3,323 matches
-
Spre deosebire de Stalin, Nyerere nu a ținut nici un discurs de genul „Amețiți de succes” În care să ceară o Întrerupere temporară a procesului. Pe de altă parte, În Tanzania, campania de creare a satelor planificate nu a fost chiar așa de brutală. Nyerere continua explicând din nou În ce fel va permite această concentrare a populației furnizarea de servicii sociale „necesare unei vieți demne”. Coulson, Tanzania, pp. 320-321. Pentru un caz paralel foarte bine prezentat, vezi James Ferguson, The Anti-Politics Machine: „Development
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
perioadele mai blânde (cele câteva săptămâni din timpul revoluției din Ungaria), dar mai ales cu regimul sever de subnutriție, de frecvente pedepse (lanțurile la picioare, izolarea îndelungată, care îi duce pe unii la demență). Pe sub ochii cititorului trec anchetatori mai brutali sau mai „stilați”, așadar mai vicleni, directori și ofițeri politici cu porniri sadice, gardieni proști și răi, dar și unii omenoși, în stare să fraternizeze cu deținuții. Tratamentul dezumanizant e înfățișat sub multiple aspecte, de la percheziția corporală umilitoare, ce nu
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
alt ano-/ timp, paralel cu acesta!/ Pe fila mea se lățește pa-/ ta de cerneală a orei târ-/zii, norul vremii e în de-/clin!...” Rod al dezamăgirilor postrevoluționare ale unui spirit idealist și exaltat care, după ce a înfruntat represiunea brutală a autorităților comuniste în zilele lui decembrie ’89 la Timișoara, s-a regăsit „singur între români”, România pierdută (1995) reia tradiția eseistică interbelică a grupului de scriitori și filosofi de la revista „Criterion” printr-o constatare a cărei amărăciune lasă în
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
fundal epopeic al lumii și pe o mitologie particulară în care elementul fundamental este pământul. Ca prozatoare, I. tratează îndeosebi o mare temă a literaturii moderne: recuperarea identității continuu agresate de realitate, posibilă prin redescoperirea originilor și prin respingerea intruziunilor brutale ale celorlalți. În Exerciții de fidelitate (1987; ediție revăzută, 1999), comentatorii au descoperit un original roman al „căutării chipului”, al simbolicei căutări a numelui, căutare săvârșită de Augustina („cea augustă”, „cea aleasă”). Cartea este un bildungsroman scris la persoana a
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
vieții politice interne. Între 1948 și 1957, de exemplu, 200 de mii de columbieni au fost uciși în r)zboiul civil. La mijlocul anilor 1970, majoritatea locuitorilor Ugandei lui Idi Amin trebuie s)-si fi perceput propriile vieți că devenind urâte, brutale și scurte, destul de asem)n)toare cu cele din starea de natur) descris) de Thomas Hobbes. Dac) astfel de cazuri constitue deviații, ele sunt niște deviații sup)r)tor de comune. Pierdem cu ușurinț) din vedere faptul c) luptele duse
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
s) sufere o serie fatal) de pierderi, în cadrul diferitelor ț)ri, ca urmare a reglement)rilor lor punitive sau a exproprierilor. Diversitatea investițiilor americane, referitoare la tipul de întreprindere și la amplasarea geografic), ofer) protecție împotriva schimb)rilor bruște și brutale de situație. Națiunile nu-și pun cu ușurinț) în acord politicile, acest lucru reprezentând un lucru convenabil pentru națiunea ale c)rei operațiuni sunt de ordin global. Unele firme americane s-ar putea s) fie vulnerabile; America, ins), ca națiune
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
posibilitatea să observe diferențele lingvistice, culturale, de mentalitate între reprezentanții diferitelor etnii, să afle că studenții din universități se întruneau în cadrul unor natio, că relațiile dintre reprezentanții diferitor „națiuni“ nu erau armonioase, dimpotrivă, că existau rivalități ce degenerau uneori în brutale încăierări. Reveniți în patrie, aceștia aveau să ocupe înalte demnități în cancelariile regale și în structurile ecleziastice, prin urmare, să transmită, uneori, chiar suveranilor, experiențele trăite în străinătate. Conștiința identitară a unei comunități se cristalizează prin definirea propriilor caracteristici și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
