1,854 matches
-
au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea cercetătorului; și nu au avut grijă pentru ca nici-o deformare să nu altereze originalitatea cântecelor”<footnote Breazul, G(eorge) - Arta muzicală în cultura românească; în: Gândirea, București, An VIII, nr. 6 - 7, iunie - iulie 1928, p. 241 - 249; o parțial a fost republicat în volumul Politica culturii..., p. 84 - 85, în studiul intitulat Educația muzicală; Republicat în
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
și va fi finalizat în 1939, în Muzica românească de azi și apoi în1941, în Patrium Carmen, în consistentul capitol, de aproape 200 de pagini - Culegerea melodiilor populare - realizând o adevărată și primă incursiune în istoricul folcloristicii muzicale românești<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941), p. 10; footnote> . Se pare că în timpul studiilor din Germania, tânărul plănuiește detaliile viitoarei arhive de folclor, apelând la intelectualii și oamenii politici ai timpului. La
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Carmen Contribuții la studiul muzicii românești, Craiova, Editura Scrisul Românesc, (1941), p. 10; footnote> . Se pare că în timpul studiilor din Germania, tânărul plănuiește detaliile viitoarei arhive de folclor, apelând la intelectualii și oamenii politici ai timpului. La 20 mai 1924 Breazul nota: „Aseară Pârvan mi-a dat asigurări că de astă dată campania pentru strângerea de cântece populare poate să-nceapă, de nu sub guvernul ăsta (...) sub cel care-o veni” și marele cărturar îi cere un memoriu și un deviz
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de cântece populare poate să-nceapă, de nu sub guvernul ăsta (...) sub cel care-o veni” și marele cărturar îi cere un memoriu și un deviz pentru instrumentarul necesar și activitatea următoarelor trei luni<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: Revista de Etnografie și Folclor, București, tom 11, nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
nr. 5 - 6, 1966, p. 175 Revista MUZICA Nr. 1/2012 524; Studiul a fost republicat în: Ciobanu, Gheorghe - Studii de etnomuzicologie și bizantinologie, vol. II. București, Editura muzicală, 1979, pp. 112 - 126; footnote> . Convins de avantajele metodei fonogramice, George Breazul a deschis campania pentru aprobarea întemeierii Arhivei, cu articole publicate în ziarele și revistele timpului Ideea europeană, Gândirea, Muzica, Junimea literară, Revista Română, Clipa, Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Cuvântul, Înfrățirea, Cuget Românesc etc. Tratativele sunt dublate de pledoarii în revistele de prestigiu, cum ar fi cea din Ideea europeană, în care inițiatorul publică articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru pagini ale revistei<footnote Breazul Georgescu, G(eorge) N. - Pentru muzica populară; în: Ideea europeană, București, An VI, nr. 147, 15 - 22 iunie 1924, pp. 1 - 3; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., , pp. 346 - 367. footnote> . Nouă, românilor - scrie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
articolul - program Pentru muzica populară, extins pe trei din cele patru pagini ale revistei<footnote Breazul Georgescu, G(eorge) N. - Pentru muzica populară; în: Ideea europeană, București, An VI, nr. 147, 15 - 22 iunie 1924, pp. 1 - 3; Republicat în: Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. V..., , pp. 346 - 367. footnote> . Nouă, românilor - scrie autorul articolului - ne-au lipsit culegătorii de talia lui d’Indy, Gédalge, Silcher, Pommer, Frasser, Kodály, muzicologii de prestanța lui Aubry, Tiersot, Krohn, Stumpf, Fleischer
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
tezaurizare a folclorului trebuie să țină seama de urgența activității: „cât nu se pierde cu desăvârșire” creația ce urmează a fi investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un muzeu fonografic” - cum conchide Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în: Cuvântul, București, An II, nr. 161, 23 mai 1925, p. 1; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
având ca modele pe cele care funcționau la acea vreme, la Viena, Berlin, Paris, Budapesta etc. Într-o formă redusă pledoaria va fi republicată în revista Muzica, adresându-se, astfel, altei categorii de interesați de cercetarea folclorului românesc<footnote Georgescu Breazul, G. N. - Culegerea cântecelor populare. O arhivă fonogramică în țara noastră; în: Muzica, Timișoara, An VI, nr. 1, ianuarie 1925, pp. 3 - 11; footnote> . Marele pasionat de scrisul eminescian, Perpessicius semnala faptul că „muzica veche a poporului a fost nedreptățită
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost, pierderea ei este, hotărât, înstrăinarea unei părți din sufletul românesc. Nu gândește la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
veche și cu totul a noastră, trebuie pusă la adăpost, pierderea ei este, hotărât, înstrăinarea unei părți din sufletul românesc. Nu gândește la fel și Ministerul Artelor ?”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, loc. cit.; footnote> Eminescologul amintește o conferință a lui Breazul - Muzica în politica culturii - remarcând „documentația specialistului, competența cu care conferențiarul a tratat dificila problemă a discordanței dintre folclorul muzical și creația cultă”, conchizând: „Grație arhivei fonogramice vom putea avea de acum înainte pus tezaurul nostru muzical la adăpostul tuturor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
de acum înainte pus tezaurul nostru muzical la adăpostul tuturor capriciilor, fie ale oamenilor, fie ale timpului”<footnote Perpessicius - Arhiva Fonogramică; în: Cuvântul, București, An IV, nr. 1095, 12 mai 1928, p. 1; footnote> . Nichifor Crainic îi cere lui George Breazul un proiect amănunțit privind modul de organizare a Arhivei Fonogramice. La 15 martie 1927 este aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
