2,274 matches
-
indiferente, oricât de trandafirii ar fi obrajii marelui partid "naționale-liberale". De aceea ne întristează lipsurile ce le constatăm în mesaj, neajunsurile ce le are omittendo. Când șefii statelor fac război sau comandanții armatei dau o bătălie este un obicei ca, biruința câștigată, ei să se ducă la fața locului spre a da mângâiere răniților și celor cari mor. Negreșit că miile de răniți cari zac, în urma bătăliei, pe câmpul de luptă nu se-ndreptează la vederea monarhului sau a șefului lor comandant
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îl încurajează. Acestea toate am găsit de cuviință a le espune pentru a arăta variile inconveniente cu cari cultura română are a se lupta și dincoace și dincolo de Carpați. Cu atât mai frumoasă și mai întăritoare de suflet este priviliștea biruinței, line dar necontenite, a învățămîntului românesc din Ardeal. Părintele protosincel Ilarion Pușcariu ne dă în prefața Principiilor de pedagogie liniamentele unei istorii a învățămîntului român popular din Ardeal. Și acest învățămînt, ca și multe alte lucruri bune, se datorește inițiativei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Austria și Rusia. În acest raport se asigură de două ori că Maiestatea Sa împărăteasa Rusiei a promis a renunța de la intențiile ei asupra Moldovei și Țării Românești, că ea nu-și va schimba cuvântul dat în privirea Principatelor oricâte biruințe ar mai avea armata ei. Dar dacă în privința aceasta Rusia era legată, ea încerca a-și câștiga țările moralicește, smulgând de la turci concesii politice. Pe când așadar Rusia trezea mai cu seamă instincte politice în Principate, precum a făcut-o și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
constituie o problemă a întregului partid, a întregului nostru popor”. Revoluția socialistă o înfăptuiește poporul sub conducerea partidului, iar lupta cu dușmanul este o parte a revoluției și construcției socialiste. Cu dușmanii socialismului luptă întregul popor sub conducerea partidului, iar biruințele în această luptă se datoresc muncii și realizării întregului popor, în ansamblul cărora se include și activitatea de securitate. Activitatea Securității statului, arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu la Adunarea festivă consacrată aniversării a 20 de ani de la înființarea acesteia, este realmente
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
încrederea sa în forța binelui și în destinul patriei, Leonid Boicu sublinia undeva, în cuprinsul aceluiași valoros și temeinic îndreptar, „complexitatea procesului (supus examenului critic - n. ns. D. V.), primejdiile care au amenințat existența țării și, mai presus de toate, biruința inexorabilă a adevărului istoric, certitudinea nedesmințită a faptului - probat, secole de-a rîndul - că un popor, fie el mic, tratat nu o dată ca obiect de tocmeală, căzut vremelnic pradă opresiunii, își conservă și își dezvoltă individualitatea pe temeiul tăriei ce-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
odată cu noi să năpădim asupra turcilor „fiindcă fiecare este dator a-și pune viața pentru a lui lege și pentru a lui patrie” (subl. ns.); popoarele să pornească război „ca să rămâie slobozi și nesupuși, după cum au fost dintru începutul lor”; biruința armatei noastre „nu va lipsi de a întări ale noroadelor scopuri”; popoarele vor simți tot prețul „ce li se dă ca să ridice patria lor la vrednicia la care mai înainte a fost”; după pace, noi le vom da „al nostru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trebuie să caute în trecut titlurile unui popor pentru o viață de stat independentă, să arate drepturile fiecăruia la o viață în libertate, să justifice lupta popoarelor supuse și a claselor oprimate, să le ajute, prin însuflețirea lor, la câștigarea biruinței”. Dar - constata N. Bălcescu - o asemenea istorie, „o istorie adevărat națională ne lipsește “, de vreme ce toți câți s-au îndeletnicit cu scrierea ei - cu excepția lui M. Kogălniceanu - „nu ne-au dat decât biografia stăpânitorilor. Nimeni nu ne-a reprodus cu acuratețe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de propriile scrieri: istoria nu justifică, ci explică. Ea este justițiară doar „în sensul că pune în lumină egală valorile istorice de pretutindeni și de oricând”. Substanța intimă a istoriei rezidă în idei, dar istoricul este captivul triunghiului Ethos-Logos-Pathos, încât „biruința gândului în istoriografie trebuie să însemne o extindere continuă a sferei logosului, a veracității în dauna ethosului abuziv și a pathosului deformant”. Nu ignoră faptele, numai că îl interesează valorizarea lor. Aspiră către o Historia integra (o sintagmă cu dublu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că poate schimba faptele naturii "prin puterea dorințelor" și efuziune emoțională, minunea fiind pentru el "în ordinea firească a lucrurilor"181. Instabilitatea lui sufletească (mai degrabă emoțională) nu-i neagă, totuși, posibilitățile de anticipare, dar acestea sunt legate doar de biruința asupra "vrășmășiei mediului". Neavând o putere deosebită, omul primitiv se iluzionează asupra puterii sale, căpătând curaj în înfruntarea mediului ostil. Prima mutație pe care o va suporta această unitate sufletească vine din schimbarea obiectului anticipației. De la anticiparea propriilor stări se
