4,348 matches
-
conferă organismului calitățile morfo-funcționale și biochimice ce condiționează reactivitatea și eficiența adaptării, sunt reprezentați prin toate elementele care au conlucrat la dezvoltarea și evoluția pacientului până în momentul respectiv: factori genetici sexul, vârsta nutriția patologia preexistentă și actuală particularitățile constituționale, imunobiologice, biochimice, endocrine, nervoase labilitatea homeostaziei factorii sociali.(3) În medicină importanța practică a terenului se relevă mai ales atunci când răspunsul unui pacient față de o agresiune oarecare, diferă de la norma cunoscută în patologia respectivă . Cunoașterea pacientului presupune un interogatoriu precis și un
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
intravenos fracționat Diazepam (15-20 mg în bolusuri de 2,5 mg) sau Midazolam (5-10 mg în bolusuri de 1 DIABETUL ZAHARAT Diabetul zaharat este principala boală metabolică afectând la ora actuală aproximativ 3% din populația globului. El reprezintă o deficiență biochimică , caracterizată printr-o intoxicație generală a organismului , determinată de valorile mari ale zahărului în sânge dar și de pierderi renale crescute de lichide (cetoacidoză și deshidratare). Populația bolnavă nu este omogenă și au fost descrise mai multe sindroame diabetice distincte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Metodele de ameliorare trebuie să fie în concordanță, cu condițiile de cultură cerute și să răspundă imperativelor socioeconomice Plantele se pot apăra, prin intermediul mecanismelor structurale care acționează ca bariere mecanice și opresc pătrunderea și dezvoltarea agenților patogeni și prin reacțiile biochimice, ce sunt mecanisme fiziologice sau funcționale. Acestea induc formarea în plantele atacate a unor substanțe bacterio- sau fungistatice (flavonele, alcaloizii, glicozidele) care reduc foarte mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi preinfecțională (preexistentă) sau
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
unor plante atacate de ciuperci din ord. Uredinales, rezistența scade pe măsură ce crește intensitatea luminii. Nutriția minerală a plantelor. Macroelementele și microelementele pot modifica rezistența plantelor într-un sens sau altul. Ele pot influența metabolismul plantei, modificând structura histologică și însușirile biochimice și fiziologice, ceea ce poate determina creșterea sau scăderea rezistenței plantelor la boli. Cunoașterea modificărilor ce apar în urma fertilizării necorespunzătoare are o deosebită importanță practică. Fertilizarea echilibrată poate fi favorabilă creșterii rezistenței plantelor la boli. Principalele elemente N, P, K trebuie
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
se manifestă prin: inactivare; formarea de combinații complexe. 2. Incompatibilitatea fizico-chimică: precipitare; separarea de faze; reducerea muiabilității și tenacității; producerea de spumă, schimbarea vâscozității. 3. Incompatibilitatea biologică: antagonisme; fitotoxicitate. 4. Incompatibilitatea mascată: acțiunea negativă asupra plantelor la nivel fiziologic și biochimic. O problemă deosebită o reprezintă amestecurile de produse chimice cu cele biologice. În acest caz vor fi aplicate doar amestecurile testate de către instituții specializate în acest scop. Regulatorii de creștere se pot amesteca cu majoritatea fungicidelor și insecticidelor organice, nefiind
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
fragmentarea nucleului cu formarea de apoptozomi și în final clivajul celulei cu formarea de corpi apoptotici care vor fi fagocitați de către celulele vecine (Denis H. și Mignote B., 1994; Vasilakos J. și Shivers B., 1996Ă. Din punct de vedere biochimic, apoptoza constă în scăderea potențialului transmembranar mitocondrial, ecto- expunerea fosfatidilserinelor, activarea proteazelor din familia caspaze (aspartat proteaze cu cisteinăă, decuparea ADN în fragmente cu greutate moleculară mare și / sau în oligonucleozomi. Funcțional se constată fagocitoza celulei muribunde de către macrofage și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