amănunțit privind modul de organizare a Arhivei Fonogramice. La 15 martie 1927 este aprobată lista mijloacelor fixe ale instituției, aparate de înregistrare și de reproducere a melodiilor culese și este numită comisia Arhivei. În aceeași zi, 15 martie 1927, George Breazul este numit oficial în Comisiunea instituită cu însărcinarea de a culege material folcloristic muzical și de a alcătui arhiva fonogramică - XVI - 1747. „Ziua de 15 martie 1927, când s-a pus această rezoluție - va conchide etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu, la aproape
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
luat ființă - după o luptă dârză, s- ar putea spune - prima arhivă fonogramică la noi în țară” și reținea faptul că, în fond, crearea Arhivei Fonogramice „a servit de imbold inițiativei luată de Constantin Brăiloiu”<footnote Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2 1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști ca prima mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Ciobanu, Gh. - Prof. George Breazul (1887 - 1961); în: Revista de Folclor, București, An VII, nr. 1 - 2 1962, p. 152 footnote> . Crearea Arhivei Fonogramice a fost percepută de mulți specialiști ca prima mare realizare a omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei fonogramice a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
omului de cultură enciclopedică George Breazul, fiind una din cele dintâi instituții de stat, românești, consacrată studierii muzicii populare, cum singur va aprecia în Patrium Carmen. Cunoscându-l în campania de la Fundul Moldovei, Henri H. Stahl va nota: „Profesorul George Breazul venise din partea Arhivei fonogramice a Ministerului Cultelor și Artelor, fiind primul folclorist pe care l-am văzut făcând înregistrări pe suluri de ceară, cu aparate Edison”<footnote Stahl, Henri H. - Amintiri și gânduri, București, Editura Minerva, 1981, p. 92; footnote
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
colecție de atunci de 810 Melodii, făcută în 82 comune din Banat, în anii 1921,1922, 1923 și 1925, premiată de Societatea Compozitorilor Români într-o ședință prezidată de Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Banat, în anii 1921,1922, 1923 și 1925, premiată de Societatea Compozitorilor Români într-o ședință prezidată de Maestrul George Enescu, am susținut cu toată căldura propunerea lui G. Breazul” - moment imortalizat în Dactilograma XI - nr. 2093 din fondul „George Breazul”. Activitatea în cadrul Arhivei de Folclor poate fi reconstituită din dosarele păstrate în fondul documentar din Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, în care se păstrează tratativele pentru înregistrarea „cât mai grabnică a cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cântecelor pe cilindre fonografice (...) pentru a putea culege ce ne-a mai rămas” - cum proclamă fondatorul Arhivei Fonogramice. Al IV - lea proces verbal al comisiei, din 11 februarie 1928, hotărăște difuzarea broșurii Îndrumar pentru culegerea melodiilor populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta specială și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lea proces verbal al comisiei, din 11 februarie 1928, hotărăște difuzarea broșurii Îndrumar pentru culegerea melodiilor populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta specială și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
februarie 1928, hotărăște difuzarea broșurii Îndrumar pentru culegerea melodiilor populare, alcătuită de George Breazul, cuprinzând o parte generală și o alta specială și sunt semnate de președintele - Tiberiu Brediceanu - și de către secretarul - George Breazul - care scria și documentele Arhivei<footnote (Breazul, George) - Ministerul Cultelor și Artelor - Comisiunea pentru Arhiva Fonogramică și Publicarea de Folklor Muzical - Îndrumări pentru culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
culegerea de folklor muzical cu ajutorul fonografului, București, Tipografia Reforma Socială, (1928); footnote> . Se consemna în numărul din 4 august 1928 al revistei Rampa, începutul colaborării Arhivei din București cu cea din Berlin, ceea ce însemna că în Germania activitatea lui George Breazul a fost mult mai complexă, urmărind și deschiderea unor colaborări cu organisme internaționale de profil. De asemenea, trebuie reliefat faptul că întemeierea Arhivei bucureștene sincronizează țara noastră cu multe țări și centre europene în ceea ce privește instituționalizarea cercetării creației populare: Berlin, Viena
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Archive für Musikforschung - și o recomanda ca un veritabil model. În Patrium Carmen sunt prezentate principalele etape ale activității instituției: în primul an de activitate - 1928 - au fost adunate 2377 de melodii, printre cei mai activi culegători numărându- se George Breazul - 628 melodii, Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Tiberiu Brediceanu - 500 melodii, Mihail Vulpescu - 322 melodii, Gavriil Galinescu - 224 melodii, Alexandru Zirra - 163 melodii, Emil Riegler - Dinu - 150 melodii etc, la care se adăugau alte 1931 melodii „culese cu sau fără fonograf și transcrise pe note muzicale”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen Contribuții la studiul muzicii românești..., p. 494; footnote> . Despre realizarea românească vor scrie specialiști europeni de talia lui Georg Schünemann, fost profesor al etnomuzicologului la Universitatea din Berlin<footnote Schünemann, Georg - Die Phonogramm - Archive in Bukarest
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
4, 1936, pp. 493 - 496; footnote> , Erich H. Müller Asow<footnote Asow, Erich H. Müller - Volksmusik in Rumänien; în: Neue Freie Presse, 11 martie 1938, p. 17; footnote> , sau va consemna peste ani Hans Joachim Moser<footnote Moser, Hans Joachim - Breazul, George; în: Musik - Lexikon, Vierte, stark erweiterte Auflage, Band I (A - L), Band 2 (M - Z), Hamburg, Musikverlag Hans Sikorski, 1955, p. 152; footnote> , ori se va ști la Brno<footnote Pazdirvkuv hudebniy slovnik naucny (Dicționarul enciclopedic muzical ceh), Brno
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]