creștea și din pricina tratamentului la care era supus neamul românesc după izbucnirea războiului. „Sute de mii de români trebuiau să lupte sub steag străin, pentru o cauză care nu era a lor“. Pentru mulți români, Puterile Centrale promovau o „politică brutală, cinică și ipocrită“, pe când alianța franco-anglo-rusă („umbra Rusiei țariste se estompa și se ștergea la lumina celor două mari democrații europene“) apărea ca promotoarea principiului naționalităților. Curentul antantofil se manifesta prin acțiuni tot mai ample, „la care luau parte toate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Leszek Kolakowski, A Calamitous Occident, în „Time Litterary Supplement“, November 6, 1992, passim: „Revoluția însăși n-a fost bolșevică, ci sovietică; însă partidul bolșevic n-a urmărit «puterea sovietelor», ci propria dictatură“. • Soixante-dix ans..., p. 38. • Richard Pipes, op. cit. • Ibidem. brutală, până la un punct nefirească, cu trecutul, dar și posibilitatea alcătuirii unei lumi noi, a așezării ei pe alte baze; o lume radical diferită de aceea care multiplica semnele de prăbușire prin actul sinucigaș al Marelui Război. Atrage atenția faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a puterii folosite cu înverșunare pentru realizarea unui proiect utopic pentru care, pe lângă propagandă, folosirea forței, a terorii, este implicită. Michel Heller și Aleksandr Nekrich 38 vor remarca faptul că „Lenin descoperă primul secretul acestei alianțe a «spiritului cu forța brutală», a utilizării practice a forței pentru realizarea unui program utopic, a disimulării forței în spatele unui program utopic. Politica leninistă, care caută prezervarea puterii de către o minoritate, de către un partid, are drept element esențial scindarea majorității, atomizarea societății“ (subl. ns.); devenea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vechi (avataruri), în decorul epocilor revolute. Călătoria e fie nedefinită, fie exotic îndepărtată. Se cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări prerafaelite (Serenadă, Imn profan), anticipate, prin religiozitate și hieratism grațios, de
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
din cele mai importante remedii evoluționiste este faptul că sistemul imunitar sau reacția luptă-fugă reprezintă adaptări superioare la o lume care nu mai există. Strategiile folosite de meridianul triplu cald au fost desemnate să vă ajute să supraviețuiți În lumea brutală a strămoșilor. Oboseala Glandelor Suprarenale: Sindromul Stresului Secolului al XXI-lea Trăim În ceea ce unii numesc „cel mai cumplit secol din istorie”, Îmbunătățirile importante ale calității vieții și oportunitățile de Împlinire personală stagnînd. Stresul și informația cu care vă confruntați
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
cu scopul de a corija greșelile infractorilor de drept comun, de a remodela pozitiv personalitatea acestora (În principiu, prin intermediul Închisorilor). În România, reeducarea - termen gândit de comuniști pentru a camufla ideea de „spălare a creierului” - a avut două etape: una brutală, extrem de dură, experimentată În Închisoarea de la Pitești Între 1949 și 1952 (această reeducare prin tortură fizică și morală la care au fost supuși cu precădere studenți de orientare legionară, dar nu numai, este cunoscută sub formula „fenomenul Pitești”, așa cum o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și supravegheați românii. Așa Încât, dacă „fenomenul Pitești” a eșuat la nivel fizic, el a izbutit, se poate spune, pe termen lung, la nivel mental și moral: reeducarea poporului român a izbutit În cele din urmă, chiar dacă nu Într-o formă brutală. Prin procesul de „spălare a creierului” se urmăreau distrugerea identității subiectului (victimei) și construirea unei alte identități teleghidate de reeducatori. Existau două elemente de bază pe care reeducatorii trebuiau să le manipuleze aplicat: asumarea de către subiect a unei vinovății față de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu toții, ca dovadă inclusiv reacțiile minerilor acum, În postcomunism, mai ales În 1990. Reacții masificate... Marius Jucan: Minerii au fost manipulați, desigur, dar ei nu reprezintă toată societatea românească. Ruxandra Cesereanu: Reeducarea nu a reușit În România În forma ei brutală, ci Într-o formă rafinată și insidioasă (prin frică și supunere ideologică, În primul rând). Ceea ce s-a realizat prin Gulag a fost exterminarea creierelor libere Într-o primă etapă, dar ceea ce s-a izbutit din 1964 până În 1989 a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe care Îl ai În vedere. Pentru că tu vorbești de reeducare În anii ’50 și de fenomenul de reeducare. După care spui la un moment dat: „reeducarea poporului român a izbutit În cele din urmă, chiar dacă nu Într-o formă brutală”. Ar fi așadar o formă de reeducare extremă În anii ’50, cu momentul cel mai emblematic la Pitești, și pe urmă o formă de reeducare mult mai relaxată care a izbutit, care are urme foarte serioase În mentalul nostru, al
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
formă de reeducare mult mai relaxată care a izbutit, care are urme foarte serioase În mentalul nostru, al tuturor. Însă aici, chiar legat de această afirmație, eu cred că reeducarea poporului român a izbutit și a fost urmarea acestei faze brutale. De brutalitatea aceasta și de formele de teroare trebuie să se țină seama, chiar dacă teroarea, la un moment dat, se relaxează, nu mai e atât de evidentă, de acută. Nu mai ajungeai neapărat la Închisoare dacă scriai altceva decât propaganda
