pentru un sentiment de unitate. Înțelegerea însăși poate aduce cu ea un rîs sau un zîmbet. Oamenii Renașterii țineau, mai presus de orice, la autoafirmare. Se afirma la ei opoziția față de credința în autoritate și în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
multe ori, unele orientări sentimentale, de natură foarte diversă, sînt estompate. M-am ocupat în special, multă vreme, de așa numitul humor. În Psihologia mea, îl descrisesem, foarte pe scurt, ca pe un gen aparte printre sentimentele ridicolului și prezentasem batjocura și humorul ca fiind cele mai mari opoziții pe tărîmul acestor sentimente. Cele mai multe manifestări ale rîsului se situează între aceste două extreme. Am vrut acum să cercetez humorul mai de aproape și l-am considerat de astă dată ca pe
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
același timp, însingurează, izolează la fel ca adevărul urât. Izolarea aduce cu sine naufragiul ființei. Boala creează un anumit conflict critic cu lumea, o revoltă: „Psihoza în care se prăbușise... nu făcuse din el (din Laban) unul dintre acei infirmi, batjocura lumii; dimpotrivă, îl ridicase la rangul de zeu viu. ă... ț Nu trebuie să ne mire faptul că dobândise o adevărată putere regală. ă... ț Cei care-l înconjurau înțelegeau foarte bine că întrupa revolta legitimă a nebuniei împotriva apăsării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
și-1 va face să obție tot ce pretinde...”. ( Continuarea acestui raport mai conține și alte amănunte arătând relațiile dintre Pasvanoglu și Rusia). Acei care cunosc istoria Țării Românești, în epoca de la 1792 la 1806, știu pustiirile, jafurile, omorurile și batjocurile de tot felul, de care a avut parte acea nenorocită țară din cauza mișcării astfel încurajate de Rusia, spre folosul scopurilor ascunse ale acestei puteri. În curs de trei ani numai ea plătise, peste birul obișnuit, 90 mii de pungi de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pînă la jumătate, repede părăsit."49 Din cele 18 tipuri de zîmbete identificate de Paul Ekman 50, întîlnim frecvent zîmbetele artificiale, amare, chinuite sau rînjetele care, dezvelind "dinții-arme", arată celuilalt poziția de atac. Sau rîsul prostesc sugerînd obrăznicia, viclenia, răutatea, batjocura. Capul plecat este poziția adoptată în relațiile cu orice autoritate, fiind expresia omului supus, lipsit de voință, de elan și de speranță. Orice autoritate va încerca să aducă anumite critici unui cadru sau unui arestat va constata imediat cum capul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și saltelele cele mai murdare, mai rupte și mai grosolane, sînt pedepsiți cu cea mai mare severitate pentru cele mai mărunte gesturi, nefiindu-le menționate interdicția și pedepsele alocate, sînt tunși în formele cele mai umilitoare, desfigurîndu-li-se înfățișarea într-o batjocură fățișă, sînt îmbrînciți, loviți, înjurați, înjosiți prin diferite procedee, obligați să tacă sau să adopte un respect forțat, să ia diverse poziții umilitoare (să se tîrască pe burtă, să stea drepți sau crăcănați la percheziții, să fie controlați și în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mîntuire), dar deținutul nu poate avea certitudinea că va izbucni vreodată, pentru că nebunia nu poate fi controlată și provocată la comandă."97 Au existat însă și cazuri cînd deținuții au colapsat, fie din pricina bătăilor, fie din imposibilitatea de a îndura batjocura și încălcarea demnității umane (cazul directoarei de la Creditbank, înnebunită în pușcăria din Rahova, a fost intens mediatizat). Ritualurile adaptative se traduc prin expresia des întîlnită "a-ți face pușcăria ușoară", adică posibilitatea de a crea condiții normale într-un mediu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
voce de Verona! Era acolo un caricaturist care a desenat-o, mare și venind cu sacoșele de la piață. I-am spus: "Să știi că ai talent, dar ești un măgar! Așa ceva nu se face unei mari artiste! Nu iei în batjocură un defect fizic al cuiva!" Mai mult, avea un băiețel frumos și un soț și mai frumos! Ea zicea, uneori, mai în glumă: "Uită-te la mine, ce grasă sunt și ce bărbat frumos am!" Problema era că el cam
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]