12,392 matches
-
Stâlp.” Stâlpul care marchează vatra satului este identic cu „talpa” satului care marchează actul de atestare, de întemeiere a satului, norma juridică în virtutea căreia se exercită dreptul comunității răzășești asupra întregii moșii. în lungile procese dintre răzeșii din Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei puteau fi și au fost contestate. în legătură cu vatra satului Lunca, părerile oamenilor bătrâni, care au aflat din alți bătrâni, asupra vetrei satului converg
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bătrâni, asupra vetrei satului converg spre părerea că vatra satului, de când își aduc ei aminte (Mărioara Rusu-Precup, Lisaveta Pușcuță), „acolo a fost, în jurul Primăriei”. Satul se întindea de la Tache Iacobeanu în sus (nord) peste pârâu de Tache Iacobeanu erau curțile boierilor Sterian. Vasile Tomescu își amintește de întinderea satului: de la Ion Căținaș în sus și în jos, până la Ghiță Prențu și Costic Bădăluță, dincolo de pod. Cu mai multă precizie, Caliopia Bădăluță spune că ea a apucat în poartă la Ghiță a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost acel Vasile Bârgăuanu. Aceștia sunt veniți prin 1820, după ce au stat un timp la Băcești. Dincolo de vatra satului care pentru satele de clăcași era fixată de proprietari, în speță, pentru satul Slobozia și Lunca, vatra a fost impusă de boierii Rosetti, se aflau terenurile de cultură, despărțite de vatra satului prin porți, poarta rnii, poarta care dădea spre țarină, spre ogoare. Aceste porți și grânele din țarn erau în grija unui jitar care era ajutat de paznici (nemeasnici) care păzeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rude din Obârșia, a fost, cu siguranță, jude sau cneaz, stăpânind poiana lui Coste, moșia satului în indiviziune, satul Filipeni fiind asemenea multor altele o reuniune de rude. Presupunem că atât Filipaș cât și urmașii săi au avut calitatea de boieri, care au putut să rămână făr dregătorie, locuind la moșie, transformându-se, din punct de vedere social, în mazili, neamuri și răzeși. Faptul că acest Gavril Dunavăț stăpânește moșia în devălmășie, nu trebuie să surprindă. Au fost și moșii boierești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locul numit Tochile, pe drumul care ducea la Pârlituri, Zlătari și Parincea. Presupunerea că la locul arătat a fost vatra inițială a satului Filipeni are la bază ideea de continuitate; tot acolo au fost conacul și curțile boierești ale proprietarilor boieri Rosetti, ultimul proprietar fiind Sofia Rosetti Boteanu. în casa Sofiei Rosetti a fost sediul fermei agricole de stat în perioada 1950-1989. în locul acelei case, noul proprietar a unei mici părți din ceea ce a fost moșia Rosetteștilor de după 1989, Dumitru Bănuț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșie „ce aveau la sat la Hilipeaniîcăci am socotit că altul nu încape făr dumnealui.” Acest dumnealui este logofătul Pătrașcu, care își folosește poziția socială pentru a acapara prin cumpărare sau danie moșia răzeșească. Niciunul dintre cei care au vândut boierului Pătrașcu nu consemnează vechiul drept de protimisis , dar nici nu a fost invocat de rude, care aveau dreptul să răscumpere cumpărătura. Faptul că o Cristina Platoneasa poate să vândă partea ei de moștenire sau averea ei dobândită este, pentru perioada
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fruntești, și de la popa Simion și de la alți răzeși din alte sate, că logofătul avea și altă moșie alături, anume Hilipeni” în absența unui act de vânzare-cumpărare care, cu siguranță, a fost încheiat între logofătul Pătrașcu sau urmașii lui și boierii din familia Roset (Rosetti), trebuie să ne raportăm la cartea domnească de volnicie dată postelnicului Ioniță Roset de domnitorul Moldovei, Ioan Nicolae Voievod, la 15 mai 1744, prin care beneficiarul este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
este „volnic cu cartea domniei mele a-și lua dijma din pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pomi, din fâneață, din grădini cu legume, din prisăci cu stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe moșia boierului. Vechile familii proprietare din Filipeni s-au pierdut, au plecat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne în sat, pe aceeași delniță, dar trebuia să dea zeciuială și să facă munca de clacă pe moșia boierului. Vechile familii proprietare din Filipeni s-au pierdut, au plecat în alte răzeșii sau au căutat loc de așezare în altă parte, pe altă moșie, satul Filipeni a rămas, s-a „umplut” cu oameni veniți din alte locuri, având statutul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu oameni veniți din alte locuri, având statutul de clăcași. Satul este amintit în recensământul zis rusesc din 1772, 1773-1774, în Condica abețedară din 1833 și în Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1871. Filipenii au rămas reședința boierilor Rosetti până în anul 1949, fiind și centrul administrativ al comunei căreia i-a dat numele pe care-l poartă și astăzi. După reforma agrară din 1864 și reforma administrativă din 1865, sediul administrativ al comunei a devenit satul Lunca, care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește de popa Andrei care slujea la biserica ridicată de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La mănăstire” este de dată recentă, din pragul secolului al XX-lea, zidirea până