1,819 matches
-
în viziunea sa, cu fondul de pensii, că se va derula și un război al cifrelor. Luna iulie mai este marcată de un subiect suprarealist în România anilor ‘90 și la începutul acestui secol: ecologia. Tot tămbălăul creat în jurul Parcului Bordei din București a născut un alt tip de dezbatere aproape necunoscut privitorului la televizor. În urmă cu zece ani, când începuseră deja defrișările vesele în masă din țara noastră, singurele știri de felul ăsta erau cele din cozile jurnalelor despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
se întreba, în 1968: "Care grupuri sunt cel mai probabil revoluționare într-un mare oraș?"47 În ultimele două decenii, a fost necesar să se explice de ce lumpenproletariat-ul urban nu s-a revoltat în ciuda creșterii neîncetate a cartierelor de bordeie, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperdida (Mexico), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Bombay la Lagos. E posibil ca, mâine, mulți comparatiști să trebuiască să dea prioritate tulburărilor
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Order in Changing Societies, Samuel Huntington întreba în 1968, "Ce grupuri sunt cel mai probabil revoluționare în orașe?" În ultimele două decenii a fost necesar să explicăm de ce lumpenproletariat-ul urban nu s-a revoltat în ciuda creșterii continue a orașelor bordei, favelas (Brazilia), poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperidida (Mexic), Kutcha (Calcutta) și alte mahalale și bidonvilles la periferiile megaorașelor de la Casablanca la Bogota și de la Mumbai la Lagos. Este posibil ca pe viitor mulți dintre comparatiști să fie nevoiți să
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
poblaciones (Chile), barriadas (Lima), ciudades esperiadadas (Mexico), kutcha (Calcutta) sau alte shanty towns de la periferia megaorașelor precum Casablanca, Bogota, Bombay sau Lagos. Huntington a analizat unele dintre motivele pentru care aceste populații nu se revoltă, deși există o prăpastie între bordeiele în care locuiesc și zgârie-norii din jurul lor. Mișcările de protest urban au fost analizate în detaliu. Un studiu realizat de John Walton 8 a arătat că aceste mișcări nu au o determinare ideologică și revoluționare, ci sunt mai degrabă sporadice
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
nu a făcut prea mare zgomot. Chiar cei vinovați de ceea ce se întâmpla la nivelul comunei Bogdănești au lăsat-o mai moale, mai ales că erau vinovați de condițiile create de socialism la școala din Orgoești sau cele relatate în legătură cu bordeiul "în care locuiește o femeie cu mulți copii" din Vișinari. "Toți sunt îndobitociți de mizerie". Iată de ce a rămas scrisoarea doar la acest nivel. În cele aproape o mie de numere din 1968 sunt prezente și aforisme, având, legătură cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Maria-Barbara, cu domiciliul actual în Germania, Hamburg 90, Barnemannstr. nr. 21. Csetey Ioana, născută la data de 20 martie 1927 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Gustav-Franz și Aloizia, cu domiciliul actual în Germania, Kempten, Kaufbeurerstr. nr. 5. Bordei Rareș, născut la data de 19 septembrie 1971 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Valeriu și Livia, cu domiciliul actual în Germania, Holzgerlingen, Buhlenstr. nr. 52/4, Baden-Wurttemberg. Furdu Denisa, născută la data de 29 ianuarie 1957 în Brașov
HOT��RÎRE nr. 184 din 16 aprilie 1992 - corectie privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108552_a_109881]
-
cultură, nu da voie la experiment, cabinetul medical deschis LV 8-15 elipsă inteligibilă, visa să fie Ceaușescu! în loc să facă k bărbat ceva și-o bătut joc, casa ei, viața ei, onoarea ei, care și-a adus femeie asupra ei în bordei înainte să moară! țîganca ceia, i-am adus femeie asupra ei înainte de moarte! are dreptate țîganii să-l jupească de viu! să-nebunească băiețălu' ăla, că eu am adus femeie asupra ei în agonia morțîi! culme de pe linia obcinilor crește albastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
avea doi ani, și trebuia să am grijă de ea. Dar cel mai mult am comentat cu cei care lucrau cu studenții străini și care aveau legături privind studenții străini cu Securitatea: Nae Naum, Radu Ursache, Mircea Zamfir și Petrică Bordei. S. B.: Ei ce spuneau, ce știau? D. T.: Era o mică panică instalată. Pe 16 seara, am ascultat transmisiunea de la Timișoara, aceea în care se vorbea de mii de morți. Ne-am adunat mai întâi la Nae, apoi la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
