3,984 matches
-
epiteliu subțire ce proliferează din marginile plăgii. Cicatricea care se formează este neregulată. Rapiditatea și amploarea acestui proces de vindecare sunt strâns legate de întinderea și profunzimea plăgii : în plăgile superficiale, cum sunt excoriațiile, cicatrizarea are loc prin proliferarea celulelor bazale sau ale stratului corneean și granular al epidermului. în plăgile profunde fenomenele sunt mai complexe. Imediat după accident marginile pielii se retractă îndepărtându-se, sângele se adună și umple cavitatea, formând cheagul, și hemoragia se oprește. Apare superficial o crustă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
impactului populațiilor patogene asupra plantelor de cultură. De exemplu, la vița de vie ciuperca Plasmopara viticola iernează, sub formă de oospori, în frunzele căzute la baza butucilor. În primăvară oosporii germinează, dând naștere la zoospori, care vor infecta frunzele din partea bazală a butucilor. În timpul perioadei de vegetație, numărul infecțiilor secundare este dependent, de evoluția condițiilor climatice, în special temperatura și umiditatea. Astfel, în anii ploioși pot avea loc până la 15 20 de contaminări secundare, iar perioada de incubare scade odată cu creșterea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de focare, provenite inițial de la sursa de infecție primară și apoi de la cele secundare, având în anii umezi
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
buna aerare a plantelor de tomate. Igiena culturală constă în îndepărtarea plantelor puternic atacate de Fusarium, Verticillium, pentru reducerea susrselor de infecție. De asemenea, îndepărtarea frunzelor bătrâne de la bază, reduce impactul unor patogeni care se grefează la început pe frunzele bazale. 5.4. Combaterea integrată a bolilor la măr Protecția fitosanitară a mărului se bazează pe practicarea unui sistem complex de măsuri, care influențează în mod direct randamentul culturii și calitatea producției. Datorită numărului mare de agenți patogeni și dăunători întâlniți
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
salatei și andivei Bremia lactucae Boala este cunoscută din 1843 în culturile de salată din zonele temperate ale Europei, iar la noi a fost semnalată în 1932 la Iași de C.Oescu și I. Rădulescu. Simptome. Boala apare pe frunzele bazale ale salatei, în diferite faze de vegetație, sub forma unor pete mari, galbene-undelemnii, pete ce pot conflua, îngălbenesc și distrug toată frunza. Dacă atacul se instalează chiar pe cotiledoane, plăntuțele pier. Pe frunzele plantelor dezvoltate petele se extind între nervuri
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apărut ca samulastră iar, sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia răsărite în toamnă. Infectarea grâului în toamnă se poate produce și prin ascosporii eliberați din cleistoteciile care au apărut eșalonat, în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre cleistotecii vor elimina ascele și ascosporii chiar în primăvară. Gradul de atac produs de acest agent patogen este influențat de o serie de factori agrotehnici, de specializarea agentului patogen
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
deși este cunoscută de mult în Europa, în România a fost semnalată abia în 1964 în sudul țării, apoi s-a extins și spre nord. Simptome. Patogenul poate ataca toate organele aeriene dar, în mod deosebit se observă pe frunzele bazale mai întâi, apoi este prezent și pe cele din etajele superioare. Zonele cu frunze parazitate prezintă o îngălbenire pe partea superioară a limbului iar pe partea inferioară, zona se acoperă cu un miceliu alb-cenușiu, cu aspect pulverulent. Țesuturile afectate se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
10-15 cm mai mică decât a plantelor sănătoase. Spicele ieșite din burduf sunt albe, sterile iar la baza paiului, se observă că internodurile unu și doi sunt negre datorită necrozării țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre - periteciile agentului patogen. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer predominanți ai zilei când
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
graminis (Sacc.) v. Arx. Et Oliver, var. tritici Walker, fam. Diaporthaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Phialophora radicicola Cain. Ciuperca prezintă un tal filamentos, brun, care formează în lumenul paiului pâsle fine, cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cenușii-brune. Pe nodurile și internodurile bazale, sub teaca frunzei, pâsla este densă și în ea apar periteciile. Acestea sunt globuloase la bază și cu un gât (rostru) alungit spre osteol, cu perete gros, negru, pâslos. Rostrul periteciei străpunge teaca frunzei bazale sub forma unor mici proeminențe. Periteciile au 300-500 µm și conțin asce cilindrice de 60120 x 10-15 µm. Ascosporii sunt filiformi, pluricelulari, la început hialini apoi ușor brunii, de 50-90 x 3-5 µm Epidemiologie. În solul monoculturilor cerealiere, ciuperca se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
