12,484 matches
-
o atingă. O altă poveste răspândită în mitologie este cea a punguței boierului. Se spune că într-o zi voievodul, dorind să testeze onestitatea unui boier, i-a sustras o pungă cu 100 de bani de aur. După o zi, boierul ar fi venit la Vlad, alarmat, că cineva i-a furat o pungă cu... 200 de bani de aur. Mânios, Vlad l-ar fi tras în țeapă pentru minciună și lăcomie. La fel de cunoscute sunt și legendele cu sentimentele respingătoare ale
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414699443.html [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
principate. De fapt, Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Între țăranii fruntași care au luat parte împreună cu boierii cu episcopii și cu mitropolitul țării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era și vrânceanul Ion Roată, om cinstit și cuviincios, cum sunt mai toți țăranii români de pretutindeni. Desființarea hotarului de la Focșani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata ... În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. -Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: „Unde
24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/24_ianuarie_153_de_ani_de_la_unirea_principatelor_romane_vavila_popovici_1327079884.html [Corola-blog/BlogPost/361357_a_362686]
-
spectacole, evenimente Castelul Bran lansează o invitație ieșită din convențional în unica expoziție din România care prezintă arta declanșată de un viciu. Imagini fascinate în care eleganța, aerul boem și caracterul istoric tipic național ne introduc într-o lume aparte. Boieri cu ciubuce lungi de peste un metru, pipa lui Avram Iancu sau a lui Constantin Brâncuși, regii României surprinși fumând, tabachere și portțigarete care fac parte din Patrimoniul Cultural Național, fiind adăpostite de numeroase muzee din țara noastră, reclame interbelice la
Expoziţia foto Patimă şi Viciu, Artă şi Fum by http://www.zilesinopti.ro/articole/5569/expozitia-foto-patima-si-viciu-arta-si-fum [Corola-blog/BlogPost/98079_a_99371]
-
deapururi iubit în sufletele curate ale marilor Români, oriunde și oricând, în condiții de libertate, de persecuții sau de prigoană așa cum s-a întâmplat și în iarna anului 1950, la Odessa într-un lagăr de prizonieri români. Radu Mărculescu-mlădiță de Boier și de Erou-Martir, licențiat în Litere și Filosofie, ofițer, erou, prizonier în gulagul sovietic și deținut politic în temnițele românești, decorat cu Coroana României cu spade și panglică de virtute militară, în grad de cavaler, ilustru memorialist și faimos mărturisitor
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
o altitudine ridicată, prin climatul răcoros și prin solul care determină obținerea de vinuri seci, acidulate, ușor sifonate și delicate. Primele plantații de vită de vie au luat ființă În anul 1874, când s-a construit și crama, pe domeniile boierului Ștefan Negruzzi. Pivniță Averestiului are un culoar principal de aproape 150 de metri, prevăzut cu 5 arcade din piatră și 10 hrube secundare. Pentru administrarea domeniilor, a fost adus din Franța un specialist horticultor, inginerul Rene Faure. Acesta a introdus
Vinul saptamanii: Averesti Povestesti Zghihara de Husi by http://www.iasi4u.ro/2013-vinul-saptamanii-averesti-povestesti-zghihara-de-husi/ [Corola-blog/BlogPost/95715_a_97007]
-
A făcut acest pas important în viață la îndemnul lui Constantin Stere, profesor la Facultatea de Drept din Iași, care i-a ghicit imensul potențial. Cu o bursă asigurată în primii 2 ani de studiu de către Vasile Stroescu (mare filantrop, boier basarabean care a fost primul președinte al Parlamentului României Mari), tânăra a cunoscut la Iași o perioadă de metamorfoză. În acest mediu prielnic intelectualității, Elena a făcut cunoștință cu ideologiile și curentele politice ale vremii, a întâlnit marile personalități ale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/destine-de-femei/ [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
popoare prea supuse... dar, ce au întrevăzut în el un model de de unitate și vitejie. O stea antepremergătoare...! "Moldoveni confrați, moldoveni confrați!!" -striga însuși domnitorul Mihai pe când el ajungând în Moldova cu gând de pace și unitate, conducătorii și boierii au scos norodul la luptă... însă, Mihai Vodă cel Viteaz singur și dezarmat s-a înfățișat în fața armatei moldovenești strigând cât îl ținea gura... Atunci, schimbare de situație, până să ajungă Mihai Vodă la ei, aceștia răpun pe uzurpatori. Din
