2,180 matches
-
sa școlară, este și el autentificat prin mijloace exterioare grupului. În schimb, capitalul social și sinteza simbolică a diferitelor forme de capitaluri trec printr-un efort de reprezentare. Acesta este modul prin care se poate dovedi intensitatea vieții mondene. Marele burghez trebuie să poată fi mereu recunoscut ca mare burghez. Pentru asta, trebuie mereu să plătească cu propria persoană, să fie prezent la cocteilurile care contează, în tribunele hipodromurilor la marile premii hipice, periodice în viața mondenă, la premierele de operă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
grupului. În schimb, capitalul social și sinteza simbolică a diferitelor forme de capitaluri trec printr-un efort de reprezentare. Acesta este modul prin care se poate dovedi intensitatea vieții mondene. Marele burghez trebuie să poată fi mereu recunoscut ca mare burghez. Pentru asta, trebuie mereu să plătească cu propria persoană, să fie prezent la cocteilurile care contează, în tribunele hipodromurilor la marile premii hipice, periodice în viața mondenă, la premierele de operă sau la vernisajele expozițiilor. Codurile și ritualurile legate de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
conta pentru a fi admis în joc era într-adevăr densitatea și calitatea rețelei de relații sociale pe care cineva o putea mobiliza sau în care era inclus [...]. La modul general, activitățile mondene domină în cluburi, iar tenisul le permite burghezilor și aristocraților să se regăsească [...]. Partidele de tenis și turneele sunt urmate de serate, de dineuri, de baluri și de petreceri" [Saint Martin, 1998, p. 46, 48, 49]. Rezistând mai bine decât multe alte sporturi la popularizarea sa, tenisul continuă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tenisului, Yacht-Club din Deauville sau echipajele cele mai mondene de vânătoare călare sunt tot atâtea exemple. Un aspect deja analizat în viața culturală se regăsește așadar în practica sportivă: viața mondenă preia ceea ce nu este strict privat sau profesional. Marii burghezi, mai mult decât orice altă clasă socială, nu există decât prin și cu ajutorul grupului de apartenență. Activitățile sportive, ca și activitățile culturale, sunt pentru înalta societate o ocazie de a face grupul să trăiască. Religia și activitatea caritativă Oricare ar
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de habitus constituite într-un univers social străin de înalta societate ca explicație pentru dezinteresul resimțit față de recepții și viața de club. Un ritm de viață sedentar ar putea și el fi oferit ca motivație. În contrast cu satisfacția pe care marii burghezi o resimt atunci când subliniază intensitatea vieții lor sociale. Sunt mândri să fie membri ai mai multor cercuri, se plâng de faptul că nu le ajunge timpul pentru toate obligațiile sociale la care trebuie să facă față. Prea centrați pe acumularea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pentru clasa burgheză cel mai de temut dizolvant" [ibid., p. 85]. Remarca pare a fi întemeiată, dacă facem abstracție de tonul său psihologizant. Dar autorul trece prea repede la o altă remarcă justificată, chiar de la începutul textului, în care distinge burghezul "complet burghez", oricare ar fi vechimea sa în interiorul clasei, de "parvenit", care are aerul că nu își găsește locul. Trebuie să treacă frontiera împreună cu familia sa, concluzionează el, ceea ce necesită o generație sau două [ibid., p. 7]. Altfel spus, trecerea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
burgheză cel mai de temut dizolvant" [ibid., p. 85]. Remarca pare a fi întemeiată, dacă facem abstracție de tonul său psihologizant. Dar autorul trece prea repede la o altă remarcă justificată, chiar de la începutul textului, în care distinge burghezul "complet burghez", oricare ar fi vechimea sa în interiorul clasei, de "parvenit", care are aerul că nu își găsește locul. Trebuie să treacă frontiera împreună cu familia sa, concluzionează el, ceea ce necesită o generație sau două [ibid., p. 7]. Altfel spus, trecerea nu este
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
au obținut-o și prin modul naiv ostentativ de a o afirma sau afișa, acești ariviști întârziați amintesc de violența arbitrară care se află la baza acumulării inițiale" [Bourdieu, 1989, p. 454]. VI / O clasă mobilizată Burghezia se construiește continuu. Burghezii muncesc fără întrerupere pentru întărirea clasei burgheze. Substantivele colective, precum "burghezia", nu sunt folosite aici doar pentru comoditatea scriiturii. Printr-o muncă mereu reîncepută, clasa întreține limitele care îi marchează frontierele, își instruiește tinere generații, se păzește de promiscuități supărătoare