5-6 µm și alții filiformi, hialini de 25-35 x 1-2 µm. Epidemiologie. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau picnospori în resturile vegetale. Picnosporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete. Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de Ostrinia sau cele care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
găsi spori. 5.6.12 Pătarea cenușie a frunzelor Drechslera turcica. Boala este frecventă pe porumbul semănat în zone cu climat umed și cald, răspândirea ei fiind condiționată de sensibilitatea hibrizilor cultivați iar pierderile ajung până la 30 %. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene-cenușii mărginite de un chenar brun. Petele la început sunt mici, de 1-2 cm, ovale apoi devin eliptice, mari de 15-20 cm lungime și 2-4 cm lățime. Pe timp umed pe fața inferioară a limbului frunzei, în dreptul petelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
denumite nicoli. Carbonatul de calciu are proprietăți birefringente. Pentru a construi nicolii se desprinde prin clivaj o bucată de carbonat de calciu, sub formă de romboedru alungit (de trei ori mai lung decât lat) și se șlefuiesc cele două fețe bazale, astfel ca unghiul cel mai ascuțit pe care-l face una din diagonalele bazei cu muchia laterală să fie de 68 C în lC de 71 C, cât este el în mod natural. Se taie apoi cristalul astfel șlefuit după
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
se va determina obligatoriu ionograma urinară și eventual, se vor doza electroliții în alte fluide pierdute în cantități importante (aspirat gastric, fistule digestive etc.). 2.1.4. TERAPIA DE MENTINERE HIDRO-ELECTROLITICA Se referă în principal la două aspecte: asigurarea nevoilor bazale ale organismului și compensarea pierderilor anormale. Pentru asigurarea nevoilor bazale în ce privește necesarul de fluide și ioni, vezi capitolul „Nutriția la bolnavul chirurgical”. De menționat faptul că la bolnavul privat de aportul alimentar normal pentru perioade scurte de timp trebuie asigurat
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
doza electroliții în alte fluide pierdute în cantități importante (aspirat gastric, fistule digestive etc.). 2.1.4. TERAPIA DE MENTINERE HIDRO-ELECTROLITICA Se referă în principal la două aspecte: asigurarea nevoilor bazale ale organismului și compensarea pierderilor anormale. Pentru asigurarea nevoilor bazale în ce privește necesarul de fluide și ioni, vezi capitolul „Nutriția la bolnavul chirurgical”. De menționat faptul că la bolnavul privat de aportul alimentar normal pentru perioade scurte de timp trebuie asigurat doar aportul de sodiu, potasiu și clor. Pierderile anormale se
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
examenul clinic elementul comun este durerea cu caracteristici diferite funcție de cauza determinantă (ocluzii Ö durere colicativă, în ulcere perforate Ö durere lancinantă, în infarctul entero-mezenteric Ö dureri difuze). Trebuie excluse alte cauze de dureri abdominale (infarct miocardic acut postero-inferior, pneumonie bazală, pericardită, colica saturnină, etc.). În afara durerii, sindroamele menționate asociază un alt semn caracteristic: sdr. peritonitic durere + contractură musculară, sdr. ocluziv durere + oprirea tranzitului, sdr. hemoragic durere + șoc hemoragic, torsiunea de organ durere + formațiune palpabilă, sdr. abdominal supraacut Ö durere + șoc
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
numeroase meandre albia minoră este destul de adâncită, ajungând până la 8 10 m, în zona de debușare a râului Buhalnița și la Cotnari (această situație împiedică uneori revărsările). În albia minoră a râului Bahlui s-a dezvoltat pe marnele și argilele bazale nivelul suport al apelor subterane de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută (V. Băcăuanu, 1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate acvifere
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al apelor subterane, de la baza șesului, vizibil când râul are o scurgere scăzută. Albia minoră este puternic adâncită, ajungând până la 10 m în zona de debușare a pârâului Buhalnița (În dreptul localității Ceplenița), împiedicând revărsarea Bahluiului. Afluenții Bahluiului, până la Cotnari
