4,262 matches
-
d) revista Punct, pentru Plecarea în străinătate și, respectiv, Cotadi și Dragomir, e) Cugetul românesc, pentru schița După furtună (necunoscută, se pare, de Sașa Pană), și e) manuscrisele din arhiva familiei Pană. Au fost preluate, de asemenea, corespondența și dosarul biografic alcătuit de Sașa Pană în 1970. Ediția Ion Pop nu e, așadar, una care să le anuleze pe cele precedente, ci este o ediție integratoare (contribuția lui Sașa Pana fiind semnalată, cu probitate, ori de câte ori este cazul). Ea restabilește titlul dorit
„Caietul roșu“ al lui Urmuz by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4356_a_5681]
-
fapte mai degrabă decât în motivarea sau interpretarea lor sensul unei existențe. De aceea, raportat la numărul de pagini, avem puține portrete - și chiar autoportrete - în Internaționala mea. Genealogiile complexe, reconstituite până la ultima speță, afilierile politice sau instituționale, precum și „accidentele” biografice îl interesează pe Ion Ianoși mai mult decât dramele morale sau opțiunile intelectuale. E surprinzător de puțină filozofie în autobiografia unuia dintre cei mai dedicați profesori de estetică din ultima jumătate de secol. Problematizarea formării intelectuale se rezumă la inventarierea
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
unuia dintre puținii noștri intelectuali veritabili de stânga. Temperamentul discret și prudent, dar în același timp sincer, ferm și lipsit de emfază - dublat, desigur, de o civilitate profesională desăvârșită - l-au făcut pe Ion Ianoși să parcurgă, fără mari accidente biografice, momentele cele mai dificile ale istoriei postbelice. Militant socialist încă de pe băncile liceului, Ianoși n-a făcut niciodată exces de zel nici când i s-au încredințat funcții oficiale. Dimpotrivă. Profesorul de estetică și-a câștigat respectul breslei scriitoricești sprijinind
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
Humanitas, 2012) este, așa cum spune Ioana Pârvulescu - „ultima venită” la „Junimea”, prin 1983, și cea care a prefațat și îngrijit ediția de față - cea mai frumoasă carte a criticului și istoricului literar. E o carte de amintiri „deghizate”, pentru că secvențele biografice și anecdotice vin întotdeauna să completeze, să clarifice sau să pună într-o altă lumină o anume imagine a autorului despre opera literară a marilor nume invocate, pe care a avut ocazia să le cunoască personal. Și nu sunt puține
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
contemporanii săi: cinematografie și automobilistică, sport și modă. A preferat să trăiască în continuare febril și atunci când i-a fost recomandată o existență calmă, ferită de emoții”. Arghezi îl impresionează prin misterele și dimensiunea ieșită din comun a accidentelor sale biografice, ca și prin avida și permanenta sa căutare a lui Dumnezeu, în operă ca și în viață: „Arghezi amintea în convorbiri fapte trăite, dar acestea căpătau repede, evocate de el, o dimensiune ieșită din comun. Eu cred că avea mai
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
New York Times (NYT) pe 3 august, este publicată, ca și comentariul, la secțiunea Pagina de Opinii a ediției online de marți a prestigiosului ziar. "Mircea Geoană scrie că sistemul politic al României este disfuncțional. Ca fost președinte al (un detaliu biografic nemenționat -n.a.), ar trebui să știe mai bine", afirmă Guest în scrisoarea sa de trei paragrafe. Însă agenda pe care domnul Geoană o prezintă - stat de drept, reformă judiciară, dialog politic și lupta împotriva unor interese economice ilegitime - nu
Guest în NYT: Demiterea lui Băsescu ar fi întărit disfuncţiunile sistemului politic () [Corola-journal/Journalistic/57738_a_59063]
-
1969 de istoricul Ștefan Manciulea, în revista Buna Vestire din Roma. A rezultat, astfel, o triplă recuperare. Căci, alături de repunerea în circulație a numelui lui Augustin Bunea, prin reeditarea scrierii sale de debut (Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică*), ne este readusă în atenție și figura marelui ierarh Ioan Vancea, considerat al doilea ctitor al Blajului, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, iar retipărirea monografiei Augustin Bunea ne reamintește că avem datoria de a-l recupera și pe istoricul Ștefan Manciulea
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
ctitor al Blajului, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, iar retipărirea monografiei Augustin Bunea ne reamintește că avem datoria de a-l recupera și pe istoricul Ștefan Manciulea, victimă, și el, a interzicerii Bisericii Greco-Catolice. Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică (1890) doar anunță pe istoricul modern care va deveni Augustin Bunea, a cărui operă constituie până astăzi un izvor esențial pentru istoria politică și religioasă a românilor ardeleni din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea. Ceea ce se