patogeneza apoptozei După o primă prezentare a celulelor apoptotice ca fiind posesoarele unor organite morfologic intacte (Kerr J.F.R. și colab., 1972Ă, cercetările mai noi subliniază faptul că perturbările moderate ale organitelor celulare pot modifica secvențele de coordonare a diferitelor evenimente biochimice din evoluția procesului apoptotic până la instalarea deplină a morții celulare. Pe langă rolul esențial de centrale energetice ale celulei, mitocondriile s-au dovedit în perioada 1990-2002 și activatori esențiali sau executanți centrali ai apoptozei. S-a conturat în acești ani
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
este fragmentată în nucleozomi sau oligonucleozomi, fragmente de 180-200 perechi de baze, care vor constitui miezul corpilor apoptotici, formați prin parcelarea celulei muribunde în fragmente de citosol, organite, oligonucleozomi și uneori resturi de plasmalema, care suferă o serie de modificări biochimice că: demascarea N-acetilglucozaminei și a N-acetil galactozaminei prin hidroliza reziduurilor sialilate ale lanțurilor oligozaharidice, creșterea cantității de fosfatidil serina, absorbția unor glicoproteine de tipul integrinelor etc. Toți acești compuși membranari sunt recunoscuți de lectinele și receptorii macrofagelor și prin
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
se instituie treptat, permițând conturarea în dinamică ei a mai multe faze sau stadii: preagonia, agonia, moartea clinică și moartea biologică. 1. Fază preagonică sau preagonia (pre + agon = luptăă este starea de neliniște corespunzătoare începutului deprimării funcțiilor vitale. Substratul ei biochimic și fiziopatologic se caracterizează printr-o insuficientă oxigenare a țesuturilor, reducerea tensiunii arteriale, fenomene de staza periferica, dispnee mai mult sau mai putin accentuată etc. Este rar semnalată la animale și numai de către unii cercetători la om (Scripcaru G., 1988
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
caracterizate printr-o intensă putrefacție intestinala. La aceste cadavre răcirea poate începe doar după 6-12 ore de la moarte. Rigiditatea cadaverica (rigor mortisă este expresia unei contracții susținute a musculaturii netede, miocardice și striate. Ea este datorată unui complex de reacții biochimice la nivelul sarcomerelor, reacții asemănătoare celor care se produc în timpul contracțiilor TANATOLOGIA 33 musculare din timpul vieții. În timp ce în fibrele musculare vii, succesiunea fenomenelor de contracție și relaxare este legată de procesele ciclice de degradare și resinteză a ATP și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în lungul astrocitelor (Goodman R.S., 1998Ă. Fig. 2.4. Adeziunea neuronoastrocitară Ca2+ dependența mediata de N-cadherină (După Goodman R.S., 1998Ă. Trecerea leucocitelor prin pereții vasculari cu ajutorul moleculelor de adeziune este cunoscută sub denumirea de diapedeza. Subliniem faptul că majoritatea modificărilor biochimice și morfologice din această fază sunt efectul jocului mediatorilor biologici activi, a căror evidențiere de către Menkin, la jumatatea secolului trecut, a stat la baza patologiei moleculare de astăzi. PROTEINELE DE FAZA ACUTĂ Proteinele de faza acută (APP - acute phase proteinsă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
pleuropneumoniae, Bordetella bronchiseptica, Pasteurella multocida tip D, concentrațiile de Hp și MAP cresc de 40 și respectiv de 12 ori. La câini în infecțiile cu Bordetella bronhiseptica CRP crește până la de 95 ori (Eckersall, 2000Ă. Dacă din punct de vedere biochimic decelarea lor crescută poate fi un argument în favoarea unei inflamații, MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 59 din punctul de vedere morfopatologic, proteinele de faza acută au valoare predominant teoretică facilitând explicarea complexității proceselor inflamatorii. ROLUL METABOLIȚILOR ACIDULUI ARAHIDONIC Cercetările ultimelor decenii au
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
