1,166 matches
-
a fost nevoit să suprapună crucea pontificală peste crucea sabaudă (caeea a casei de Savoia). mulți sunt interpreții, care urmând modalitatea de dinainte de 1595 (data publicării textului profețiilor) să se limiteze la stemă: într-adevăr, Vincenzo Gioacchino Pecci avea pe blazon o cometă. Aceasztă explicație nu este ecceptată de toți, cei mai critici dintre specialiști, consideră că este o referință la enciclica acestui papă: Rerum novarum (1891), enciclică care angaja Biserica într-o luptă decisă pentru demnitatea și drepturile muncitorilor. Destinderea
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Salisbury Court Hotel, în apropierea Grădinii Botanice, de unde se resimt mirosurile parfumate ale florilor. A doua zi începem marea aventură londoneză. Londra este o metropolă deosebit de impunătoare care știe să-și păstreze cu grijă vechile monumente ca pe niște adevărate blazoane ale puterii imperiale, implantate într-un trecut hegemonic, nu prea îndepărtat, când diplomația engleză dicta marile hotărâri ale lumii. Atelierul Lumi, Regina Mărilor, Colosul Colonial, creier pragmatic, centrul diplomatic sunt doar câteva atribute ale Marelui Albion. Tradiționalism monarhic, legislație echilibrată
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
este al doilea centru universitar cu tradiție (1281) unde Henric al VI-lea a fondat King’s College și o capelă (1441). Aceeași rigoare științifică îl face recunoscut în lume, ca și Oxfordul. Noii studenți acceptă unele rigori, ținând de blazonul medieval, în rest sunt puternic ancorați în afirmarea celor mai noi ramuri științifice care au revoluționat vechile concepții: electronica, automatica, ingineria genetică, biochimia, biofizica, astrofizica, tehnologia spațială etc. Dintre ei s-au selectat în ultimul secol, marii inventatori, deținători ai
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
februarie 1903, București - d. 12 aprilie 1961, Aiud) a fost un fizician român și o figură deosebită în mișcarea națională de rezistență de după al Doilea Război Mondial. Se trăgea, conform tradiției, dintr-o veche familie genoveză, pe nume "Manno" (pe blazonul familiei figurează o "mână" ieșind din apă), stabilită la Constantinopol înainte de cucerirea otomană. Urmașii strămoșului Mihail Manu, sosit în Țara Românească în prima jumătate a secolului 18, s-au înrudit prin alianță cu familii boierești și domnitoare din partea locului, împământenindu
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
prințul Friedrich Wilhelm, șeful casei princiare de Hohenzollern-Sigmaringen, numele său legal devenind Radu Hohenzollern Veringen Duda. Din 2007, de când și-a schimbat numele legal în Radu al României Duda, Radu nu mai folosește numele de Hohenzollern. Principele Radu nu are blazon, deoarece nu i-a fost specificat vreunul prin decretul princiar care i-a acordat noul nume de Hohenzollern-Veringen. De asemenea, decretul nu i-a acordat lui Radu nici apelativul de "Alteță". Alte familii regale, însă, i-au recunoscut folosirea de către
Radu, Principe al României () [Corola-website/Science/304445_a_305774]
-
de Hunedoara a renunțat la titlul și funcția de regent al Ungariei. Reîntors în Ungaria la începutul anului 1453, Ioan de Hunedoara a fost numit de Ladislau conte de Bistrița-Năsăud și Căpitan general al regatului. Totodată, regele a inclus în blazonul familiei „Leii de Bistrița”. Turcii au rupt armistițiul în 1454 și au asediat Semendria, dar Iancu a repurtat o nouă victorie împotriva lor la Kruševac (se pronunță Crușevaț), unde i-a zdrobit cu desăvârșire. Miza cea mai mare era cetatea
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
Anjou-Plantagenêt (în limba franceză , în engleză ) a fost o casă regală a Angliei. Primul ei reprezentant este contele Geoffrey al V-lea de Anjou (1113-1151), supranumit "Plante Genêt" datorită blazonului său care înfățișa o tulpină de grozamă ("Laburnum anagyroides"), din 1144 duce al Normandiei. Neamul Plantagenet a fost pe tronul Angliei din 1154 până în 1399. Primul Plantagenet pe tronul englez a fost Henric al II-lea al Angliei (din 1154
Casa de Plantagenet () [Corola-website/Science/310961_a_312290]
-
Francisc îi trimite imediat și revolta este înăbușită până la sfârșitul anului. Lucrurile se puteau termina așa, dacă regina Elisabeta I a Angliei nu s-ar fi alăturat scoțienilor, jignită deoarece Francisc al II-lea și Maria Stuart își puseseră pe blazonul lor și armele Angliei, Maria Stuart revendicând astfel succesiunea la tronul Angliei. În ianuarie 1560 flota engleză blochează portul Leith pe care trupele franceze îl transformaseră în bază militară și îl asediază. Deși englezii nu erau foarte numeroși, francezii se
