2,081 matches
-
conținut spiritual" (ibid., p. 72). Sublinierea pe care o face Husserl în acest context: "Nu de la filozofi, ci de la fapte și probleme trebuie să pornească imboldul spre cercetare" (ibid., p. 73) devine "cuvânt de ordine în fenomenologie", așa cum arată Al. Boboc (Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 92), și trimite la efortul de "autoîntemeiere" pe care-l face orice filozofie de sine stătătoare (vezi I, nota 185, apoi II, 2 și II, 2Bf), idee asupra căreia
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
imediat. 34 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 61. 35 Ibid., pp. 70-71. 36 L. Blaga, Ființa istorică, p. 171. 37 Ibid., p. 216. 38 Ibid., pp. 216-217. 39 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 71. 40 Al. Boboc, Note și comentarii la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 92. 41 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 512. 42 L. Blaga, Ființa istorică, p. 170. 43 E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 71. 44 W. Dilthey, Das
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Metzger, op. cit., pp. 56-57. 60 T. Vianu, Opere, 8, p. 177. 61 L. Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii în Poezii, București, Editura pentru Literatură, 1966, p. 3. 62 Id., Ființa istorică, p. 178. 63 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 113. 64 V. Drăghici, Notele traducătorului la W. Dilthey, Construcția..., p. 143. 65 Apud V. Drăghici, ibid., p. 138. 66 Apud A. Metzger, op. cit., p. 33. 67 G. Simmel, Vom Wesen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
7, București, Editura Minerva, (ed. I: 1922), 1980. Idem, Trilogia cunoașterii în Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, (ed. I: Despre conștiința filozofică 1947; Eonul dogmatic 1931; Cunoașterea luciferică 1933; Censura transcendentă 1934; Experimentul și spiritul matematic -1969), 1983. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei în Prelegeri de istoria filozofiei contemporane, partea a II-a, București, Tipografia Universității, 1975. Idem, Confruntări de idei în filozofia contemporană. În jurul problematicii unor mari dispute din gândirea secolului al XX-lea, București, Editura Politică, 1983
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vol. 1-3, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., (ed. I: 1833-1836), 1971. Erwin Hufnagel, Introducere în hermeneutică, București, Editura Univers, traducere de Thomas Kleininger, 1981. Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, traducere, note și comentarii de Al. Boboc (prima ed. germană: 1910/1911). Idem, Scrieri filozofice alese, București, Editura Academiei Române, 1993, traducere, prefață, note și comentarii de Alexandru Boboc. Peter Kampits, Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, București, Editura Humanitas, 1999, traducere de Radu Gabriel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Thomas Kleininger, 1981. Edmund Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, București, Editura Paideia, 1994, traducere, note și comentarii de Al. Boboc (prima ed. germană: 1910/1911). Idem, Scrieri filozofice alese, București, Editura Academiei Române, 1993, traducere, prefață, note și comentarii de Alexandru Boboc. Peter Kampits, Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, București, Editura Humanitas, 1999, traducere de Radu Gabriel Pârvu. Immanuel Kant, Kritik der reinen Vernunft, Leipzig, Verlag von Philipp Reclam jun., (ed. I: 1781), 1878. Idem, Prolegomena zu einer
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
căci fierb anevoie. Primăvara, cînd se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți-i deoache lumea. Bocet Femeia care bocește bine are, saraca, tot de morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