stimularea eliberării de eotaxine și coparticiparea la reacțiile alergice. Sub influența unor diferiți factori patogeni și mai ales a unor antigene capabile să se cupleze cu Ig E de pe suprafață plasmalemei mastocitelor se produce o scădere a AMPc intracelular, stare biochimica ce atrage în celula ionii de Ca2+, Mg2+, K+, responsabili de tumefierea granulelor până la de 30 ori față de dimensiunile obișnuite, urmată de IOAN PAUL76 explozia granulelor și descărcarea mediatorilor în afara celulei. Sub influența acestora se constată creșterea chemotactismului eozinofilic, ceea ce
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și în special al condroitinsulfaților se asociază în structuri fibrilare mai mult sau mai putin stabile. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 97 Structura colagenilor variază de la specie la specie și de la țesut la țesut cunoscându-se peste 13 tipuri de colageni. Cercetările biochimice au relevat faptul că în teritoriile inflamate predomina un colagen de tip embrionar, rezistent la agenții chimici disocianți, caracterizat printr-un singur tip de legături intermoleculare, respectiv hidroxi-lizino-6-ceto- norleucină, ceea ce-i permite persistentă îndelungată în țesuturile afectate. Plachetele și trombocitele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
morfologice în citologia normală și patologica. Noțiunea plachete se utilizează numai la mamifere pentru fragmentele de prelungiri citoplasmatice ale megakariocitelor din măduva osoasă hematogena, care se rup la trecerea prin pasagiile endoteliale și intră în circulația sangvină, păstrându-și constituenții biochimici granulari specifici megakariocitelor. Plachetele sanguine nu sunt celule, nu au nucleu și membrana lor este constituită din lipoproteine acoperite de de glicoproteine (I, ÎI și IIIĂ implicate în adezivitate și agregare. Dintr-un megakariocit se formează până la 2000 plachete. Corespondentul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
unele boli specifice virale sau bacteriene (exantemele infecțioaseă. Abcesul (lat. abcesus = delimitata este inflamația purulenta a unui organ sau țesut, delimitata de o anumită zonă. Aceasta delimitare este opera țesutului mezenchimatos local, care la incitația produșilor MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 127 biochimici din zona de exsudație leucocitara se hiperplaziază și se diferențiază în diverse direcții celulare. Privind astfel procesul inflamator în evoluția lui obișnuită vom constata inițial un cuib de granulocite în masă diferitelor țesuturi sau organe, cunoscut sub denumirea de microabces
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
la animalele stresate, debilitate, are un caracter mai agresiv. Infecția difuzează mai curând - generalizarea precoce -sau mai tarziu generalizarea tardivă, pe cale sanguina sau bronhica, determinând cele mai variate aspecte lezionale. Concomitent cu dezvoltarea citologica, granuloamele suferă o serie de modificări biochimice. Prin dezintegrarea celulară se produc distrugeri citoplasmatice, urmate de punerea în libertate a lipidelor. Prin pinocitoză acestea se insinuează în citoplasma elementelor epitelioide și gigante, unde pot fi observate sub forma unor vacuole mai mici sau mai mari, independente de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
animal față de agenții micotici nu este mult diferită față de reacția împotriva corpilor inerți. Și aici vom observa inițial o reacție - purulenta neutrofilică de intensități variabile, în jurul miceților. Ea se combină cu necroza elementelor locale, determinată de toxinele micotice. Produșii biochimici puși în libertate prin activitatea resorbtivă leucocitara iar pe de altă parte prin dezintegrarea celulară, vor determina hiperplazia și diferențierea mezenchimală atât în direcție limfohistiocitară cât și epitelioidogigantă. Dacă la păsări în structura granuloamelor micotice poate fi diferențiată net: o
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