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1433973042.html [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
atribuit și de către Universitatea ''Dunărea de Jos'' din Galați. I-a fost decernat Premiul de Excelență al celei de-a XVI-a ediții a Galei Premiilor Radio România Cultural 2016. În urmă cu doi ani, Neagu Djuvara, unul dintre ultimii boieri ai României, vorbea într-un interviu pentru Digi 24, despre modelul său de bună-cuviință. „Ceea ce mi se pare mie că este cel mai important este cinstea, adică cinstea în sensul foarte larg al cuvântului. Să fii întotdeauna onest, adică să
Neagu Djuvara aniversează un secol de viață () [Corola-website/Journalistic/105977_a_107269]
-
ultima silabă care, de cel mai multe ori, conține în final o vocală, iar dacă este o consoană, aceasta este vocalizată cu un ,,î” mut. Strofele sunt formate în general din câte trei versuri dintre care unul este refrenul: ,,Mari boieri”, ,,O, lerui Doamne”, ,,Oi-da lerui Doamne”, ,,Oi-le-runda lerui Doamne”, ,,Domnului, Domn din cer”, ,,Flor’le dalbe”, ,,Flor’le dalbe lel’ de măr”, ,,Vița-i verde de ieder” etc. O excepție este ,,Cântecu’ din casă” sau ,,D-ale cui-st-acestor case?” care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Crăciun sunt aceleași - Nașterea Pruncului Iisus, vânătoarea, păstoritul, agricultura și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
păstoritul, agricultura și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
și dragostea, totuși, în ceea ce privește melodiile și textele, există diferențe între Greblești și celelalte sate ale comunei Câineni și, evident, ale Țării Loviștei. În Greblești, cântecul de afară se cheamă ,,De-a-dormit-aț’ mari boieri” și are următorul text: De-a-dormit-aț’ mari boieri, Mari boieri (R), Din zâuară, din doscioară, Din capu’ zâorilor, (R), C-a dat raza soarelui, Zâmbrele portiților, (R), Crucile fereștrilor, Gârlicile, pimnițâle, (R), Jicnițâle cu buțâle. Boieri nu să deșteptară, (R), Da’ cei juni colindători De-m’ vâzură șî-m’ văzură
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
masă. Șî veț’ sta, veț’ colinda, (R), Din vadră veț’ adăpa Șî colacu’ veț’ lua, (R), Cel colac de cozonac Șî cea mână de florinț’, (R), De florinț’, de bani mărunț’. Ș-o-nchinăm cu sănătate! În perioada comunistă cuvântul ,,boieri” a fost înlocuit cu ,,plugari”, se înțelege de ce; aceasta a fost singura concesie făcută noilor autorități care nu au putut interzice cântecele de Crăciun cu tematică religioasă care au continuat să fie cântate în casă (cântecele din casă). Cântecul de
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
a înviorat și mi-a spus: Păi bine, măi Tandule, să vii tu la mine fără cravată? Se poate așa ceva? Am rămas foarte încurcat, eram an în plină vară și, ca tot omul, nu purtam cravată. Ce tipicar a ajuns boierul, ia te uită! mi-am zis. Dar acesta nu m-a lăsat să stărui în stânjeneala mea. Uite ce e, mi-a ordonat scurt, dotează-te cum se cuvine și vino mâine din nou! M-am reîntors în ziua următoare
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1439278211.html [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
realizată de colega mea, Mara Pop (Babiciu), care a ilustrat volumul.” Poznele lui Păcală Păcală, erou al snoavelor populare românești, este cunoscut pentru umorul și istețimea sa, ascunse sub o mască de naivitate și simplitate. El tratează autoritățile sătești (popa, boierul, judecătorul) cu îndrăzneală și ironie usturătoare. În folclor, poznele lui Păcală sunt reunite într-un ciclu de snoave, care stă la baza prelucrărilor ulterioare ale lui Petre Dulfu - „Isprăvile lui Păcală”. Această carte apare în 1894, iar autorul, scriitorul Petre
PATOLOGIA LUI PACALA SAU SIMPTOMATOLOGIA SANATATII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 163 din 12 iunie 2011 by http://confluente.ro/_patologia_lui_pacala_sau_simptomatologia_sanatatii.html [Corola-blog/BlogPost/367230_a_368559]
-
gazde: „Ale cui-s aceste case”, „De-ale cui-s aceste case”, „Colindul de se-nbaie” etc. - colind de ieșire din casă: „Pe sub verde de arvună”, „Fericirea”, „Rămâi gazdă sănătoasă” etc - colind de fată și băiat sau frate și soră: „Doi boieri de țară”, „Sub cearcănul lunii ei” etc. - colind de vânător : „Cerbul runcului” (în mai multe variante), „Nimeni n-a știut” etc. - colind după miezul nopții: „Ziorele” (în mai multe variante), „Ziorile” etc. Se mai cântă, după caz, colindul preotului, colindul
