3,030 matches
-
ta soartă. Desfrânarea, iubirea de arginți și toată bogăția telurică, Îmbrobodind lumea toată, Au înrobit suflarea profană a terianilor. Stea profană, desprinde-te de mârșăveniile tale Și-ți întoarce destinul pătat în vicii. Veacul tehnologiei moderne, al cunoașterii și al belșugului măreț, Sporește pe zi ce trece-n duhul societății, Dându-i gândirii puterea de a decide între bine și rău. Stea profană nu-ți irosi știința-n ticăloșii, Aducându-ți aminte de Dumnezeu, fă binefaceri semenilor tăi. La o berică
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
Pădurea care și-a apus Cununa de crengi. De câte ori ne-npăcăm, Suntem mai aproape de Dumnezeu. Hai, vino în sufletul verii - Vom fi Precum doi inși Aplecați tare departe Și adormiți... DARURI Dumnezeu îi dăruiește femeii Ceva sfânt Care să-i aducă belșug. Diavolul uneori trage foloase: Strâmbă raza Care-i luminează Oglinda. LA CAPĂTUL LUMII O comoară se-ascunde La capătul lumii. De mii de ani Stă acolo și-așteaptă S-o lovească Un fulger Nemuritor. DIALOG NAIV Câți ani ai porumbițo
FOC SACRU DE BAKI YMERI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343182_a_344511]
-
n-are cum de se pripășise în familia sa... Se încinge o strașnică petrecere, cu lăutari. Botezul se întinde trei zile și trei nopți, cu Bădălanul nins, dezlănțuit peste căsuța fericirii. Și în timp ce Constantin Nae nu prididește să închine cu belșugul urărilor, subliniate de arcușurile scripcarilor, un Moș-Crăciun al închipuirii materne răstoarnă sacul cu toate darurile pe somnul surîzător al îngerului, care nu-și visează destinul... La scurt timp, mama moare (n.n., martie 1887). Mecanicul de locomotivă uită repede grațiile Dunării
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
pe latifundiile năzuințelor de artă. Ca să-și marcheze artisticăraia, bate în ținte pe capacul pupitrului fotografia „marelui"care plecase de la noi cu textul lui Hamlet zăvorit în sicriu, Grigore Manolescu. A crescut. S-a înălțat. Pe unde trece, fascinează. Primește belșug de răvașe de la îndrăgostite. Scrisul tremurat al unei atari nefericite îl încredințează că dacă nu-i dă o întîlnire, își pune lațul de gît... Leonard are 13 ani (Gaby Michăilescu, Leonard, soldatul de ciocolată, Ed. Muzicală, București, 1984). La 16
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
ies la mal, căci nu prea știam să înot, ceea ce i-a amuzat pe vlăjgani, care au plecat cu toții râzând, lăsându-mă în plata Domnului, să mă descurc singur cum pot. Chinuindu-mă ca vai de lume și înghițând din belșug apă plină de mâl, am reușit să mă prind de vegetația de la mal și am ieșit murat, din cap până în pantofii cu talpa din azbest, care erau găuriți deja de pietrișul peronului gării vechi din Constanța. Mama îmi cumpărase, din
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Barnard, nu de Christiana, nici de Maria și nici de vreo Ileană... Și nici becul nu a fost inventat de vreuna, ci de Edison, deși mai toate femeile calcă pe învenția lui epocală! Aș saluta o femeie-pădurar, dar de unde atâta belșug! Acum, că nu mai sunt păduri, aș fi dat vina tot pe ea, că nu a fost în stare să aibă grijă de cei doi craci, darmite de o pădure întreagă!... Deci, pe cine să salut eu mai întâi... pe
EU PE CINE MAI ÎNJUR?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343555_a_344884]
-
barbă sură, până la cei cu țâța-n gură. Nu de prunci este vorba, nu, ci de ăia care angajează numai pe bază de probă și cu experiență... deși nu s-ar da în lături de la o Virginică, dar de unde atâta belșug, că mereu se găsește câte unul care să ne-o ia înainte... Mama lor! Fir-ar mama lor a dracului! Care i-a fătat! Oare știu mamele lor ce creaturi au produs?... Știe măăă, știe, măăă! Crezi tu că nu
EU PE CINE MAI ÎNJUR?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343555_a_344884]
-
le înveselești Român/ia suflet de aur Pe noi toți tu ne înveți Să iubim, să prețuim Cu cinste și omenie Noi pe lume ca să fim Român/ia suflet de aur Cultură, faună și floră Pe toate astea, nouă Din belșug ne dăruiești Român/ia suflet de aur La marea limpede și cristalină Pe falezele-ți frumoase An de an tu ne răsfeți Român/ia suflet de aur În forma ta de pește Tu pe toți ne ocrotești Și prin a
IA SUFLET DE AUR de FLORICA REINPRECHT în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343704_a_345033]
-
