1,026 matches
-
Biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești, cunoscută și ca Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1779 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. În centrul localității Bogdănești se află o altă biserică de lemn
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
ortodox construit în anul 1779 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. În centrul localității Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 205
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. În centrul localității Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în prima jumătate a secolului al XX-lea. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 205, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
a secolului al XX-lea. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Bogdănești a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 205, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
din două obiective: Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul lui Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea „Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca” (1901), "„Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
al XVII-lea, dar acestea sunt de scurtă durată. Astfel, documentele menționează între anii 1528-1574 un schit de călugări, iar între 1620-1740 sau 1630-1745 este menționat un schit de maici și acesta cu multe întreruperi. Actuala biserică de lemn din Bogdănești a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea pe malul râului Râșca și al pârâului Bogdăneasa. Prima sa atestare datează din anul 1779, ea figurând pe un „Octoih” al bisericii, tipărit la Râmnic în 1776, cu
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
un „Octoih” al bisericii, tipărit la Râmnic în 1776, cu însemnarea: "„În văleat 7287 (1779) să se știe că această sfântă carte au cumpărat Dorofteiu Solcanu și cu feciorii dumisale, Toader, Constantin (...) Și s-a așezat în biserică în satul Bogdănești, să fie în vecia veacului. Amin”". O altă atestare a vechimii acestei biserici este inscripția de pe clopotul mijlociu cu textul: "„Simion, ani de la Iisus Hristos 1783”". În jurul anului 1836, preotul Solcanu a dăruit bisericii un Octoih mare, cu următoarea însemnare
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
de pe clopotul mijlociu cu textul: "„Simion, ani de la Iisus Hristos 1783”". În jurul anului 1836, preotul Solcanu a dăruit bisericii un Octoih mare, cu următoarea însemnare "„Acest Octoih este dat de preotul Solcanul spre a sa pomenire sfintei biserici din satul Bogdănești unde este hramul mai marilor voievozi Mihail și Gavril, să fie de-a pururea nestrămutată întru acea biserică, iar carele va îndrăzni a străina de la această biserică să fie neertat de Domnul Iisus și de Maica Domnului și de sfinții
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
și de sfinții arhangheli și de toți sfinții până ce îl va întoarce iarăși înapoi. Văleat 1836 iunie 26”". Un pomelnic pictat pe lemn datează din anul 1845, el având următorul text: "„Acest pomelnic este al lui Petru Ilie, Solcanu Ion, Bogdănești, 1845”". Construită pe malul râului Bogdăneasa, biserica a fost afectată de desele alunecări de teren. În perioada 1803-1805, ea a fost demontată și strămutată mai la vest, în interiorul cimitirului sătesc. După ce a fost reparat în 1872, lăcașul de cult a
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de mese pentru circa 200 de persoane aflate în nevoi. Biserica de lemn din Bogdănești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside poligonale și bolți originale, astăzi tencuite. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”, aceștia fiind placați înainte de al Doilea Război Mondial cu
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
și dușumelelor, reînnoirea pridvorului, legatul în ancore și vopsitul pereților, zugrăvitul bolților. Cheltuielile s-au ridicat la suma de 30.000 de lei, donați în numerar, cerarea și zile muncă de către enoriașii satului Vorovești, ajutați de localnicii satelor învecinate Uricani, Bogdănești și Brătuleni. Lucrările au fost executate de meșterii T. Popa, N. Carpenschi și Livodaru, ajutați de com. de reparații și de alți enoriași. Biserica a fost resfințită la 18 decembrie 1956 de către protopopul Vasile Flondor și de preoții Constantin Bogdan
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
de meșterii T. Popa, N. Carpenschi și Livodaru, ajutați de com. de reparații și de alți enoriași. Biserica a fost resfințită la 18 decembrie 1956 de către protopopul Vasile Flondor și de preoții Constantin Bogdan din Iași, Ștefan Covalciuc din Lungani - Bogdănești și Alexandru Țurcanu, parohul local, în zilele arhipăstoririi PF Justinian Marina, patriarh al Bisericii ortodoxe Române și locțiitor de arhiepiscop al Iașilor și de mitropolit al Moldovei și Sucevei. Reparațiile efectuate în anul 1968 s-au efectuat de către meșteri tâmplari
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
timp după stabilirea lui Dragoș în Moldova, familia unui alt voievod maramureșean - Bogdan - rivală cu familia lui Dragoș și aflată în conflict cu regele Ungariei, trece dincolo de Carpații Orientali. După alungarea descendenților lui Dragoș începe o nouă dinastie numită a Bogdăneștilor — cunoscută în istoriografia modernă ca Dinastia Mușatinilor. Opinia de mai sus este ameliorată de cercetări din ultimul deceniu care continuă ideea lui A.D. Xenopol despre două descălecări distanțate în timp și cu conținut diferit: mai întâi cea a lui Dragoș
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
Bogdănești (în maghiară: "Ripajépi") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bacău, Moldova, România. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Cimitirul eroilor - ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", în onoarea luptătorilor din primul război
Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/324587_a_325916]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I al Moldovei (1359-1365), împreună cu doamna Maria, a zidit o mănăstire denumită Schitul Bogdănești (sau Bogoslovul), pentru a servi drept biserică domnească și loc de rugăciune. Fiind construită din lemn, biserica a rezistat curgerii timpului și atacatorilor timp de 150 ani, până în anul 1510, când a fost distrusă din temelii de tătari. Între anii
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul lui Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea „Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca” (1901), "„Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal, întemeind Mănăstirea Râșca
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
demontării, biserica fiind trasă de patru perechi de boi peste grinzile de brad unse cu untură de porc. În anul 1937, sub păstorirea preotului Mihai Cârlănescu, se pune piatra de temelie a celei de-a doua biserici de lemn din Bogdănești. Terenul pentru noul lăcaș este donat de Simeon și Ioana Nistor, Vasile și Ioana Leț, Vasile și Anica Rusu, Gheorghe și Ecaterina Rusu, Constantin și Zamfira Anton. Biserica primește hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (sărbătorit la 50 de zile după Paști
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
sfințită de către ÎPS Sebastian Rusan, Mitropolitul Moldovei și Sucevei. Începând cu anul 2003, în curtea bisericii s-au înălțat două praznicare cu mansardă și o bucătărie. Între 2007-2011, prin implicarea directă a preotului paroh Marcel Ursuțu și cu ajutorul enoriașilor din Bogdănești și din împrejurimi, au loc ample lucrări de renovare a bisericii de lemn. Edificul este acoperit cu tablă, este înlocuită vechea tâmplărie cu termopan, se instalează încălzire centrală. Interiorul bisericii este repictat în întegrime de către preoții Gabriel Ciofu și Daniel
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
construite un lumânărar și o fântână în curte, iar gardul împrejmuitor este și el refăcut. La data de 1 mai 2011, ÎPS Pimen Zainea, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, resfințește biserica, însoțit de un sobor de preoți. Cu acest prilej la Bogdănești sunt aduse spre închinare Sfintele Moaște de la Schitul Vovidenia al Mănăstirii Neamț.
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]