1,286 matches
-
a tineretului. Exemplul de ierarhie sportivă pornită din societate, cu etape istorice concentrate, trimite spre insula Yeso, unde a existat o timpurie Japonie din secolul V î. H., apoi o Japonie chineză, apoi din 1868, o Japonie occidentală transmisă prin budism (552 d. H.) și re-fabricată de cireșii în floare. Bunurile ainilor primitivi s-au conservat prin meserii și corporații locale, unite în secolul al VIII-lea prin ordine și ierarhii militare și feudale. Avanscena sportivă aparține cavalerilor războinici bushi, castă
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
element diferențial religia, atunci est-vest coincide cu împărțirea: Biserică Catolică - Biserică Ortodoxă (paradoxul, în acest caz, este că originea gândirii și a culturii occidentale, Grecia, este plasată în orient). Dar, tot din punct de vedere religios, estul reprezintă islamul, si budismul, si confucianismul. Am putea să reparcurgem la infinit, ca într-o joacă, aceste topoi. Am ajunge, însă, la convingerea că nu vom reuși niciodată să obținem un cadru unitar în interiorul căruia să putem recompune în mod definitiv relația dintre orient
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
perioadele eonice, cu orizont larg, caracterizate "printr-o creștere enormă a conștiinței", mai degajate de mediul crono-spațial, dominate de "aspirații universaliste". Acestea sunt perioade de vaste sinteze, de determinare a vieții dintr-un centru spiritual". Așa a fost, susține Blaga, budismul sau creștinismul. Trecerea de la o perioadă de culturi locale la una eonică se face printr-o criză spirituală. Așa a fost perioada elenistă, prefigurând eonul creștin. Blaga întrevede în semnele timpului său o nouă perioadă de criză "elenistă", care, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
iubire... încredințată. 3. ECONOMIA HOLOTROPICĂ Adevăr vă spun vouă că înăuntrul acestui trup fantomatic se află lumea și înălțarea lumii și încetarea lumii" (Buddha) Respect toate filosofiile spirituale și tradițiile mistice, de la Vedanta și Hinayana la daoism și sufism, de la budism și gnosticism la Cabala și misticismul creștin. Căutările mele pot fi încadrate în ceea ce Aldous Huxley numea filosofia perena. Așa am ajuns la anumite stări ale conștiinței numite de către Stanislav Grof holotropice, de la holos întreg și trepein mișcîndu-se către. Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
în China, în pofida (sau poate tocmai datorită) brutalei tentative de eradicare a acestor învățături, conduse de regimul maoist, și a controlului exercitat în continuare de puterea comunistă, sau neocomunistă, aceste școli de gîndire cunosc o renaștere impresionantă. În locul materialismului istoric, budismul își reocupă locul central. Toate textele canonice sunt reeditate cu frenezie, traducerile în chineza modernă de asemenea, plus o multitudine de adaptări mai mult sau mai puțin fidele, ce se vînd în milioane de exemplare. Ieșind din lungile decenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
iar la 90 de ani arăta ca de 30. În timpul domniei Împăratului Liang Wu (aprox. 500 e.n.) sistemul chinez de Îngrijire a sănătății a făcut un mare pas Înainte. În acea vreme, Bodhidharma Dharma, un budist indian care este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
este fondatorul budismului zen, a venit În China să răspândească această credință. Dharma era al treilea fiu al unui rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
rege indian, Sughanda. El aparținea respectatei caste a războinicilor și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele Song Shan. Este interesant de observat că templul Shaolin a devenit mai celebru pentru realizările În artele marțiale decât
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
din sudul Indiei. A studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. Dharma s-a stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele Song Shan. Este interesant de observat că templul Shaolin a devenit mai celebru pentru realizările În artele marțiale decât pentru cele din budism. Motivul este faptul că Dharma nu a fost doar părintele budismului chinez
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