cu brațele deschise, Zborul printre păduri de speranțe. LIBER ÎN POEM Te privesc, Îți îmbrățișez inima, Dincolo de cuvinte Rupte din taine albastre, Aștern doruri Peste acoperișul zilei. Scânteia, inefabilul, Să lumineze iubirea, Peste anotimpuri. Din clepsidra timpului Să curgă mereu, Belșug peste lume, Măreția gândurilor Sale. Scriu cu aripile ființei Versuri ce poate trec în ecouri vii. Izvoare de amintiri să devină, Ploi nestinse de iubiri. ESENȚA LUMII Suntem punte oscilantă Între două lumi tumult, Mărgăritar unic al zilelor... Vremea în
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
Nesfârșite valuri de suferințe, Așezate între mine și tine, Deschid cărări de timp azuriu În haina curăției, către Cetatea dreptății sfinte. De lucrează întru noi Adevărul curat, Frumusețea inimii tale Naște scânteia luminii. Domnul, Începătorul vieții, Trimite celor ce voiesc Belșug de daruri în Zile, În fiecare inimă comori... Râuri de bucurie vor arde Pe cărările timpului-armonia. Cutează! Fii nemuritor! RUGĂCIUNE Șoapte albastre deschid Drumuri și cămări cu Hrană pentru trup și suflet. Obosite gânduri și dorințe, Ispite lacome ale desfătării
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
gol nici un ungher asta după ce Tot El I-a luat toți copii în războiul cel mare. Ea se prefăcuse atunci în fântână, plângea pe dinlăuntru! Singură apă bună vine din suferință.Din prea multă suferință. Fântână bunicii avea apă din belșug, stingea setea la tot satul. Cred că Dumnezeu o făcea ziua bărbat și numai noaptea femeie Când se dezbrăca de griji, ne săruta pe frunte Și ne adormea cu povești numai de ea știute. Ea s-a stins .Satul s-
POEMUL FÂNTÂNILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377340_a_378669]
-
-o bucurie, După-o iarnă seculară Doar un verde viu să fie, Verde viu peste pământ Peste crestele de munți, Prin vâltoarea unui vânt Hora Vieții poți s-asculți, Și primăvara-nțepenită Se trezește-n verde viu, Peste zarea adormită Drum belșugului să fiu, Dorul vine-n primăvară Peste munte,peste deal, Îmbrăcat în port de țară Portul mândru din Ardeal! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Dorul se vrea primăvară / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2223, Anul VII, 31
DORUL SE VREA PRIMĂVARĂ de VALER POPEAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377429_a_378758]
-
Își lipi obrăjorul de al ei și îi șopti: - Mami, eu te iubesc până la stele! Lacrimile începură să curgă șuvoi din ochii frumoși și atât de triști ai Laurei. Încercă să-și stăpânească suspinele care puseră stăpânire pe ea din belșug, dar amalgamul de sentimente care-i bulversau sufletul erau mai puternice. Își strânse cu putere în brațe puiul, își șterse cu dosul palmei lacrimile, care, încăpățânate curgeau și îi zâmbi acestui suflet nevinovat, care o diviniza. Ionuț zâmbea, era fericit
D E S T I N E de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378304_a_379633]
-
se desfășoară ea la români, nu e adusă de nicăieri, iar pe cât e de frumoasă, poate să îi inspire și pe alții. Ea semnifică vârful apoteotic al anului la momentul terminus al trudelor românilor când, după ce și-au agonisit tot belșugul lor dintr-un an, se predau spiritului sărbătorii meritate, se așează la masă de festivitate, se veselesc în jurul produselor hrănitoare ale pământului, pe care le expun a fală în toată splendoarea prospețimii lor, petrecând cu joc și cântec, săvârșind prin
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
de atunci nerăbdător, își strânse-ntr-un bagaj, ca orice călător, câteva lucruri din căsuța lui poștală și se aventură în lume cu sfială. Nici nu păși în stradă bine, că se trezi în fața unor magazine și cum privea uimit belșugul de lumină, fu cât pe ce să-l calce o mașină. Din stradă, nimeri apoi la gară și inima din piept era să-i sară când trenul ce pleca la mare își puse, șuierând, vagoanele-n mișcare. Ajuns pe plajă
PITICUL CARE LOCUIA ÎNTR-O CUTIE POŞTALĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378486_a_379815]
-
curând la locurile pe care le-au părăsit numai pentru o vreme. Le este tare dor de cuibul lor! Irundel și Irundica, o pereche de rândunele îndrăgită de săteni e așteptată cu mult drag. Cu toate că în Africa au hrană din belșug, un ceas din trupușorul lor le dă de veste că aici, la noi, e primăvară!... E vremea să revină acasă la ele. Anul trecut Irundel și Irundica au scos două rânduri de pui. Familia lor s-a tot mărit. Dar
SE ÎNTORC ACASĂ RÂNDUNELE de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378552_a_379881]
-