227, 293 Boier, Rodica, 79, 407 Boișteanu, Petru, 160, 175 Bojoi, Ioan, 120 Bold, Anișoara, 153, 342 Bold, Aurelia, 127 Bold, Emilian, 121, 222 Bomher, Noemi, 121 Bondrea, Ioan, 259 Bontaș, Vasile, 191, 403 Bontea, Ion, 131 Borcan, Mihai, 85 Bordei, Petrică, 524 Bordeianu, Cătălin Ioan, 394, 396 Bordeianu, Mihai, 223, 224 Bordeianu, Vasile, 341 Bordeianu, Virgil, 77 Borgeanu, Constantin, 118, 220 Borș,Constantin, 120 Borșan, Aurel, 498 Bosnoșanu, Tanța, 256 Boștină, Constantin, 486 Boța, Mircea, 222 Boțan,Nicolae, 283 Boțârlan
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și faimoasa fântână Nejjarine. Marrakech, orașul cetate, este considerat alături de Fez, inima istoriei Marocului. Vechiul oraș Casablanca, un mozaic de cultură, istorie, civilizație și artă. Orașul unde se desfășoară 50% din activitatea economică a statului, luxul exuberant ,,interacționează'' cu sărăcia bordeielor de la marginea orașului. Tanger este cel mai important centru industrial după Casablanca. Moulay Ar-Rashid, a fost proclamat, în 1666, la Fez, sultan al Marocului, care a întemeiat dinastia Alauită, care domnește și astăzi. Pe la jumătatea sec.XIX-lea, Marocul devine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cînd își murmura spusele ca susurul unui izvor, cînd răstit, cu strigăte, cu onomatopee și cu multe alte mijloace, după cum era personajul sau situația. Avea și muiere și casă în sat, dar nimeni nu l-a văzut altundeva decît în bordeiul lui de la stîna din Sărătura, sub poalele pădurii Crasnaleuca, acolo unde un pămînt vitreg reușea să nască o iarbă roșiatică și țepoasă. Stătea singur cu cele vreo 60 de oi și, cît îi ziua de lungă, cîinele îl urma peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zeci de ani și de fiecare dată îi plăcea să le facă. Fiecare lucru la timpul său, dar și fiecare lingură în cuiul ei. Ceaunul de urdit avea și el cuiul lui, ros de vreme și de folosință. Totul în bordei și în stînă dovedea o îndelungată uzanță, mereu aceeași, repetată ani și ani, din timpuri biblice, de cînd era el, Dumitru Ciuraru, Ciobanul. De mult apăruseră țigările și chibriturile, dar Dumitru folosea tot punga de tutun, amnarul și iasca. Făcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la treburi". Maria, nevastă-sa, făcea două-trei drumuri pe săptămînă pînă la Dumitru și de fiecare dată ducea cîte o tăbîică, și la dus și la întors. Pe vreme de iarnă vizitele se răreau de tot, dar de la stînă, din bordei, ieșea regulat la anumite ore fum pe un coș făcut dintr-o găleată fără fund, semn că viața lui Dumitru curgea, curgea ca fumul, în tăcere și fără a stingheri pe nimeni... *** Era sfîrșitul vacanței și luasem în piept drumul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cea mai aproape este fîntîna de la Stîna lui Ciuraru. O luăm pe drumeagul din stînga și mai mergem oleacă. L-am luat de mînuță și am ajuns repede la fîntînă. De jur împrejur erau lanuri secerate, iar unde au fost bordeiul și stîna lui Dumitru erau două ridicături ca două păreri, puțin mai verzui decît împrejurimile lor. Am băut apa rece, fără să o simt. S-a scurs viața lui Dumitru. Ca și viața lui, se apropie de sfîrșit și viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
potrivit. În plus, Saveta era mătușa mea, Mina era bunică-mea după tată și doctorul Piticaru îl botezase pe fratele meu Victor. Este adevărat că mai căutasem ca prostul și alte comori, scormoneam aiurea și fără noimă prin ruine de bordeie, care încă mai aveau urme vagi de vatră. Mă luam după flăcăruile care ardeau în noaptea de Înviere pe acolo, chiar dacă eu nu le-am văzut niciodată. Prostii. Acum am luat-o științific și am început ancheta cu bunica Mina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zăpada deoparte. Au plecat, dar pe drum unul mai milos zice: Dar poate încă nu-i mort, poate are copii... S-au întors și m-au legat cu centura unuia și m-au tîrît spre tranșeea care ducea la un bordei. După un timp, unul urlă: A deschis ochii! Și, speriat, o rupe la fugă. Altul mai milos însă m-a frecat cu zăpadă și a chemat brancardierul. M-au adus la viață, de dincolo de mormînt! Moș' Gică, dar parcă rîndul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