stabilit În provincia Henan, În centrul Chinei, și a Început să propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele Song Shan. Este interesant de observat că templul Shaolin a devenit mai celebru pentru realizările În artele marțiale decât pentru cele din budism. Motivul este faptul că Dharma nu a fost doar părintele budismului chinez, ci și al artelor marțiale chinezești. Discipolii lui Dharma petreceau În fiecare zi ore În șir recitând sutre, iar Dharma a Început să fie Îngrijorat de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
propovăduiască budismul În templul Shaolin de pe muntele Song Shan. Este interesant de observat că templul Shaolin a devenit mai celebru pentru realizările În artele marțiale decât pentru cele din budism. Motivul este faptul că Dharma nu a fost doar părintele budismului chinez, ci și al artelor marțiale chinezești. Discipolii lui Dharma petreceau În fiecare zi ore În șir recitând sutre, iar Dharma a Început să fie Îngrijorat de faptul că ei nu făceau mișcare. În consecință, a creat câteva seturi de
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
principii și practici bazate, În principal, pe concepția daoistă despre viață și despre natură. Aceasta este o filosofie care a apărut acum circa 5 000 de ani. Este atât artă, cât și știință a vieții. Maeștrii și adepții daoismului și budismului merită, În cea mai mare parte, mulțumirile pentru crearea și perfecționarea acestui sistem. Ei au fost cărturari, medici, practicanți ai artelor marțiale și călugări. Nu este Întâmplător faptul că au creat un sistem de Îngrijire a sănătății atât de profund
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
yang primordiale sau a energiei vitale, care dă viață făpturilor omenești. Cele trei curente de gândire principale din China folosesc termeni puțin diferiți pentru a descrie acest stadiu al existenței: el este descris ca Pruncul În confucianism, sfintele moaște În budism și Pilula de Aur În daoism. Termenii sunt diferiți, Însă toți implică un mare respect față de această stare pură a existenței fizice. Qi-ul Aceasta este o premisă fundamentală atât a sistemului chinez de Îngrijire naturală a sănătății, cât și a
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
acord cu aceasta. Greșeala este omenească. Această idee fundamentală este un bun Început. Însă este umană - sau ar trebui să fie - iertarea. Puterea de a ierta nu este monopolul lui Dumnezeu. O avem și noi, făpturile omenești. Aceasta este Învățătura budismului și cred că stă la baza tuturor religiilor. Trebuie să iertăm nu numai greșelile altora, ci și pe ale noastre. Cum putem ști ce ne este și ce nu ne este scris? Dacă Încercăm să obținem lucruri care nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
penisuri și cozi de animale, căluți de mare, allium tuberosum, ardei, ceapă, nuci, gogoașa viermelui de mătase, usturoi, ginseng, struguri și vin de struguri, semințe de dovleac, vânat și produse din soia (vezi și capitolul 10, despre „marii tămăduitori”). În budism, plante cum sunt usturoiul, allium tuberosum, ceapa și ardeii iuți sunt considerate „mâncăruri cu carne În formă vegetală” și trebuie să fie evitate, de teama dorințelor sexuale. Pentru stimularea sexualității feminine sunt foarte bune produsele din soia. Studii moderne arată
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
izbitoare, strămoșii chinezilor credeau că zeii sunt creați de oameni. De fapt, toți zeii și zeițele care care apar În cultura chineză au fost cândva bărbați și femei În carne și oase. Așa a fost Gautama Buddha (563-483 Î.e.n.), fondatorul budismului, Bodhidharma Dharma, creatorul artelor marțiale chinezești, Guanyin - Bodhisattva Îndurării, precum și nemuritorii daoiști, ca Zhang Shanfeng și Nu Dongbin. Prin negare de sine, autocultivare și sacrificiu de sine stăruitoare, ei au reușit să se Înalțe la rangul de zeități. Capitolul 14
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
4 Gimnastica de dimineață a lui Dharma Dharma a fost un inventator prolific al exercițiilor chinezești de menținere a formei și, În același timp, un mare conducător religios. În China este considerat de toată lumea părintele artelor marțiale chinezești și Întemeietorul budismului chinez. Prezint aici o serie de exerciții pe care le-a creat pentru călugării aflați sub conducerea lui, ca să le practice dimineața. După cum veți vedea, multe dintre mișcările descrise duc cu gândul la artele marțiale, care au fost una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