din momentul în care fuziunea dintre autofagozom și lizozom este completă. Crinofagia sau granuloliza este mecanismul de degradare a produșilor de secreție celulară. Prezintă importantă mai mare heterofagia și autofagia și îndeosebi uciderea și degradarea microbilor. Din punct de vedere biochimic uciderea microbilor și degradarea fagolizozomului se poate realiza prin mecanisme oxigen dependente și oxigen independente. IOAN PAUL174 Mecanismele microbicide oxigen dependente Am menționat anterior că în cursul fagocitozei granulocitele neutrofile își intensifica activitatea metabolica finalizată cu creșterea consumului de oxigen
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
apare În cazul hipoalbuminieiă poate avea o oarecare influență, dar pare a reprezenta mai degrabă rezultatul decât cauza acumulării de fluideă; - s-au remarcat concentrații ridicate de hormon antidiuretic În urina pacienților cu ciroză și ascită; - cea mai profundă transformare biochimică ce acompaniază formarea ascitei este reprezentată de retenția de sodiu și apă. DIAGNOSTIC - distensie abdominală, sindrom dispeptic, flatulență, rar dureri dorsaleexamen fizic: - frecvent pacient icteric cu astenie musculară - abdomen destins cu desen venos accentuat radiind de la ombilic superior și inferiormatitate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din minerale alogene (cuarț, feldspați, muscovit, zircon, hornblenda etc.), litoclaste (granite, gnaise, cuartite, gresii, calcare), corpuscule oolitice, minerale antigene etc. În concluzie materialul din care au rezultat rocile prezentate este atât de origine epiclastică, cât și de precipitare chimică și biochimică (oolite, bioclaste). Depunerea și respectiv precipitarea s-a produs în zona neritico-litorală de adâncime mică, cu o dinamică ridicată a apei și o bună aerare ce a permis o dezvoltare explozivă a mactrelor. Fauna fosilă din Dealul Repedea cunoscută până în
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de timp, toate mirosurile ce i-au fost date spre adulmecare, Înmagazinate În registrul olfactiv, care are la bază milioane de celule nervoase specifice, ce servesc pentru detectarea mirosului. Identificarea omului după miros este dată de o serie de reacții biochimice ce au loc la nivel celular În organismul fiecăruia, care se materializează În final În mirosul din transpirația corpului. Despre mirosul câinelui-lup se va mai vorbi În locurile potrivite din carte, Însă, sub aspect anatomic trebuie reținut că Între miros
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
descriptorii ampelografici și coduri numerice pentru caracterele ampelografice (94), însușirile agrobiologice (25) și tehnologice (7). Pe plan mondial, dar și în țara noastră, cercetarea privind resursele genetice existente în viticultură sunt orientate către metode moderne de investigații, cum sunt cele biochimice, analiza enzimatică pentru diferențierea soiurilor de viță de vie și cele genetice, respectiv analiza diversității genetice ADN - cloroplastic, utilizarea markerilor genetici moleculari pentru investigarea genomului viței de vie și utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelos = viță și graphos = descriere, arată conținutul acestei științe, adică descrierea soiurilor de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în prezent, de la descrierea botanică, până la cele mai moderne metode utilizate astăzi în lume (metodele statistico matematice, biochimice și genetice). Ampelografia ca știință ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze acest flagel. Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
x Blasfran kisch), Neurburger (Sylvaner și Veltelener rouge), Zweigelt (Blanfrankein și Saint Laurent) (Sefe și colab., 1997). Rezultatele obținute prin utilizarea biologiei moleculare în diferențierea soiurilor de viță de vie au condus la completarea Listei descriptorilor OIV, cu doi descriptori biochimici și șase descriptori genetici. Biologia moleculară cunoaște în prezent o evoluție rapidă, cu rezultate spectaculoase în ceea ce privește clasificarea soiurilor de viță de vie, a identității genetice și a gradului de înrudire a soiurilor. 1.3. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL AMPELOGRAFIC ÎN
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]