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
condus de la înființare. L-au concediat pentru că nu pricepuse în atâția ani cât de adânc să bage mâna în averea pe care o administra. A fost prins când căra putinile cu brânză și mieii gospodăriei la București unor fiice de boier, la care a fost argat. Dacă acestea nu veneau să viziteze ceapeul pe care fostul argat îl prezenta ca pe propria sa moșie, poate dacă nu s-ar fi fălit că dintr-un argat cu patru clase primare a ajuns
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425886315.html [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 917 din 05 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZAREA STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZARE STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 917 din 05 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr. MITE MĂNEANU, BOIERII ȘIREFORMELE DE MODERNIZAREA STATULUI NAȚIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) În timpul domniei lui Cuza, clasa boierească din Oltenia (fără ranguri și cu privilegiile în “scădere”) a continuat să reprezinte principala forță politică a provinciei, având un rol
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
proces de transformare în sens capitalist, are în această perioadă un rol deosebit în dezvoltarea economiei de tip urban. Studiul dezvoltării principalelor orașe ale Olteniei din această perioadă, cu deosebire al Craiovei și Severinului, relevă cu pregnanță rolul deosebit al boierilor întreprinzători în fondarea și susținerea unor inițiative, stabilimente, societăți sau afaceri comerciale, industriale, financiare, de tip capitalist, modern 15. Contrar unor păreri privind dispariția boierimii din cauza incapacitătii acestei clase de a se adapta la noile condiții și a unui proces
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
reforma politică (electorală )19. După cum se știe, întreaga epocă modernă este marcată de necesitatea înfăptuirii reformei sociale a proprietății. Pentru noi, românii, principală a fost reforma proprietății rurale, acompaniată de măsuri sociale și de reglementare a relațiilor dintre țărani și boieri (proprietari). Într-o țară și o provincie precum Oltenia, în care agricultura fusese, și era încă, ramura dominantă a economiei, iar evoluția acesteia era fundamental determinată de regimul proprietății asupra pământului, era firesc ca problema schimbării acestui regim (moștenit, doar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
problemei proprietății după modelul codurilor civile europene (francez sau italian). În aceste condiții, și în rândul boierimii oltene se cristalizează două poziții față de reforma proprietății și a stării social-economice a țărănimii de pe moșiile boierești. O primă categorie, formată din foștii boieri mari și mijlocii, grupată în jurul familiilor Bibescu și Știrbei, avea ca purtător de cuvânt pe marele avocat cu studii strălucite la Paris, Constantin Brăiloiu. Această grupare, destul de numeroasă (căci în jurul ei gravitau numeroși proprietari sau arendași de moșii), nu se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
proprietari, în general mici și mijlocii, reprezentată în lupta politică și de presă de Petru Opran și prietenii săi din jurul Gazetei “Oltul”, ce apărea la Craiova, susținea necesitatea recunoașterii dreptului de proprietate deplină a unei treimi din moșie pentru foștii boieri, țăranilor urmând a li se recunoaște dreptul de proprietate deplină asupra loturilor deja lucrate sau sădite de ei, precum și a locurilor de casă și a celor pentru pășunatul și hrana vitelor, urmând să-i despăgubească pe proprietari (prin intermediul statului) de
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
valoarea clăcii pe un număr de ani ce urma a se stabili (în general 20 de ani) 24/. Se invoca practica anterioară din Europa și chiar recentul exemplu rusesc (Așezământul agrar al Țarului Alexandru al II-lea - comentat pozitiv de boierii olteni). Exponenții celor două poziții (adevărați “purtători de cuvânt” și reprezentanți ai opiniei majorității celor două grupări) se afirmă cu “aplomb” în dezbaterile și polemica națională declanșată începând cu vara anului 1859. Conservatorul (fost liberal înainte de 1848) 22 Istoria României
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]