final al hidrolizei proteinelor, iar pe baza lor corpul resintetizează propriile proteine. Bodhidharma Dharma: Născut În familia unui rege indian pe nume Sughanda, Dharma aparținea castei războinicilor, și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei, unde a studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. La invitația Împăratului Liang Wu, Dharma a mers În China În secolul al IV-lea e.n., În perioada „Celor cinci dinastii
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
indian pe nume Sughanda, Dharma aparținea castei războinicilor, și a copilărit Într-o regiune budistă din sudul Indiei, unde a studiat budismul și, În cele din urmă, a fost venerat ca a 28-a Încarnare a lui Gautama Buddha, fondatorul budismului. La invitația Împăratului Liang Wu, Dharma a mers În China În secolul al IV-lea e.n., În perioada „Celor cinci dinastii”. Circulă multe legende despre puterile lui supranaturale, precum și despre excepționalele lui capacități psihice și fizice. Una dintre ele povestește
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
fizice. Una dintre ele povestește cum a trecut vijeliosul Fluviu Galben din ținutul Împăratului Liang așezat pe o trestie, nu Într-o barcă. El a fost o vreme sfetnicul Împăratului În domeniile filosofiei și medicinei, Învățându-l filosofia vieții și budismul și căile prin care poate fi Îmbunătățită sănătatea și prelungită viața. Mai târziu s-a stabilit pe muntele Song Shan din provincia Henan, În centrul Chinei, unde a fondat celebrul templu Shaolin, leagănul artelor marțiale chinezești, și a propovăduit budismul
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
budismul și căile prin care poate fi Îmbunătățită sănătatea și prelungită viața. Mai târziu s-a stabilit pe muntele Song Shan din provincia Henan, În centrul Chinei, unde a fondat celebrul templu Shaolin, leagănul artelor marțiale chinezești, și a propovăduit budismul. El a petrecut nouă ani pe munte și umbra trupului lui s-a imprimat pe peretele peșterii În care a locuit. Cât a stat În China, a fondat o școală aparte, numită budism zen, care combină meditația cu predarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
leagănul artelor marțiale chinezești, și a propovăduit budismul. El a petrecut nouă ani pe munte și umbra trupului lui s-a imprimat pe peretele peșterii În care a locuit. Cât a stat În China, a fondat o școală aparte, numită budism zen, care combină meditația cu predarea și citirea canoanelor budiste. Preocupat de gândul că discipolii lui se vor Îmbolnăvi dacă stau toată ziua și nu fac mișcare, a inventat pentru ei o serie de exerciții, atât interne, cât și externe
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
domeniul activității sexuale disciplinate, și anume că, dacă bărbatul poate evita ejacularea În timpul actului sexual, va beneficia enorm de esența și de qi-ul femeii, obținând, astfel, Îmbunătățirea sănătății, prevenirea Îmbolnăvirii și Întârzierea procesului de Îmbătrânire. Reîncarnare: Credință, aflată În centrul budismului și daoismului, că la moarte sufletul se desparte de trup și apoi este implantat Într-un alt trup din aceeași specie sau din alta. Procesul se repetă permanent, În principal pentru a sluji scopul naturii de a pedepsi sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
determină viața și moartea, omul și supraomul. Sun Simiao (581-682): Dat fiind faptul că a fost cel mai mare doctor din dinastia Tang, opera lui Sun Simiao a fost studiată În profunzime În teoriile medicale chinezești, În daoism și În budism. Faptul că a suferit din tinerețe de reumatism l-a făcut să se dedice studiului medicinei. El a refuzat să ocupe un post de dregător, În ciuda propunerilor repetate din partea Împăratului Taizong din dinastia Tang, și a trăit În mijlocul poporului, studiind
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
HOLOTROPICĂ VS: NOUA ECONOMIE HYLOTROPICĂ "Adevăr vă spun vouă că înăuntrul acestui trup fantomatic se află lumea și înălțarea lumii și încetarea lumii." (Buddha) Respect toate filosofiile spirituale și tradițiile mistice, de la Vedanta și Hinayana la daoism și sufism, de la budism și gnosticism la Cabala și misticismul creștin. Căutările mele pot fi încadrate în ceea ce Aldous Huxley numea "filosofia perena". Așa am ajuns la anumite stări ale conștiinței numite de către Stanislav Grof holotropice, de la holos "întreg" și trepein "mișcîndu-se către". Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]