amestece cu mîna sub cloșcă, căci, neaducîndu-și ea aminte și întrelăsînd să facă aceasta puii, vor amorți în ouă și nu vor ieși. Să nu învălești focul cît timp ai cloșcă, că-ți înădușă puii. Pentru cloște și curci sau boboci de gîscă, se zice ca să nu se stîngă focul, ca să aibă și ele căldură și să nu moară. întoarce cloșca cu oborocul* în sara cînd o pui, împrejur de trei ori, ca să nu-ți fie ducăușă. Leagă oborocul unde clocește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nouă gărgăuni, dai ortul popii. Te omoa ră și nouă înțepături de viespe. (Gh.F.C.) Gîscă Iarna, pe timp de ger, dacă gîștele fac ca și cum s-ar scălda e semn sigur că vremea o să se moaie. Se obișnuiește a se lua bobocii de gîscă ieșiți din ouă, a-i lua în catrință și a-i duce cu ochii închiși afară, ca să nu-i mănînce uliul. Puii de gîscă nu mor dacă le tai din coadă și cu fulgii - firele ce ai tăiat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă; și ca să scapi porți brîul pe șold șase săptămîni. Dacă vezi mînz mai înainte de a avea boboci scoși, n-ai să ai parte de ei. De-i vedea mînz înainte de a fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Să nu lași cămeșa mînzului acolo, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei ori. Rață Cînd cloșca scoate vreun pui sau boboc de rață cu două ca pete sau cu patru picioare e rău de moarte. Rață să nu dai de pomană, căci nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu mănîncă morții. Dacă rața clocește, apoi casa stăpînilor săi, peste puțină vreme, va rămînea pustie. r Capul de rață nu se mănîncă, crezîndu-se că la din contra, omul va bea spirtoase așa cum a băut rața apă. Dacă te spurcă bobocii de rață ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori de gîscă, tot anul ești vioi. Sîngele din gît de rățoi e bun pentru atacați. Limba rățoiului, pusă în brîu, e bună de dragoste. Cînd îți fură cioara rățuștele, pune un bolohan* în cuptor, că nu le mai fură. Bobocilor de rață li se leagă fir roșu la gît, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Răchită în proorul* Sf. Gheorghe, se pun ramuri de răchită pe fereastră și la poartă, ca să se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Colecția SECOLUL XX 7 Michel Dreyfus, L'Europe des socialistes (c) Editions Complexe 1991 (c) Institutul European Iași pentru prezenta ediție în limba română ISBN 973611-126-1 PRINTED IN ROMANIA MICHEL DREYFUS EUROPA SOCIALIȘTILOR Ediție îngrijită și prefațată de Daniel Boboc și Cezar-Mihail Preotescu Traducere de Diana Sălceanu INSTITUTUL EUROPEAN 2000 Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale DREYFUS, MICHEL / Michel Dreyfus Iași: Institutul European, 2000 376 p.; 19,5 cm (Secolul XX) Tit. orig. (fre): L'Europe des socialistes. Bibliogr. ISBN 973-611-126-1
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o serie de răspunsuri ridicate de socialism și ar putea fi chiar o cale de a înțelege amărăciunea unui liberal care considera că "secolul al XX-lea poate fi bine descris drept un secol par excellence al socialismului"19. Daniel Boboc Cezar-Mihail Preotescu * * * Cele cîteva erori de informație au fost corectate tacit de îngrijitorii ediției. INTRODUCERE 1989: anul bicentenarului Revoluției franceze va cunoaște un straniu paradox. Sărbătorind într-o manieră debordantă și chiar excesivă începuturile deceniului revoluționar al anilor 1789-1989, francezii
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
distanță între creație și înțelegerea valorii ei. Și celălalt tip, născut din frecventarea asiduă a operei, din recitirea, ecranizarea (de nu puține ori,...ecranarea), răstălmăcirea ei prin exercițiul paricid al regizorului etc. Cațavencu, Farfuridi & comp., Zoe și Trahanache, Jupîn Dumitrache, "bobocul" Conu Leonida, cu Efimița aferentă convoacă o lume "neexistentă", sublimă în cheia comicului. Cațavencu, pentru a lua exemplul cel mai tocit, prin ...uz, va pierde iremediabil în alăturarea cu afinul său, parlamentarul (în carne și oase), "alesul". Dar el, chinuit