Măi, gospodari, Treziți-vă,nu mai dormiți! Deschideți larg porțile mari Plugoșorul să-l porniți! De departe noi venim, Tocmai de la Răsărit, Urarea noastră s-o rostim. - Hai, intrați ! Bine - ați venit! - Urăm ca-n anul care vine Să aveți belșug în casă! Pungile să vă fie pline, Bucate bune s- aveți pe masă! Să fiți buni și sănătoși, Între voi săvă iubiți, Să aveți copii frumoși Și să-i creșteți fericiți! Pământul vostru,sfânt ogor, Tot mai bine să rodească
PLUGUȘORUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378614_a_379943]
-
cosite mireasma picurilor de ploaie a căpșunilor aromați cu privirea ochilor tăi a paharelor de umbră și strigătul ierbii din roua dimineții toate ne sunt puse la dispoziție și soare și umbră și ploaie și vânt iarbă și flori din belșug vitrine și trotuare și pomi și păduri marketinguri magazine tramvaie și mersul pe jos alunecăm încântați printre garduri din flori de cuvinte pași peste flori de ploaie și vânt din despletirea ochilor de priviri și despletirea ploii de proprii picuri
POEZII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2006 din 28 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378906_a_380235]
-
ajute reciproc la nevoie. Luni, înainte de răsăritul soarelui se pleca în grup. Erau de parcurs ore bune de urcuș. Nu se tăiau pădurile pe la margini ca acum. Primarul nu pleca cu noi. Rămânea cu treburile satului care se strângeau din belșug. Cel mult venea un pădurar care să mă însoțească înapoi când eram grăbit. Eu preferam să rămân toată săptămâna. Trăgeam chiar la joagăr cu plăcere. În zonele înalte de munte nu existau poteci pe care să se scoată buștenii. Nici
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
pazăști, zâșe gheață fimeie, facându-ș' cruși cu amândouî mânurili. Ei, azi s-a schimbat calimeră, românii papi poezâie pi pani! Iubitori a dreacu di literaturi lirici! Câri mai di câri cu stilu' lui... ori cu pistilu', ci di undi atâta belșug, di subt brazda di la plug? Ci dijeaba ari badea Ion și nea Gheorghi, daca nu dă Dumnezău ploaie! C-așa ne-am învățat noi, din moș'-strămoș', și ni deie Dumnezău. Iaca, Dumnezău nu ni mai dă, c-așa
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
11 ani. Sunt 8 ani de când am divorțat...4 de când s-au terminat procesele. Între noi s-a interpus o lume, de a cărei existență habar n-aveam. Fac un locșor, lângă cruce, și așez trandafirașii. I-am udat din belșug aseară, ca să țină măcar o vreme. Aprind candela. O pun în fața crucii, ca să nu incendieze cumva coroanele uscate. Și aud, în minte, mașina de pompieri...văd titluri pe banda știrilor: “Fostă soție, satanistă, a incendiat coroanele...” Poate chiar le-aș
VIEŢI RISIPITE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379881_a_381210]
-
Acasa > Poezie > Imagini > HIMERA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Himerică în miez de noapte Pe cer apare blânda lună. Belșug de raze ea împarte, Cu chipul său de zână bună. Iar stelele sclipesc vrăjite Ca mici făclii ce luminează. Și-n noapte-ți văd chipul iubite, Venind spre mine, pe o rază. E a lunii rază de argint, Ce tainic
HIMERA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380074_a_381403]
-
nu prindă vreun guturai, până i-a pierdut din vedere în grupul de copii care porniseră cu săniuțele pe drum la deal către poiana din mijlocul satului, fiind acela, locul ideal dintotdeauna pentru dat cu săniuțele . În acea zi cu belșug de zăpadă, pe ulița satului ieșiseră muți copii, cu sănii și câțiva săteni își făceau de lucru pe la porți croindu-și pârtii cu lopețile, pentru că ninsoarea dădea semne clare că va continua. Ningea încă și stratul de nea creștea văzând
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
s-au plecat îndată, pământul să-l ude și grădina toată. Le aud cum strigă s-ajungă la legume, glasul lor gingaș îl roagă îndelung și-un oftat îmi iese, un făcut anume... Și în mine plouă, cu lacrimi din belșug. Referință Bibliografică: Ploaia / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1937, Anul VI, 20 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
PLOAIA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381923_a_383252]
-
aparte. Puțini dintre noi știm că piloții sunt creați de divinitate mai mult pentru cer decât pentru pământ, de aceea ei mai sunt numiți și oamenii cerului. Osteneala pilotului care brăzdează înaltul cerului, odată ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să bei din roua norilor cu care te însoțești, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi
IN MEMORIAM CĂPITAN-COMANDOR CORNELIU-GABRIEL TITIANA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382017_a_383346]