1,013 matches
-
dintre ei. Datina cere că aceste coji de ouă roșii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne. În această zi, în Botoșani, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
firimituri erau lăsate să cadă intenționat pe pământ, intru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pasca și cozonac și punând flori pe morminte. De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuți pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii. Fiecare femeie aduce cu ea un ștergar strâns la un capăt și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele. Credințe despre Blajini Există și credința că ei provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos. În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
și legat cu o lumânare. Aceste ștergare se dăruiesc preotului care citește pomelnicele. Credințe despre Blajini Există și credința că ei provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos. În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
care citește pomelnicele. Credințe despre Blajini Există și credința că ei provin din copii nebotezati, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufundă în haos. În unele versiuni, Blajinii sunt identificați cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Răi, pe unde trece Apă Sâmbetei. În Bucovina
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Răi, pe unde trece Apă Sâmbetei. În Bucovina se spune că "Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos peste și trăiesc într-un parau; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase". Există credință că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
parau; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase". Există credință că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfanțul Luminos) dat
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfanțul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta în antichitatea dobrogeana, olteneasca și transilvana. Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconală În
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
l-a făcut pe om. Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfanțul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta în antichitatea dobrogeana, olteneasca și transilvana. Paștele Blajinilor este o tradiție netipiconală În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească în lunea după duminică Tomei o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credință că prin această slujba sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe
PAȘTELE BLAJINILOR. Biserica, despre această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101315_a_102607]
-
oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții. SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Aceasta este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților. Cei care mor în ziua de Paști și în prima săptămână de după Paști merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina și ușile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce NU trebuie să faci. Tradiții și obiceiuri by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101525_a_102817]
-
un capitol, sunt demascate ironic în următorul... O literatură plină de farmec, în care peste oameni și omuleți (de la cei fantastici, precum Stim si Stam, „locuitorii” borcanului de muștar, până la cei reali) plutește nostalgia, compensată de umor, de un sarcasm blajin și de gustul dulce-amărui al unor povești ce trezesc în fiecare dintre noi dorința întoarcerii la propria copilărie. În 2009, Matei Florian publica, tot la Polirom, Și Hams Și Regretel (roman dramatizat în 2012 pe scena Teatrului „Radu Stanca” din
Cărți pe care le veți savura cu plăcere by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104401_a_105693]
-
Săptămâna Luminată, de Izvorul Tămăduirii, se obișnuiește ca după otpustul Sfintei Liturghii să se săvârșească slujba sfințirii celei mici a apei. Tradiții în Săptămâna Luminată Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților. Aceasta este denumită și Săptămâna Blajinilor sau Paștile Morților. Cei care mor în ziua de Paști și în prima săptămână de după Paști merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina și ușile raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ tradiții și obiceiuri. Ce e INTERZIS să faci by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104930_a_106222]
-
lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la Premiile UNITER (ediția din 2013) la categoria cel mai bun actor (pentru performanța din D'ale noastre). "Redimensionând statura și personalitatea lui Al. Filimon, Costel Constantin propune (...) un «bărbat încă vital» care, din blajin și cvasiresemnat devine împătimit, care își dezvăluie în chip neașteptat noi energii și noi resurse de demnitate și luptă pentru a-și împlini «visul». O compoziție extrem de minuțioasă și foarte atent elaborată și executată ne propune și Marius Bodochi. În
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]