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pentru că refuză teoretizarea care i-ar permite să construiască reprezentările adecvate poziției sale de clasă. Individualism și colectivism Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie Existența unor patrimonii importante, atât profesionale, cât și familiale, tinde să constituie habitusul de mare burghez ca trebuind să asigure, în mod prioritar, responsabilitatea administrării și transmiterii acestor averi. Grupul este astfel mobilizat în căutarea constantă de condiții mai bune pentru satisfacerea exigențelor acestei administrări și acestei transmisii. Această mobilizare se traduce printr-o formalizare, o
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
colective. Această diminuare a efortului colectiv de afirmare a clasei contribuie de altfel la diminuarea existenței sale reale. O categorie precum cea a "exclușilor" confirmă această dezagregare de clasă și trimite la solitudinea individualismului negativ. În timp ce, pe de altă parte, burghezul se manifestă, mai clar ca niciodată, în calitatea sa de clasă dominantă. În aceste schițe de analiză a evoluției raporturilor de clasă în societatea franceză transpare nevoia de a lua în considerare în mod simultan cele două dimensiuni aparent opuse
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
reprezintă universul social și locul lor în această lume? Munca noastră de teren și îndelungatul raport de familiaritate pe care l-am întreținut cu marea burghezie ne fac să reținem noțiunile de clasă în sine și de clasă pentru sine. Burghezul, chiar dacă nu trăiește integral din venituri asigurate, prezintă întotdeauna o caracteristică esențială, independența față de profesia pe care o poate exercita. Găsim în apartamentele arondismentului 16 sau din Neuilly administratori de societăți, dar și generali, exploatatori agricoli, oameni politici, profesori universitari
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
realitate independentă de percepțiile și analizele partenerilor sociali. Totuși, conștientizarea (în concepția marxistă) sau construcția reprezentărilor poziției ocupate în spațiul social (în abordarea lui Bourdieu), sunt necesare claselor dominate pentru a încerca să pună capăt acestei exploatări și dominații. Dar burghezii pot trăi și acționa în funcție de structurile obiective fără să trebuiască să le teoretizeze. O poziție dominantă în societate permite raportarea la propriul habitus. Acționând după cum dictează dispozițiile interiorizate, cel mai probabil este că se va acționa în funcție de interesele de clasă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ales cele mai dominate, sunt dominate și în reprezentările lor. Trebuie să își construiască realitatea poziției lor și a naturii raporturilor cu dominanții. Este suficient să ne gândim la votul politic, pentru a ne da seama de această diferență esențială. Burghezii votează masiv cu dreapta, iar excepțiile sunt doar rezultatul acțiunilor agenților atipici, aflați în ruptură cu mediul. Votul conservator este, oarecum, natural în raport cu condiția burgheză. În schimb, situația este cu totul alta în mediul muncitoresc, unde găsim, din punct de
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ca un grup conștient de sine, de interesele sale esențiale și de solidaritățile fundamentale. Totuși, discursurile despre manageri, ca noi stăpâni ai economiei, apoi cel despre investitori instituționali (fonduri de pensii și mutual funds anglo-saxone) tind să-i ascundă pe burghezi și familiile lor în calitatea lor de adevărați beneficiari ai bogățiilor produse. Totul se face astăzi în direcția ocultării intereselor atașate unui patronim sau altul, în avantajul organigramelor abstracte, care trimite cu gândul la o difuzare fără principiu și limite
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Bogăția culturală, 26 □Text inserat: O instruire ludică și afectivă,29 Competiția școlară, 30 Capitalul simbolic, expresie a celorlalte forme de bogăție 31 □ Text inserat:O licitație, 32 Confirmare și învestire, 33 Definiția pragului de bogăție 36 □ Text inserat: Sunteți burghez?, 42 II. Nobilime și burghezie: mize temporale Nobilimea, rămășiță socială? 45 Familiile nobile în Franța de astăzi, 45 □ Text inserat: Nobilimea în Europa, 46 Reconversia diferitelor forme de capital, 48 Castelul, emblemă a nobilimii, 49 Text inserat: François Pinault și
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