repede și aproape toți știau acum că bătrînul Cazacioc dresa șerpi, mînca cîini și pisici și chiar făcuse un pact cu Satana. După ce și-a recăpătat cele zece hectare pe un deal izolat dintre două sate, și-a făcut un bordei și s-a mutat acolo de tot. Cazacioc avea și facultate, lumea nu știa ce anume și cred că nici el, dar din acest motiv știa și toaca în cer. Mare parte din pămîntul său era pîrloagă, dar avea și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
valora mare lucru, așa, de unul singur. Dacă, însă, ar fi avut 11 hectare, atunci... Cînd rusnacul i-a solicitat o vizită, și-a luat nevasta și a lăsat mașina jos, la iaz, urmînd să parcurgă 6 km, pînă la bordei, pe o cărare abia vizibilă. Mohor uscat, păiuș și alte buruieni șfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că-i plac picioarele tale. Numai că hărțuiala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
beau, spune Cazacioc vesel. Vîntul mîngîia dealul lui Cazacioc și de jur împrejur era o priveliște de basm. Nevasta nepotului s-a îmbujorat, nepotul s-a smochinit a plictiseală și moș Cazacioc a tras un cazacioc. Puțin obosit, intră în bordei și iese cu o cutiuță acoperită cu catifea aurie. Am fost la Paris și am cumpărat un medalion pentru tine, pentru cînd nu voi mai fi pe acest pămînt, spune privind-o fix pe nevasta lui Cepoi. Cu ochii strălucind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înțelegem, unchiule. Sigur? Sigur, sare femeia de gîtul lui. Moș Cazacioc știe să nu bruscheze lucrurile, dar femeia era grăbită: Hai, unchiule, mai repede, că acuși vine... Dacă o să ajungă mîine dimineață o să fie bine. Dar... Nimeni nu știe de bordeiul meu, așa că n-are cum întreba pe cineva. Dar i-ai spus cum poate ajunge. La stînga. Am greșit, trebuia la dreapta. Se rîde cu poftă și cînd a venit Cepoi ar fi gustat cu plăcere o bucată din moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îndrumarea literară. George Talaz a rămas întreaga viață recunoscător acelui om de bine care a avut un rol fundamental în evoluția sa intelectuală și în cariera sa literară și artistică. În 1916 debutează la revista « Flacăra » cu poemul « Într-un bordei sărac »... De altfel sărăcia pare a fi un leit-motiv permanent, atât al creației, cât și al axistenței de zi cu zi a lui George Talaz. Mereu are nevoie de cineva care să-l ajute material, precum o face Constontin Mile
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
avea și coliba lui, trebuie să se sprijine pe un stâlp. Ca și acela din colibă, stâlpul lumii trebuia să fie musai un arbore. Dar unul care, pentru că susținea cerul, sălașul zeilor adică, trebuia el Însuși sanctificat. Și, cum „câte bordeie atâtea obiceie“, fiecare popor a venerat, În calitate de stâlp al cerului, de arbore cosmic, o specie anume: indienii smochinul ( Ficus carica), mai precis „ficusul pagodelor“ care, Într’adevăr, prin rădăcinile sale adventive izvodite de ramuri, care-i devin astfel un fel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vrei să lucrezi - veșnic - numai de la ora până la ora, din ziua până În ziua... De asta voi, bipezii, ați inventat și calendarul, ora și... punctualitatea. Doar că, Împotriva firii fiind, aceste invenții ale voastre au fost curând erodate, conform principiului „câte bordeie atâtea obiceie“. Și n’ai decât să contabilizezi câte calendare s’au succedat În istorie, dar și câte există astăzi, În diferite locuri de pe planetă, În diferite condiții locale deci. Dar asta nu e destul, căci v’ați Încăpățânat să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lui ba și a voastră, din fața cărora singura scăpare ar fi doar Îngroparea de viu nicidecum alergarea, pentru a mai Încerca a selecționa, la Olimpiada de la Sydney de exemplu, un viitor general... „Meridian“, 27 septembrie 2002, ora 11,33 61. Bordeiul Voi, bipezii, aveți un ascendent În fața mea. Îl recunosc, dar cu condescendența izvorâtă din superioritatea mea, aceea a zeiței care n’are nevoie de un mediu pentru a trăi: e vorba de rațiune, pe care o mai fixați și În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care n’are nevoie de un mediu pentru a trăi: e vorba de rațiune, pe care o mai fixați și În proverbe. Și recunosc anumitor bipezi, anume românilor, o subtilitate cu totul deosebită În această privință. Un exemplu e „câte bordeie atâtea obiceie“. Bordeie? Un cuvânt care semnifică, pentru mulți - aceia educați În epoca pe care vă chinuiți În fel și chip s’o renegați -, sărăcia. Dimpotrivă. Bordeiul, adică adăpostul Îngropat În pământ, e ceva cât se poate de natural. În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]