3,579 matches
-
cu autenticitate și în ciclul Distihurile lui Bujor. Am trecut cu inepuizabila mea energie prin calmul versurilor poetului Mihai LEONTE; deși ne cunoscându-l personal i-am citit autoritatea morală a domniei sale, imensa dorință de a colabora cu semenii de breaslă, ne plăcându-i laudele la superlativ. Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editura ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea, fix: 0374-064.594, mobil
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
cu o inimă largă, cum nu am mai întâlnit în branșa scriitorilor. Un talent multilateral excepțional, de valoarea căruia contemporanii încă nu își dau seama. L-am cunoscut ca pe o mare personalitate enciclopedică și literară, ca un frate de breaslă cu care nu pierzi niciodată timpul. - Ați scris poezie, roman, chiar și o piesă de teatru. Știm cu toții că unealta este cuvântul. Totuși, ce credeți că vă reprezintă mai bine, versul sau proza? - Sunt copiii mei, îi iubesc la fel
FLORIN VASILE BRATU ȘI LACOMELE POVERI de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383023_a_384352]
-
indemnizației pentru jurnaliștii pensionați nu e o surpriză. Înainte de a deveni pro-iect de modificare a Legii 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori le-gal constituite, ea s-a dis-cu-tat în breaslă, de exemplu la întrunirea din ianuarie a Convenției Organizațiilor de Media - COM, o confederare de câteva zeci de asociații media din toată țara. Analiza si-tuației economice a presei și pauperizarea vădită a jur-na-liștilor, prin reducerea veniturilor și restrângerea locurilor de
Trebuie jurnaliștii să primească pensii speciale? Dar televiziunile ajutor de stat? [Corola-blog/BlogPost/92472_a_93764]
-
legitim unei legi a presei, preferând autoreglementarea? Schimbările survenite în piața media în al doi-lea deceniu postrevo-lu-țio-nar, preluarea patronatului de către moguli autohtoni du-pă plecarea/alungarea investitorilor străini, criza financiară resimțită la noi din 2007-2008, toate au dus la vulnerabilizarea breslei prin instituirea unor relații ne-să-nă-toase de supunere a agendei jurnalistului la comanda concubinajului pa-tron-politică. Deveniți adesea „sclavi pe plantație“, jurnaliștii au făcut nu numai com-pro-misuri morale, ci și de statut, acceptând să fie plătiți cu un salariu minim pe cartea
Trebuie jurnaliștii să primească pensii speciale? Dar televiziunile ajutor de stat? [Corola-blog/BlogPost/92472_a_93764]
-
decât să extindă dreptul prevăzut de lege și asupra jurnaliștilor, pe bază de dosar și criterii, de a primi la pensia legală o indemnizație lunară reprezentând 50% din pensia stabilită. Consultările cu Academia Română au fost fa-vo-ra-bile propunerii. Supusă dezbaterii în interiorul breslei, cu precizări clare și fără partipriuri, pro-iectul ar putea fi un act de reașezare a pro-fesiei de jurnalist într-un context echitabil, așa cum sugerează și inițiatorii. „Meseria de jurnalist este cel puțin la fel de solicitantă, dacă nu chiar mai grea, sunt
Trebuie jurnaliștii să primească pensii speciale? Dar televiziunile ajutor de stat? [Corola-blog/BlogPost/92472_a_93764]
-
mai fie una misogină măcar în domeniul comunicării și informării, iar în al doilea rând că nu există un organism care să monitorizeze, să măsoare și să determine dacă femeile mai sunt în România un grup vulnerabil. Datele referitoare la breasla presei ar indica limpede că nu. De la reprezentantele unor prestigioase publicații online până la participante din lumea radioului sau a presei tipărite, s-a căzut de acord că femeile capabile nu au motive să se teamă de discriminare de gen în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92802_a_94094]
-
la cunoștința opiniei publice a performanțelor profesionale și sociale ale femeilor jurnalist, ca și a faptului că munca dedicată aduce satisfacții indiferent dacă ești ziarist sau ziaristă. Excepțiile nu fac decât să confirme această regulă pozitivă, din care multe alte bresle din România ar avea ce învăța. „Unele lucruri trebuie să se schimbe”, s-a conchis la finalul întâlnirii care a abordat și evoluția demersului conducerii UZP pentru introducerea breslei jurnaliștilor printre uniunile de creatori. Roxana Ichim / UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92802_a_94094]
-
fac decât să confirme această regulă pozitivă, din care multe alte bresle din România ar avea ce învăța. „Unele lucruri trebuie să se schimbe”, s-a conchis la finalul întâlnirii care a abordat și evoluția demersului conducerii UZP pentru introducerea breslei jurnaliștilor printre uniunile de creatori. Roxana Ichim / UZPR
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92802_a_94094]
-