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a-și păstra forma frumoasă, plină de forță, dar și de grație: de la exercițiile ecvestre sau cursele de care, Încununate de glorie la Olimpiade, la gimnastică (făcută zilnic Împreună cu maestrul, pe vremea uceniciei la Socrate), de la pregătirile pentru luptă, până la biruințele În Înfruntări armate pe uscat și pe apă. După cum tot În Plutarh stă scris despre risipa năprasnică de daruri, ospețe, spectacole prin care Își cucerește prietenii, dar și dușmanii, despre felul cum, spre a le intra pe sub piele spartanilor la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al așteptărilor unei lumi economice și sociale închise timp de mai multe decenii. Numai că așa cum spunea și Platon "Și în cazul unei revoluții este cineva care să vrea mai bine potolirea ei cu prețul ruinei uneia dintre tabere și biruinței celeilalte mai degrabă, decât unirea și concordia restabilite între ei prin bună înțelegere pentru ca în urmă să-și îndrepte atenția contra vrăjmașilor din afară"1036. Era o chestiune de timp până când, în acord cu principiile economiei de piață, dezechilibrele structurale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Wilson, E. O., Cucerirea socială a pământului, Editura Humanitas, București, 2013. Zak, P. J., Molecula morală. Sursa iubirii și a prosperității, Editura Humanitas, București, 2014. Zăpodeanu, D., Politici monetare, Editura Dacia, Cluj, 2002. Zimmer, H., Regele și cadavrul. Poveste despre biruința sufletului asupra răului, Editura Humanitas, București, 2013. Zinoviev, A., Occidentul. Fenomenul occidentalismului, Editura Vremea, București, 2002. Altele Biblia. Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007. Encyclopedia Universalis, Corpus 15 (messiaen Natalie), Editeur à Paris. Despre eternitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
le succès d'une traduction de poésie et devient la preuve du pouvoir créateur du traducteur qui " se mesure " avec l'auteur du texte source : " Și, pentru a salva o poezie în traducere, e de multe ori suficientă o singură biruința a traducătorului asupra autorului. "1031 5. 4. Blaga figure de la résistance anti-communiste à travers la traduction Sean Cotter observe que, dans la période trouble des années '50, deux intellectuels se șont opposés aux rigueurs du régime communiste : le premier est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ziare și reviste dintre cele mai diverse din primele decade ale veacului trecut: „Moș Teacă”, „Foaia populară”, „Moda ilustrată”, „Apărarea națională”, „Epoca”, „Patriotul”, „Zeflemeaua”, „Forța morală”, „Tribuna literară”, „Cronica”, „Tribuna familiei”, „Observatorul”, „Duminica”, „Românul literar și politic”, „Revista albă”, „Țara”, „Biruința”, „Universul literar”, „Ileana”, „Dunărea de Jos”, „Gurița”, „Viitorul”, „Alandala”, „Versuri și proză”, „Săptămâna politică și culturală”, „Drepturile femeii”, „Noi pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
mentalitatea și comportamentul oamenilor din Scythia Minor, o forma mentis de esență creștină, nota dominantă a vieții spirituale din spațiul pontic-dunărean. Ceea ce frapează la o privire atentă a realităților din Scythia Minor, înfățișate de sursele istorice din secolele amintite, este biruința categorică a creștinismului. Spiritul noii religii se regăsește peste tot: în atitudinea civică, concepția urbanistică, creațiile artistice, viața cotidiană, cu excepția domeniului funerar, unde se mai resimt atavismele vechii religii, păgânismul este complet obnubilat (învins). Ținutul Dobrogei devenise un bastion al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este greu de precizat. Au existat diferențe de la o regiune la alta, cauzate de factori multipli: momentul diferit al formării structurilor statale și bisericești autohtone, jurisdicțiile exercitate, relațiile cu formațiunile politice vecine, tradițiile culturale. Fenomenul nu poate fi separat de biruința slavei în Biserica românească. Influența slavă masivă asupra limbii române s-a exercitat după 800-900, penetrația termenilor referitori la viața religioasă creștină a început în a doua jumătate a secolului IX, după creștinarea bulgarilor și organizarea structurii bisericești, când limba