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
care a dedicat-o lui Augustin Bunea istoricul Ștefan Manciulea. Practic necunoscută în țară, deoarece în 1969 Biserica Română Unită cu Roma continua să rămână interzisă, ca și revista Buna Vestire, ce apărea la Roma. Fără patetismul care animă schița biografică Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa (și, în general, panegiricele și evocările semnate de Augustin Bunea), Ștefan Manciulea, istoric aparținând școlii clujene moderne, de după 1918, reface pas cu pas biografia cărturarului, pornit din comuna făgărășeană Vad, unde tatăl era preot
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
consoarta care i-a fost alături în toate proiectele culturale, și a cărei prezență în fiecare an la casa din Vama Veche o preschimbă și azi într-o amfitrioană cu gusturi rafinate și cu o vădită atașare față de elementul românesc. Biografic, volumul O lume pe dos acoperă toate perioadele vieții lui Paul Miron, începînd cu arestarea la vîrsta de 15 ani, în lotul Valeriu Gafencu, cînd a trecut prin experiența lanțurilor la picioare (baterea niturilor în cătușele de la glezne fiind o
Mecena de pe Dreisam by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5853_a_7178]
-
Angelo Mitchievici O cameră și jumătate (Poltory komnaty ili sentimentalnoe puteshestvie na rodinu, 2009) Regia: Andrei Kraznovski. Genul: Dramă, Biografic. Durata: 130 minute. „Omul care a fost Josef Brodski”. Cu o astfel de frază se încheie nu numai mari cariere diplomatice, ci și una poetică. „Pseudopoetul în pantaloni de velur”, fraza cu care l-a încondeiat disprețuitoare oficina sovietică, i
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
Ne stau la dispoziție poeziile lui, articolele lui și imaginile oficiale sau mai puțin oficiale ale acestui scriitor nobelizat. Însă nu biografia ca atare contează, filmul lui Kraznovski o afirmă conștient, ci aceea care se rescrie din imaginație, reflecția despre biograficul reinvestit ficțional. Astfel că scriitorul poate să- și continue existența într-un dincolo apropiat, își poate revedea părinții pe care nu i-a mai revăzut niciodată după expulzarea sa din 1972, poate revedea Sankt Petersburgul pe care nu l-a
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
a luat treizeci de Seconale și nu s-a mai trezit niciodată»”. Pe Holly Golightly, eroina din Breakfast at Tifanny’s, o cheamă, de fapt, Lulamae Barnes - o convertire cât se poate de străvezie a numelui mamei lui Capote. Asemănările biografice se opresc aici, dar cele comportamentale vor fi fost suficient de puternice pentru a-l împinge pe romancier la acest travesti cu pronunțate conotații psihanalitice. Cartea lui Sam Wasson nu e, însă, o exegeză a operei lui Capote. Din complicata
Mic-dejun cu Audrey (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5868_a_7193]
-
e o victimă sigură a suspiciunii, ca regim moral maladiv. Remus Lunceanu trăia cu exasperare, ca și Liviu Rebreanu, aceeași amenințare a suspiciunii generalizate și a culpabilizării nedrepte. Similitudinile dintre Remus Lunceanu și Liviu Rebreanu (observate și speculate de critica biografică) sunt deopotrivă frapante și evidente, în ciuda unor amănunte derutante, nepotrivite tocmai pentru a crea un fel de diversiune. Nici nu vreau să mă opresc acum la aceste amănunte. Mai importantă e preistoria formării scriitorului Liviu Rebreanu, o perioadă îngropată în
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
1916-1918) a devenit un ardelean suspect, care nu și-a dovedit suficient loialitatea față de țară (România, noua lui patrie) și că nu și-a câștigat legitimitatea de român? Dar, mai clar și mai concret, despre ce e vorba? O explorare biografică, oricât de sumară, e absolut necesară, pentru a autentifica similitudinile. În tribulațiile de conștiință ale lui Remus Lunceanu, putem presupune și reconstitui crizele de adaptare ale scriitorului însuși, cu penibile dificultăți de start datorate condiției sale naționale și regionale. Reamintesc
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
Liviu Rebreanu, pe care și le transmit unul altuia. Primul știa de la cel de-al doilea ce catastrofă putea aduce o astfel de întâmplare: o nouă confruntare cu statul austro-ungar. Cititorul devotat ficțiunii din Calvarul, fără să aibă aceste informații biografice, nu poate bănui ce încărcătură dramatică se afla în această amenințare ca Remus Lunceanu să fie arestat în 1918 de unguri la București și trimis la Budapesta pentru un proces de trădare sau de dezertare. Liviu Rebreanu o mai pățise
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