că oricine care produce și distribuie conținut media să se autointituleze sau să fie considerat jurnalist. Ziariștilor profesioniști, celor care practică jurnalismul responsabil, ce le rămâne de făcut în fața acestui curent? În România, nu excelăm în a gândi împreună, în cadrul breslei, politici, strategii și tactici care să ducă la însănătoșirea comunității mediatice. Jurnaliștii din România s-au lăsat împinși de conjuncturi și crize, după principiul salvează-ți pielea, acceptă orice compromis ca să nu cazi. Iar companiile media s-au afiliat politic
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
e. Ceea ce se poate face, din acest punct de vedere, este recalificarea acestor metode de măsurătoare care au influență în publicitate pe care o atrage un site sau altul. Al doilea lucru care s-ar putea face, ar fi ca breasla să impună mai multe reguli - care există, nu trebuie inventate -, ce țin de etica, de responsabilitatea profesiei. E vorba de autoreglementarea care, din păcate, nu a avut un ecou prea intens, deși s-a adoptat încă din 2000 Codul Deontologic
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
nici sindicalizarea nu este suficient de puternică, jurnalistul se găsește ca profesionist într-o poziție vulnerabilă: patronul face ce vrea cu el, iar dacă e concediat, e „fiul ploii”. Deci, sindicalizarea ar fi o soluție, fie și târzie. Avem în breaslă jurnaliști acoperiți, jurnaliști corupți, șantajiști și instituții media viciate. O lege a presei, făcută de reprezentanți ai instituțiilor media, ar putea rezolva problema? Cunosc toată istoria legislației presei din România și am fost parte la opoziția pe care presa din
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
sau să-și inventeze companii de presă care să-i deservească, nu cred că s-ar jena să facă harcea-parcea o potențială lege a presei. „Nu există protecție socială pentru jurnaliști” În condițiile date, cum ne putem însănătoși noi, ca breaslă? Convenția Organizațiilor de Media sau Freedom House sau ActiveWatch sau Centrul pentru Jurnalism Independent sau, cum ar fi în Timișoara, Asociația Videovest ori alte organizații media fac încercări de a unifica organizațiile de presă din România - care sunt multe, dar
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
presei, forța ei de a impune ceva în comunitate? Și nu mă refer la vocea fracturată, pe tabere (de partea Puterii sau de partea Opoziției), care se aude zilnic, dar fără credibilitate din cauza asocierii cu politicul. Spre rușinea noastră, această breaslă a rămas singura care nu are niciun fel de umbrelă profesională deasupra ei. Are doar protecția asta foarte frumoasă, dar vagă, a libertății de exprimare. Care nu ajunge. Nu există protecție socială pentru jurnaliști - ziariștii nu sunt protejați nici ca
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
să confere un statut acestei profesii, despre care se vorbește cât de importantă e, dar social vorbind, jurnaliștii sunt zero în fața societății, neavând niciun fel de protecție socială. Așadar, încercările pe care aceste câteva organizații le fac pentru a unifica breasla sunt un lucru bun, vezi reînvierea Conveției Organizațiilor de Media-COM, dar se fac pe proiecte și, dacă nu finațează cineva punerea laolaltă a jurnaliștilor din diverse colțuri ale țării, rămâne o luptă surdă. „Să nu uităm că foarte mulți jurnaliști
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
de indivizi, unii prezentați la televiziuni ca mari comentatori politici, care nu sunt, de fapt, decât niște oameni de afaceri care tranzacționează diverse influențe. Un exemplu este Bogdan Chireac, pentru care s-a cerut, la un moment dat, ieșirea din breaslă. Ei, nu, nu s-a întâmplat asta, dimpotrivă, este mai prezent ca oricând. Și sunt și alții ca el. Faptul că breasla nu este în stare să curețe locul, să impună respectarea unor norme etice valabile pentu toată lumea, nu a
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
diverse influențe. Un exemplu este Bogdan Chireac, pentru care s-a cerut, la un moment dat, ieșirea din breaslă. Ei, nu, nu s-a întâmplat asta, dimpotrivă, este mai prezent ca oricând. Și sunt și alții ca el. Faptul că breasla nu este în stare să curețe locul, să impună respectarea unor norme etice valabile pentu toată lumea, nu a creat, ca în alte țări, Consilii de onoare care să judece încălcările etice, a dus la situația de a nu mai exista
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
seară de seară. Îți stă mintea! Exact ca în politică. Nerușinarea a devenit regulă și aici, și acolo. Nu poți ignora complet etica și modul în care ar trebui să se facă meseria asta. Iar acest lucru vulnerabilizează foarte tare breasla și, până la urmă, credibilitatea, independența presei în sine, libera exprimare. Melania Cincea
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