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a anilor ‘50, dar, cu o estetică mult simplificată și, din păcate, dogmatică, ilustrează decăderea comediei la rangul de farsă cu „un patos simplu și uman”, împărțirea tranșantă a personajelor în „eroi pozitivi” și „eroi negativi”, care se înfruntă până la biruința programatică a celor dintâi (muncitor, țăran, activist, secretar de partid); se adaugă la toate acestea câteva complicații sentimentale, uneori chiar între membrii celor două categorii maniheic opuse, o acțiune captivantă prin răsturnări de situație și intervenția lui „deus ex machina
BARANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285619_a_286948]
-
la Cioroboreni, tot în județul Mehedinți, unde funcționează ca învățător până în 1965, când se pensionează. Își publică primele versuri în 1927, în gazeta mehedințeană „Opaițul satelor”. Mai colaborează la „Datina”, „Revista Asociației învățătorilor din Mehedinți”, „Mehedințeanul”, „Școala Mehedințiului”, „Gorjeanul”, „Bucovina”, „Biruința”, „Severinul liber”, „Viitorul”. A mai semnat N. Bocșe, precum și cu pseudonimul B. Montana. Vehemența articolelor lui B., care împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el încearcă să
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
Un festival folcloric, la Bărbătești, avea să-i poarte numele. Articole, recenzii, reportaje, versuri îi apar lui B., în primul rând, în publicații din Râmnicu Vâlcea: „Viitorul Vâlcei”, „Glasul adevărului”, „Viitorul neamului”, „Muncitorul”, „Cuvântul nostru”, „Farul”, „Învățătorul”, „Naționalul Vâlcii”, „Crainicul”, „Biruința”. Mai semnează în „Dumineca poporului”, „Universul literar”, „Zorile”, „Țara de Jos”, „Sinteza”, „Săptămâna literară”, „Mișcarea” ș.a. În ultimii ani, colaborează cu inimoase articole de informație și propagandă culturală la „Scânteia”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Gazeta învățătorului”. În „zumzet de cobză
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
române în ungurește, „Cugetul românesc”, 1922, 597-599; Nicolae Drăganu, Bitay Árpád, „Az erdélyi románok a protestáns fejedelmek alatt”, DR, 1924-1926, 1126-1128; V. Hondrilă, O prețioasă contribuție la istoria românilor. O scrisoare despre Ștefan cel Mare. Comunicarea d-lui Bitay Árpád, „Biruința”, 1926, 100; N. Iorga, S-a pierdut un om de bine, „Neamul românesc”, 1937, 266; György Lajos, Istoricul literar maghiar dr. Bitay Árpád, PL, 1938, 8; Dr. Bitay Árpád életrajzi adatai és tudományos munkássága, Cluj, 1938; Boliay Zoltán [Gaál Gábor
BITAY Árpád (20.VII.1896. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285750_a_287079]
-
genere lucrări mai vechi. Acestora li se adaugă câteva biografii „pentru popor”, având în centrul lor pe Avram Iancu, Aurel Vlaicu și Vasile Lucaciu, precum și manuale școlare. A mai semnat frecvent în „Societatea de mâine” și, sporadic, în „Patria”, „Transilvania”, „Biruința”, „Gând românesc” ș.a. Mergând pe un drum deschis de C. Dobrogeanu-Gherea, Eminescu și Coșbuc. Note comparative denotă o mai mare comprehensiune a poeziei în raport cu intelectualii ardeleni de mai înainte. Autorul, care poseda o bogată cultură îndeosebi clasică, se arată în
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
năprasnică vine să spele valea de sânge... Se povestește că În lupta aceasta, Traian , văzând că nu mai au ostașii lui cu ce să-și lega rănile, Își rupse cămașa de pe el și-o Împărți răniților. Și totuși nu-i biruință. Împăratul privește trist, după bătălie, departe, În munții dușmani, la marea cetate ce n-o poate Încă cuprinde. Dar anului unu Îi urmează anul doi, și de va fi nevoie, anul o sută al luptei.... Cuvinte: străji = străjeri, paznici, santinele
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a privi gândești că pot Ca Întreg Aliotmanul să se mpiedice de-un ciot ? O, tu nici visezi, bătrâne, câți În cale mi s-au pus ! ......................................................................... Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag ? Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag ? ! “ -,, De-un moșneag, da, Împărate, căci moșneagul ce privești Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești. Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști, Nici ca Dunărea să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
brațelor tărie. -,,Cu inimă, copii, și nu pierdeți nici o mișcare ! Gândiți-vă că de vitejia voastră atârnă azi destinele țării, mândria și viitorul neamului nostru !...” Cumplită a fost lupta și mult sânge s-a mai vărsat până să se hotărască biruința zilei. De trei ori s-au izbit, din ce În ce mai Îndârjite și mai furioase cele două armate. Mihai, În fruntea călăreților, smulgând o secure din mâna unui soldat, dă pinteni calului și În mulțimea Înspăimântată retează dintr-o lovitură capul lui Caraiman-Pașa
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]