Francisc al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/311779_a_313108]
-
și câțiva crini mai mici prezenți pe turnulețele laterale. Totul era înconjurat de inscripția "Stadt Warburg - Kreis Höxter" . Acest simpol apare drept parte a stampilei de servici a orașului. Din 1977 se folosește ca setmă a orașului doar crinul be blazon albastru, zidurile cetății fiind excluse din reprezentare. La Warburg se intersectează drumurile naționele 7 și 252. Ultimul cunoscut și sub numele Ostwestfalenstraße traversează partea sudică a orașului Welda. Prin el se ajunge la Punctul de acces Warburg al autostrăzii A
Warburg () [Corola-website/Science/309524_a_310853]
-
unor familii cumane de frunte, care mai apoi au dat casei întemeietoare a principatului român al Valahiei primii domnitori și nucleul viitoarei aristocrații denumită, "boierime". Florin Curta (Brătianu și alți istorici) resping această supoziție a lui Vásáry privind un presupus blazon heraldic valah de inspirație cumană Se spune că familiile Basarabilor și Văcăreștilor își trag prin tradiție rădăcinile din arealul Făgărașilor Numele dinastic Basarab (cu o probabilă origine tracă conform lui O. Densușianu și S. Paliga sau cumană conform lui Djuvara
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
13,5 metri. Cei patru lei simbolizau cele patru puteri europene care recunoscuseră independența Țărilor Române. Domnitorului, care era foarte orgolios, i s-a spus însă că țara era reprezentată de coloana de piatră care se sprijinea pe leii din blazonul familiei Sturdza. Pe părțile laterale ale piedestalului de piatră se aflau patru lespezi de marmură. Pe două dintre ele erau încrustate stema Principatului Moldovei și cea a domnitorului Mihail Sturdza, iar pe celelalte două erau amplasate două inscripții cu litere
Obeliscul cu lei din Iași () [Corola-website/Science/310022_a_311351]
-
Există dubii privind datarea cu exactitate a anilor trecuți în dreptul emblemelor regale din armorialul de la Wijnbergen care a fost pictat abia în secolul al XV-lea. Acest detaliu ar permite să se tragă concluzia că culorile auriu-roșu și grafică specifică blazoanelor valahe, culminând în cele ale Basarabeștilor, sunt de fapt, la origine catalane, fiind adoptate inițial de valahii tesalieni de la seniorii lor hispanici, si trecând mai apoi în patrimoniul heraldic al celorlaltor Valahii. În altă ordine de idei unii istorici încearcă
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
hispanici, si trecând mai apoi în patrimoniul heraldic al celorlaltor Valahii. În altă ordine de idei unii istorici încearcă să stabilească o legătură între heladica militară a românilor antici și cea medievală a provincilor istorice românești latinofone. Astfel, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a XIII-a Gemina, staționată în provincia română Dacia, era leul, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a V-a Macedonica, staționată în provincia română Dacia, erau boul și acvila (în reprezentarea ei conturnată și cu zborul
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
istorici încearcă să stabilească o legătură între heladica militară a românilor antici și cea medievală a provincilor istorice românești latinofone. Astfel, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a XIII-a Gemina, staționată în provincia română Dacia, era leul, emblemă (simbolul, blazonul, totemul etc.) Legiunii a V-a Macedonica, staționată în provincia română Dacia, erau boul și acvila (în reprezentarea ei conturnată și cu zborul parțial închis, identic cu cea de pe stema Țării Românești). Coincidență sau nu, simbolurile legiunilor române sunt exact
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
a surorii mai mari a lui Henric al VIII-lea, era regina de drept a Angliei. Henric al II-lea al Franței i-a proclamat pe fiul său cel mare și pe nora lui, rege și regină a Angliei, și blazoanele lor au fost modificate cu armele regale ale Angliei. Pretenția ei asupra tronului englez a fost un punct sensibil peren între Maria Stuart și Elisabeta I. Când Henric al II-lea a murit la 10 iulie 1559 din cauza rănilor suferite
Maria Stuart () [Corola-website/Science/310063_a_311392]
-
care îl înaintează domnitorului la 5 noiembrie 1865, unde notează: Devotat convingerilor sale politice a dat el însuși un exemplu împărțind gratuit moșia Gropnița sătenilor, fapt care i-a adus frumoasa etichetă „Amicul țăranilor”, făcându-l să se lepede de blazonul unei faimoase și vechi familii de boieri ai Moldovei, îmbrăcând straie țărănești tradiționale. A condus periodice botoșănene - „Opiniunea” - 1867, „Cucoșul în pragul ușii”, „Curierul de Dorohoi”. A îndeplinit funcția de decan al Baroului din Botoșani, precum și de profesor la Liceul