și Crișan. Am vizitat câteva obiective turistice: Catedrala Reîntregirii, Catedrala Romano-Catolică, în interiorul căreia a fost îngropat Iancu de Hunedoara. Am asistat, cu emoție, la schimbarea gărzii. Următorul popas a fost la Cetatea Aiudului, renumită pentru cele 9 turnuri atribuite diverselor bresle meșteșugărești. În interiorul zidurilor cetății am putut vedea Biserica Reformată-Calvină și Biserica Evanghelică-Luterană. La mănăstirea Râmeț am primit informații interesante despre istoricul mănăstirii, al bisericuței cu hramul Izvorul Tămăduirii și al noii biserici cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Ne-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93063_a_94355]
-
de exemplu: că numărul victimelor a fost mult mai mare, dar a fost ținut ascuns). Considerăm că astfel de abateri comise de angajați media din plan local și național sunt de natură să distorsioneze dezbaterea publică și să decredibilizeze imaginea breslei în ansamblul ei. Mai mult, transmit publicului mesajul că astfel de practici sunt acceptabile și, ca atare, pot fi reproduse și în rețelele de socializare. În aceste condiții, le recomandăm insistent tuturor jurnaliștilor și comunicatorilor publici să respecte Codul Deontologic
ANALIZĂ ȘI RECOMANDĂRI. Cum a agravat o parte a presei drama din Clubul Colectiv [Corola-blog/BlogPost/93406_a_94698]
-
profesioniștilor din mass-media. COM este o coaliție informală de asociații de jurnaliști, de alți profesioniști din mass-media, sindicate și organizații patronale care au identificat linii de acțiune comune pentru consolidarea sectorului mass-media din România și promovarea intereselor de grup ale breslei. Coordonarea COM și secretariatul tehnic au fost asigurate de CJI și ActiveWatch. De la înființarea sa, COM a derulat întâlniri sau conferințe pe teme apropiate de obiectivele sale și a reacționat atunci când principiile sale fundamentale au fost în pericol. Cel mai
ANALIZĂ ȘI RECOMANDĂRI. Cum a agravat o parte a presei drama din Clubul Colectiv [Corola-blog/BlogPost/93406_a_94698]
-
În perioada august 2014 - decembrie 2015, Centrul pentru Jurnalism Independent implementează, în parteneriat cu CENTRAS, proiectul Consolidarea Convenției Organizațiilor de Media. Proiectul își propune să sprijine creșterea capacității organizațiilor profesionale ale jurnaliștilor de a susține interesul moral și legal al breslei și - în egală măsură - al publicului, în condițiile unei piețe profund marcate de probleme economice și de erodarea încrederii în mass-media. Convenția Organizațiilor de Media s-a născut în 2002, din dorința de a oferi mai multă vizibilitate și putere
Convenția Organizațiilor de Media și-a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru anul 2016 [Corola-blog/BlogPost/93411_a_94703]
-
profesioniștilor din mass-media. COM este o coaliție informală de asociații de jurnaliști, de alți profesioniști din mass-media, sindicate și organizații patronale care au identificat linii de acțiune comune pentru consolidarea sectorului mass-media din România și promovarea intereselor de grup ale breslei. Coordonarea COM și secretariatul tehnic au fost asigurate de CJI și ActiveWatch. De la înființarea sa, COM a derulat întâlniri sau conferințe pe teme apropiate de obiectivele sale și a reacționat atunci când principiile sale fundamentale au fost în pericol. Cel mai
Convenția Organizațiilor de Media și-a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru anul 2016 [Corola-blog/BlogPost/93411_a_94703]
-
decât să întrețină o „alianță” cu gigantul social media și să vadă cum ambițiile lui Zuckerberg devin realitate, de parcă ar avea o baghetă magică? În paralel, toată lumea gazetăriei se întreabă care va fi pasul următor al Facebook? Oare va înghiți breasla cu totul? Va extinde metoda de a plăti editori de renume ca „New York Times” să posteze filme video Facebook, infiltrându-se astfel în „lumea bună” a jurnalismului așa cum îl știam până mai ieri? Un lucru este cert: Facebook lucrează asiduu
Ştirea, „marfă sortată” în era social media [Corola-blog/BlogPost/93413_a_94705]
-
înghit pe nemestecate, apoi afirmă, de pildă că Uniunea Ziariștilor Profesioniști este o entitate „puțin cunoscută”. Pe lângă faptul că nici măcar nu mai pare jenant să cunoști prea bine, ca ziarist român, personaje ca Tonciu și deloc entități de frunte ale breslei, este de remarcat și faptul că nu avem cum să pretindem presă de clasă și o șansă la un viitor onorabil al breslei în era Facebook în lipsa unui jurnalism de calibru, „de mijloc”, consolidat, care să fi trasat repere de
Ştirea, „marfă sortată” în era social media [Corola-blog/BlogPost/93413_a_94705]
-
jenant să cunoști prea bine, ca ziarist român, personaje ca Tonciu și deloc entități de frunte ale breslei, este de remarcat și faptul că nu avem cum să pretindem presă de clasă și o șansă la un viitor onorabil al breslei în era Facebook în lipsa unui jurnalism de calibru, „de mijloc”, consolidat, care să fi trasat repere de neignorat chiar și pentru jurnalismul social-media. Dar putem fi triști? După cum anunță presa internațională, Facebook ne pregătește știrea pe nemestecate și pe negândite
Ştirea, „marfă sortată” în era social media [Corola-blog/BlogPost/93413_a_94705]