să depășească marele moment de criză al anilor de război; și într-un caz, și în altul sunt «viețile posibile» ale scriitorului” (p. 49). Cu alte cuvinte, trebuie să citim în Remus Lunceanu, dacă ne situăm în sfera unei lecturi biografice, atât o proiecție de identificare a autorului, cât și o proiecție de contrast. Un Rebreanu care se disculpă, în mod necesar și testamentar, este completat, în Calvarul, de un Rebreanu care se detestă în postura romantică de învins. Numai așa
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
indirectă, alambicată. Dacă salvarea reală de (pe) front nu a putut fi realizată, lui Liviu Rebreanu i-a rămas salvarea simbolică a fratelui său, a dramei sale, într-o operă literară. E simplu spus, dar foarte adevărat - unul dintre adevărurile biografice cel mai greu de contestat. Titu Herdelea - s-a spus suficient de multe ori - este o proiecție autoironică a scriitorului: e ceea ce ar fi putut deveni el, modul în care ar fi eșuat, dacă nu ar fi ajuns marele scriitor
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
o zvîrcolire spirituală, ci ele sînt chiar zvîrcolirea. Nu există o viața privată a lui Nietzsche, ci doar o viață închinată operei. În afara cărților, Nietzsche e inexistent, de aceea cea mai mare greșeală este să-i interpretezi opera după canon biografic, așa cum face de pildă Lou Andreas Salomé, femeia pe care filosoful a cerut-o odată în căsătorie. Sub unghiul detaliilor concrete, viața filologului școlit la Pforta e de o sărăcie searbădă și nespectaculoasă, influența omului fiind insignifiantă în epocă. Social
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
l-au impus pe literat. Pînă astăzi, literatura heliadescă a fost judecată mai ales în funcție de circumstanțele vieții autorului; a sosit poate momentul ca versurile semnate de Heliade să fie judecate drept valoare în sine, lume poetică autonomă, indiferentă ia tribulațiile biografice. Tîrgoveț cu admirație complexată față de boierime; profesor cu de la sine putere, fără să-l fi numit cineva; ziarist, editor și scriitor în virtutea dorinței proprii și a curajului de a se afirma; reformator al limbii române literare, condus, în această operație
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
e „un intelectual exemplar”, o figură ale cărei tribulații coincid cu drumul sinuos al secolului, de la destrămarea Imperiului Austro-Ungar la trezirea intelectualului implicat în rezistența la monstruozitatea reprezentată de o ideologie la care inițial aderase. Tony Judt nu ocolește detaliul biografic și secvența de budoar, căutând explicații pentru adeseori misterioasele conflicte și alianțe care au marcat stânga secolului al douăzecilea. Dacă portretul lui Koestler este unul alcătuit din lumini și umbre (ba chiar apelând uneori la violența acvaforteului), Primo Levi se
Brave old world (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5555_a_6880]
-
ecourile publice. Volumul de față - cuprinzînd cu precădere însemnările lui Wittgenstein din 1914-1916 - datează din perioada de tortură a elaborării Tractatus-ului. O suită de crochiuri preliminare din care, prin selecție și reformulare, filosoful avea să ridice capitolele Abhandlungului, iar detaliul biografic că au fost scrise pe frontul Primului Război Mondial, unde Wittgenstein alesese să meargă ca voluntar în Armata austro-ungară, detaliul acesta nu răzbate defel în conținutul notelor. Nu există nici o referire la contextul istoric sau la biografia autorului. Un jurnal fără nimic
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
Cosmin Ciotloș Nu-i o întâmplare că Sorin Gherguț își trece în nota biografică debutul revuistic din 1989. (Un grupaj de versuri apărut în SLAST, Suplimentul literar artistic al „Scânteii tineretului“.) Deceniul al nouă- lea îl fascinează pe poet mai mult decât următorul. (Cu toate că de următorul i se leagă aproape toată activitatea literară.) Afectiv
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
putut spune unde e morala. Căci eșecul în viață stă în biografia trăită fără morală finală. Știind aceste nuanțe, cînd a reușit să părăsească țara (1969) la capătul unor lungi tracasări oficiale, Stroescu-Stînișoară era o ființă deja formată lăuntric, amănuntul biografic că filozofia avea s-o termine în Germania ținînd de carcasa exterioară a cronologiei: pe dinăuntru calificarea și-o căpătase în anii de inexistență publică, cînd trăise în chip concret ceea ce mai tîrziu avea să studieze în chip abtract: frica
Fabula finală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5696_a_7021]
-
Angelo Mitchievici Rețeaua de socializare (The Social Network, 2010) Regia: David Fincher. Cu: Jesse Eisenberg, Justin Timberlake. Gen film: Biografic, Comedie, Dramă. Durata: 120 minute. Premieră în România: 29.10.2010. Distribuitorul internațional: Sony Pictures. Distribuit în România de: InterComFilm Distribution. Realizat după romanul The Accidental Billionaires de Ben Mezrich, scenariul fiind semnat de către Aaron Sorkin, ultimul film al lui
Facebook sau lumea văzută de Mark by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5800_a_7125]