la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe deasupra. Biserica din zid, armată cu beton, era destinată pentru a fi necropolă pentru familia Rosetti; în interiorul bisericii era o criptă destinată odihnei de veci. Sălașele în documentele medievale din Moldova se vorbește de sălașe de țigani ca robi ai boierilor sau mănăstirilor. Sălașele de țigani nu formau sate separate, locuind pe lângă curțile boierești sau pe lângă mănăstiri, lucrând ca meșteri, dar și la vite, la câmp și oriunde era nevoie. Faptul că între Fruntești și Filipeni este amintită moșia Sălașele nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cumpărată de la Petrea și Mălina, Anton de la Fruntești și popa Simion și de la alții „moșia, anume Sălașele” ... „ce se hotărăște pe din gios cu hotarul Frunteștilor”. Acest loc de adăpost pentru vite și oameni - Sălașele - trebuie să fi dăinuit până când boierii Rosetti, lărgind mereu hotarele moșiei Filipeni, ajung la locul numit Știubiana unde vor organiza o prisacă, vor construi o moară, adăposturi și locuințe, ceea ce s-a petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știubiana unde vor organiza o prisacă, vor construi o moară, adăposturi și locuințe, ceea ce s-a petrecut la sfârșitul secolului al XVIII-lea. tiubiana tiubiana este situată în zona de contact dintre moșia răzeșilor din Fruntești și moșia Filipeni a boierilor Rosetti, pe drumul de pe valea Dunavățului care traversează comuna Filipeni de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la nord la sud. Potrivit hotarnicei și hărții moșiei Filipeni, întocmite de trimisul domnitorului Alexandru Ioan Calimah la 22 iunie 1797, Costache Conachișă, locul numit Știubiana se prezintă ca un intrând dinspre apus spre răsărit., spre zarea Oțeleștilor, din care boierii Rosetti au făcut loc de prisacă, magazii pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au făcut loc de prisacă, magazii pentru cereale, stocarea furajelor, adăposturi pentru vite, aveau și o moară de apă pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe Dunavăț, cu siguranță, deoarece pârâul Știubiana are un debit nesemnificativ. Tot acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren pe care le aveau în folosință, unii țărani au rămas dependenți de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
acolo au fost construite locuințe pentru cei angajați de boieri, o parte erau chiar dintre bejenarii bucovineni, - slugile și argații - care lucrau acolo unde era „treaba și voia boierului”, după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren pe care le aveau în folosință, unii țărani au rămas dependenți de boier și moșia boierească. Această situație se reflectă pentru tiubiana în Registrele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
după o formulă din vechile documente care vorbesc despre raporturile dintre boieri și țărani. După reforma agrară din 1864, când țăranii au devenit proprietari asupra suprafețelor de teren pe care le aveau în folosință, unii țărani au rămas dependenți de boier și moșia boierească. Această situație se reflectă pentru tiubiana în Registrele de stare civilă pentru născuți, pentru anul 1868, care înregistrează la numărul 21 nașterea copilului Manolache, fiul lui Lupu Vasile, servitor, domiciliat în satul Știubiana, comuna Filipeni, plasa Berheciu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-se în satele de clăcași (le rămăsese numele în Lunca și, în special, în Slobozia). Din toate câte au fost, în gura tiubienei s-a făcut o moară de foc, „moara lui Berbecaru”, supraviețuindu-i doar numele. De ce au ales boierii Rosettești Știubiana ca loc de depozitare a cerealelor? Pentru că era aproape de drumul de pe valea Dunavățului care, după ce se unește cu drumul de pe valea Berheciului, la Lozinca-Bărboasa, merge pe vale la Galați, acolo unde erau „schelele” și acostau vasele pentru a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cătun. Dacă Valea Runcului nu este tot una cu Valea Boțului, însemnă că în adevăr cătunul Runc s-a menținut până la începutul secolului al XX-lea. Slobozia - Filipeni Așa cum îl arată și numele, satul Slobozia - Filipeni este întemeiat la inițiativa boierilor Rosetti, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, atunci când condițiile, care au amplificat producția pentru piață, au impus nevoia de mai multe brațe de muncă. în tot Evul Mediu românesc, domnii șării Moldovei, ca stăpâni absoluți ai pământului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din satele din jur, de mai departe sau chiar bejenarii din Ardeal și Bucovina și, indiferent de statutul social pe care l-au avut în momentul așezării pe moșie, ei deveneau țărani dependenți, vecini sau clăcași. Cei veniți la inițiativa boierului Rosetti au primit loc de așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a trecut fiul lui.., porecla, un defect fizic, funcția, originea etc., găsim pe Apostol Bejenar precum și pe Dumitru Funar care, cu siguranță, sunt veniți din Ardeal sau Bucovina. După venirea bejenarilor bucovineni (1784-1820), unele familii au fost așezate de boierul Ștefan Rosetti sau de urmașul lui în Slobozia, în tiubiana, poate chiar și în Runc. După eliberarea și împroprietărirea țăranilor la 1864, aceste familii s-au așezat în satul Lunca, alături de toți ceilalți bejenari. Dintre cei înscriși la recensământul din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]