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
societate, În general - te așteaptă o muncă urieșească. Reeducarea instituționalizată Ruxandra Cesereanu: Aș dori să mai precizez niște lucruri care sunt prezentate, poate, mai puțin clar În textul meu. M-am referit la reeducarea Înăuntrul Închisorii, vorbind despre faza ei brutală de la Pitești și apoi despre faza nebrutală, de la Aiud, În perioada 1962-1964: este vorba, În al doilea caz, despre acele ședințe de autocritică În care erau siliți să se dezică de crezurile lor deținuți politici care avuseseră funcții Înalte În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
model, chiar negativ. Tehnic (fiindcă sunt și urmăriți), au o foarte limitată marjă de manevră pentru a difuza un anumit model. Aceasta este impresia pe care o am. Ca să nu mai amintesc de faptul că, Înțelepțiți fiind de pe urma experienței concentraționare brutale prin care au trecut, unii se feresc să Întrețină relații sociale normale, se Închid Într-o singurătate prudentă, pentru a nu le provoca celorlalți necazuri. Cealaltă impresie pe care o am este că ceea ce se Întâmplă aici, mai ales În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un inept autentic, un tembel, un sadic, un imbecil fără cusur. Fundamental, mijloacele care Îl individualizează sunt tot cele ale idioțeniei. Dar de astă dată e vorba de idioțenia reală. Aceasta explică șarmul unora dintre acțiunile și răspunsurile lui fruste, brutale, oneste, fără perdea Într-o lume a tuturor tabuurilor și a presiunii ideologice maxime. Paradoxal, ceea ce se celebrează aici este păstrarea onestității În condiții ambientale de dezastru total. Reflexul acesta moral nu e văzut Însă ca o virtute, căci România
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
suntem oameni, suntem animale de grajd. ș...ț Știm, sau ar trebui să știm că trăim inadmisibil, ca niște oi”4. Degradarea constantă a vieții și scăderea gradului de rezistență fizică se exprimă În ultimul deceniu comunist Într-o manieră brutală, prin boală și moarte. „De peste tot, numai moarte și boală”5, notează M. Zaciu În toamna anului 1987, la doar câteva zile distanță de momentul În care V. Felea scria În jurnalul său: „Moartea face ravagii printre scriitori. ș...ț
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etică religioasă până la validarea ei politică. Sigur, spun asta și nu am În vedere o societate civilă de tip ideal. Karl Popper ne Îndeamnă să ne despărțim de modelul ideal al societății civile... să ne ferim de condițiile unui neprevăzut brutal. Cazul Șt. Augustin Doinaș, de pildă, dovedit ca informator. Fiind unul dintre scriitorii mei venerați, ciudat e că nu pot să mă despart de el... M-am Întrebat cum putea să scrie atât de bine, fermecător de bine, știind În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
au putut sustrage unei seducții simplificatoare, ce privește atât anumite obsesii tematice (marea, iubirea), cât și afectarea calofilă. În realitate, ca și colegii săi de generație, poetul s-a văzut în fața unei duble îndatoriri: să reînnoade cu o tradiție literară brutal și nemeritat întreruptă și să denunțe, cu mijloace poetice, pseudopoezia anilor ’50. De aceea, monotonia, câtă există, trebuie privită în sens bacovian, adică superior, iar preocuparea pentru estetizarea expresiei - înțeleasă ca o reacție la dezinteresul arătat în această privință de
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
dintre tentativele cele mai originale și consistente de înnoire a lirismului prin depășirea abstracțiunii și a hermetismului, ca și a problematicii excesiv solipsiste. Din această rebeliune a rezultat o poezie a gestului concret cotidian, a expresiei simple, directe, nu o dată brutale, respectiv a acțiunii orientate (și) în afară. Caracterul ei turbulent și insurgent s-a tradus printr-o demitizare de amploare (care poate fi considerată axul unui program liric). Demitizare a naturii: stelele sunt „buhăite și murdare”, luna - „obeză și colerică
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
pare desprins din volumul de debut, cu care manifestă vădite afinități, inedite fiind doar aglutinarea lamentației istorice într-un spațiu textual definit și directețea aluziilor: „La întretăierea drumurilor comerciale/ se poate muri prin utopie sau uitare de sine./ O lume brutală, ai spune,/ dacă anumite previziuni nu te-ar mai fi dus cu vorba/ din epoca ming și te-ar fi părăsit în epoca tao./ [...] La întretăierea drumurilor comerciale/ memoria scapă esențialul, ca într-un fel/ de uriașă măcelărie unde mirosurile
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]