Dimitrie Scarlat Miclescu () [Corola-website/Science/310314_a_311643]
-
acul și cu fir de aur și mătase colorată pe pânza de bumbac. Confecționarea acestuia a durat trei ani (1897-1900), iar epitaful respectiv este înregistrat în catalogul U.N.E.S.C.O.. În naos se găsesc scaunele rezervate familiei regale unul cu blazonul regal și emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fără Dumnezeu"), și cel al reginei Elisabeta având încrustate inițialele E.D. (Elisabeta Doamna). Prin grija Regelui Carol I, biserica mare a Mănăstirii Sinaia a fost înzestrată cu energie electrică, fiind prima biserică și
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
vatră. În același an, Andreiu Petru vine din Gălpâia și începe să păstorească în Sânmihaiu Almașului. Împreuna cu fratele său geamăn, Andreiu Pavel, au fost innobilați cu titlul ""de Mohaci"". Descendenta lor, Margareta Buteanu din Cluj Napoca, își aducea aminte de blazonul nobiliar, care se mai păstra în copilăria ei. Andreiu Petru se retrage, probabil din cauza vârstei înaintate, în 1752. Nu se cunoaște anul morții. Andreiu Toma, fiul lui Andreiu Petru, a fost hirotonit în 1752 ""marți după Pasci"". I s-au
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
o figură națională importantă. La nivel internațional, UNESCO îi marchează aniversarea în calendarul cultural din acest an. Prus s-a nascut Aleksander Glowacki în Hrubieszow în jurul anului 1845, cu toate că anul nașterii nu este cunoscut cu exactitate. Pseudonimul sau vine de la blazonul familiei sale , ambii părinți provenind din familii nobile,ale căror proprietăți au fost confiscate din partea Poloniei aflată sub ocupația Rusiei. Sunt foarte puține informații despre copilăria lui Prus, dar ambii părinți au murit când Prus era încă tânăr și diferite
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
educației și dezvoltării economice și culturale. Acest spirit antreprenorial era esențial pentru rezistență unui popor, care în sec. al XVIII-lea a fost exclus din viața politică de Rusia, Prusia și Austria. Glowaki și-a luat pseudonimul ,Prus" de la denumirea blazonului familiei sale. Ca o măsură secundară de a câștiga bani, a scris povestiri scurte. Reușind cu această activitate scriitoriceasca, a continuat să scrie explorând subiecte mai profunde; pe parcursul decadei dintre 1884 și 1895 a terminat patru române importante: ,Avanpostul", ,Păpușă
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
scriitor talentat, cunoscut inițial că umorist, nu a avut încredere în valoarea operei sale jurnalistică și literară. Prin urmare, la începutul carierei sale în 1872, la vârsta de 25 de ani, și-a luat pseudonimul de "Prus" (PrusI a fost blazonul familiei sale), folosindu-l în operele sale ficționale și în editorialele publicate la ziar, păstrând numele său real, Aleksander Głowaki, pentru scrierile "serioase". Un incident din 1878 ilustrează sentimentele puternice ce pot fi provocate cititorilor susceptibili ai articolelor de ziare
Bolesław Prus () [Corola-website/Science/309900_a_311229]
-
Sacrum Romanum Imperium"), acesta a preluat acvila bicefală, dar în era Habsburgilor au preferat s-o înlocuiască cu acvila de câmp, "Aquila heliaca". În timpul evului mediu multe case nobiliare au adoptat acvila de munte (vulturul regal) ca emblemă, decorând astfel blazoanele multor familii. În ziua de azi, Germania are ca simbol acvila de munte în locul acvilei de câmp. La căderea Constantinopolului în 1453, mai multe case regale din Europa Orientală au adoptat acvila de munte ("acvila bizantină") ca emblemă, cu scopul
Acvilă de munte () [Corola-website/Science/309458_a_310787]
-
Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
pe seama fiului său Pavel Vasile Cucicov, doctor în matematică, în calitate de moștenitor. În anul 1897 în lista moșierilor la Temeliuți îi găsim și pe Mihail Sebastian Wisniowski (Vișniovschi) cu fiii și frații săi, polonezi din Chelm, scriși din Kiev, purtători ai blazonului «Prus». Conform datelor înserate în "Dicționarul Geografic al Basarabiei "(1904), semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
ogive, arce trilobate) ale unei catedrale, stema Portugaliei, denumirea statului european emitent: „”, precum și valoarea nominală a monedei: "5 euro". Pe reversul monedei, este gravat portretul papei "Ioan al XXI-lea", ținând în mâna dreaptă un sceptru, în stânga sceptrului este gravat blazonul său, iar anii 1205 și 2005 sunt gravați de-o parte și de alta a sceptrului. Pe marginea monedei, circular, este gravat textul: „”. Monedele au fost gravate de Isabel Carriço Almada și Fernando Branco. Precedentul papă cu numele "Ioan" a
Papa Ioan al XXI-lea () [Corola-website/Science/305431_a_306760]