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sunt poligonale cu numeroase punți de unire. Atipiile nucleocitoplasmatice sunt ușor marcate. Există o maturare cheratozică variabilă fie cu aspect parakeratozic în suprafață fie diskeratozic unicelular sau o mai multe celule. b. Forme puțin diferențiate Celulele sunt adesea de tip bazal, rotunjite sau ovalare cu redusă anizocitoză și anizocarioză, mitoze numeroase, punți celulare sunt foarte rare. c. Forme medii diferențiate Aspecte asociate cu prezența de zone cu celule bazale, zone de celule intermediare și focare mai bine diferențiate cu celule malpighiene
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mai multe celule. b. Forme puțin diferențiate Celulele sunt adesea de tip bazal, rotunjite sau ovalare cu redusă anizocitoză și anizocarioză, mitoze numeroase, punți celulare sunt foarte rare. c. Forme medii diferențiate Aspecte asociate cu prezența de zone cu celule bazale, zone de celule intermediare și focare mai bine diferențiate cu celule malpighiene cu punți de unire. Pentru unii autori toate tumorile epidermoide au un conținut nediferențiat și trebuie clasificate în această formă. Este frecvent multicentric, afirmație bazată pe următoarele considerente
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
de hiperinsulinism, care precedă cu ani de zile diagnosticul clinic de diabet zaharat tip 2. Tulburările secreției de insulină sunt reflectate de modificarea testului de toleranță orală la glucoză [16, 17], iar insulinorezistența are drept consecință în special modificarea glicemiei bazale [17, 18]. Frecvența cu care apar aceste modificări depinde de fondul genetic al indivizilor, de sex și de vârstă. Dimorfismul sexual al insulinorezistenței se manifestă încă din copilărie, de-a lungul pubertății și adolescenței, diabetul zaharat și alterarea homeostaziei glucozei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
vârstă. Dimorfismul sexual al insulinorezistenței se manifestă încă din copilărie, de-a lungul pubertății și adolescenței, diabetul zaharat și alterarea homeostaziei glucozei fiind legate de loci de pe cromozomul X [19-21]. Din punctul de vedere al dereglărilor metabolismului glucidic, alterarea glicemiei bazale este mai frecventă la sexul masculin, în timp ce femeile au niveluri glicemice mai joase à jeun; la sexul feminin apare cu precădere scăderea toleranței la glucoză. Femeile vârstnice au adesea valori glicemice patologice post-încărcare, iar această modificare reprezintă un predictor atât
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
exogeni fiind dependente și de calea de administrare - orală sau transdermică [34, 50]. În prezența sindromului metabolic și a patologiei cardiovasculare conexe se regăsesc niveluri crescute ale unei alte adipocitokine: rezistina. Nu există un dimorfism sexual clar pentru concentrația serică bazală a rezistinei, dar numai la sexul feminin rezistinemia pare a fi strâns corelată cu parametrii antropometrici, cu tensiunea arterială sistolică și cu unii dintre parametrii lipidici (trigliceridele serice, raportul ApoAI/ApoB, HDL-colesterolul) [51, 52]. În concluzie, sindromul metabolic, așa cum este
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mecanismelor genetice implicate în geneza oxidului nitric. Alte mecanisme ar fi creșterea eliberării factorului hiperpolarizant derivat din endoteliu, a prostaglandinelor cu efecte vasodilatatoare (PGE2 și PGI2) și inhibarea producției de endotelină 1 [30]. Estrogenii au rol totodată în scăderea tonusului bazal de la nivelul microcirculației, modulând astfel activarea miocitară a vaselor mici [31]. Estrogenii au efecte și pe căile nodale, acțiunile lor exercitându-se în special la nivelul canalelor ionice de potasiu [23]. Studii experimentale pe șoareci au demonstrat că acești hormoni
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
În cazul reglării pozitive a expresiei genice, receptorul androgenic se leagă sub formă homodimerică cu secvențe nucleotidice specifice de la nivelul promoterilor genelor țintă, stimulându-le activitatea. Acest efect este mediat de legarea receptorului androgenic (prin intermediul domeniului N-terminal) la factori bazali de transcripție (TFIIF și TATA box binding protein) [7]. Activarea transcripției de către receptorul androgenic este modulată de numeroși coactivatori care se leagă de receptor (TIF2, ARA70, CREB-BP) [8]. Receptorul androgenic poate determina și reducerea expresiei unor gene țintă (transrepresia). Acest
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]