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
toamna nu fu mai frumoasă/ Sufletului nostru bucuros de moarte". Dacă Duhovnicească era bântuită de duhuri înfricoșate, semnele confuze notificând anxietatea, primejdia, misterul, De-a v-ați ascuns este o alegorie despre trecere, o elegie, un "joc subtil": Puii mei, bobocii mei, copiii mei!/ Așa e jocul,/ Îl joci în doi, în trei/ Îl joci în câte, câți vrei,/ Arde-l-ar focul! Tânjirea după femeia idealizată e o temă frecventă (Cântare, Creion, Dor dur); fata din Lingoare s-a îmbolnăvit
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ansamblului complet al nivelului de ficțiune pe care Leonida l-a creat în dialogul său cu Efimița pe tot parcursul piesei. Pasivitatea lui Leonida este sursa unei noi ipostaze dramaturgice, și anume cea în care se află biata Efimița: „Bravos, bobocule! Nu m-așteptam ca tocmai dumneata să te pronunți cu așa iluzii contra mea; te credeam mai altfel... îmi pare rău... Cocoane Leonido, sunt deșteaptă; am auzit cum te-auz și m-auzi... revuluție, bătălie mare!“ (Actul I, Scena III
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pare a tânji după siguranța timpului real, amețit de viteza celui iluzoriu - Vezi dumneata cum trece vreme cu vorba -, în timp ce Efimița dorește să mai întârzie sub fascinația iluziei - Ei! Cum le spui dumneata, să tot stai s-asculți; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva. 3.4. Gazeta - cheia dramei Așa cum am mai afirmat, în teatrul caragialian ziarul ocupă locul cel mai înalt. În Conu Leonida față cu reacțiunea, gazeta deține cheia dramei: ea o deschide și tot ea o închide. Lectura
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
am citit eu, n-am păr în cap! Încurajat de aprobările Efimiței, Leonida dezleagă cu ușurință toate tainele, pomenește de cumetria dintre Garibaldi și papă. Rareori Efimița încearcă să protesteze. Imperturbabil, Leonida protestează, iar Efimița revine la supunerea intelectuală: Ei, bobocule, apăi cum le știi dumneata toate, mai rar cineva! După ce protagoniștii creează ficțiunea revoluției și a republicii și după ce zgomotele de afară aduc certitudinea acesteia, gazeta este cea care trebuie să decidă și să dezlege misterul. Când nu mai este
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
drum călătorii întâlnesc pădurea, percepută în folclorul românesc ca un labirint, care îi inspiră teamă. Este motivul pentru care se apropie de omul spân, care îl ademenește de trei ori și îl înșală, profitând de faptul că fiul craiului e boboc în felul său de trebi de aieste. Urmează schimbarea rolurilor și preluarea hrisoavelor, motiv prezent și în baladele populare. De aici feciorul de împărat devine slugă, dar nu neagră, cum întâlnim în folclorul oriental, ci o slugă albă. Asocierea oximoronică
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
erou: Harap-Alb, mergi sănătos! De-am fost răi tu ni-i ierta, căci și răul câteodată prinde bine la ceva. Lui Harap-Alb nu-i venea să i-o ducă Spânului pe fata împăratului Roș, de care se îndrăgostise. Căci era boboc de trandafir din luna lui maiu, scăldat în roua dimineții, dezmierdat de cele întâi raze ale soarelui, legănat de adierea vântului și neatins de ochii fluturilor. Sau, cum s-ar mai zice la noi în tărănește, era frumoasă de mama
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
alergologie. Toți urmează un program de terapie și starea lor s-a mai ameliorat”, spune dr. Tamara Roșu, purtătorul de cuvânt al spitalului. Cadrele medicale spun că in fiecare an se confrunta cu astfel de cazuri, iar pacienții fideli sunt bobocii din clasa I care nu reușesc să se adapteze. din cotidianul „Evenimentul” de Iași 12 oct. 2004ă Pe temeiul experienței acumulate ca învățătoare, am constatat că la fiecare serie nouă de elevi care pășesc pragul clasei I se manifestă aceleași
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]