98 Un mod de viață internațional 102 Habitusul cosmopolit, 102 Rețelele internaționale, 104 □ Text inserat: O școală internațională în Normandia, 105 Anglomania franceză, 108 Locuri de vilegiatură internaționale, 110 □ Text inserat: Insulele din Gotha, 112 V. Fabricarea și întreținerea marelui burghez Copilăria capilor 115 Familia, 115 Școlile burgheziei, 117 Rallye-urile, 123 □ Text inserat: O sociabilitate cultivată, 125 Sociabilitatea mondenă 127 Locul femeii, 128 Sporturile, 129 Text inserat: Sportul, o veche tradiție, 132 Religia și activitatea caritativă, 134 □ Text inserat: Caritate bine
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
munților Alpi. (n.t.) * Acronimul francez pentru mountain bike (n. r.). -----------------------------------------------------------------------6 1 SOCIOLOGIA BURGHEZIEI Introducere Ce este bogăția? Nobilime și burghezie: mize temporale Nobilime și burghezie: mize temporale Spațiile burgheziei O clasă internațională O clasă internațională Fabricarea și întreținerea marelui burghez O clasă mobilizată Repere bibliografice 171 Cuprins
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
căminului părintesc, semn că nostalgia cu pricina nu are decât resorturi pur biologice, și deloc spirituale. De aceea, omul superior trebuie să-și reprime "moldovenismul", pornirea aceasta elementară de a te regăsi în trecut. Fiind un scriitor prin excelență citadin, burghez, ca și Duiliu Zamfirescu, prozatorul nu ratează prilejul de a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
personajul său (mai ales, am reținut 96, atunci când e vorba de literatura scrisă de critici să nu uităm că și Thibaudet, critic cu care Lovinescu are multe afinități, definea romanul în termeni asemănători, ca "autobiografie a posibilului"!). După exorcizarea demonului burghez ce reclamă împăcarea resemnată cu sine și cu lumea din jur, în episoadele succesive ale ciclului "autobiografic", personalitatea lovinesciană își va fi căutat la un moment dat, compensativ, și un analogon simbolic, ideal, cu efigie de "luceafăr". Nu-i inutil
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ș)i, de data aceasta până la capăt, povestea o poveste "burgheză", despre oameni obișnuiți, care nu caută în amor suferința, pasiunea bolnăvicioasă, ci fericirea domestică, liniștea și confortul sufletesc. Înțelegând că și el e un om obișnuit, cu suflet conjugal, burghez, fără apetit pentru aventură, și nu un "inhibit sexual" (precum creatorul de geniu), Lovinescu pare să fi încercat, după divorț, dacă nu să-și refacă viața, măcar să se bucure de compania unor femei iubitoare, care să-i mai alunge tristețea
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Carpații au operat ca un paravan în calea învățării prin proximitate, astfel încât românii din Principate au alergat să învețe la Paris. Lucrurile care nu se puteau învăța decât la Paris trebuiau învățate la Paris, bineînțeles, dar celelalte stilul de viață burghez, chibzuința, moderația, spiritul de întreprindere, negocierea etc. se puteau deprinde prin interacțiunile de proximitate. De pildă, puteau fi învățate de moldoveni și munteni direct de la ardeleni, de olteni direct de la bănățeni. Vorbesc aici numai de români, fiindcă străini, alogeni recent
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pentru o largă categorie umană sau estetică: - Tipologiile generalumane sunt configurate încă din literatura Antichității și perfecționate de clasici (eroul, avarul, ipocritul, lăudărosul, soțul încornorat, naivul, visătorul, cugetătorul, fata ingenuă ori fata bătrână, cocheta etc.). - Tipologiile sociale (țăranul, soldatul, aristocratul, burghezul parvenit, intelectualul, artistul etc.) sunt „obiectul de observație“ al realiștilor, iar în versiuni parodice, al postmoderniștilor. - Tipologiile estetice vizează canonul impus de o școală literară, de un curent; astfel, se poate vorbi despre personajul clasic (tipologic, „plat“, static) sau despre
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care au generat-o.136 În acest sens, se afirmă că diferențierea de modelul francez nu reprezintă decât o altă fațetă a aceluiași curent literar, concluzionându-se că "a existat un puternic clasicism englez, purtând pecetea spiritului iluminist și sentimentalist burghez."137 Se observă, totuși, în această afirmație amestecarea a trei tipuri de viziuni estetice și anume cea clasică, iluministă și romantică (prin aluzia făcută la sentimentalism), ceea ce demonstrează până la urmă impuritatea epocii. Oliver Elton în studiul său despre "epoca augustană
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
poporului, o legislație care să protejeze munca, să apere micile proprietăți rurale, să introducă impozitul progresiv, să diminueze cheltuielile militare și să lupte pentru dezarmarea generală. Înzestrat cu un mare talent polemic, Murri, preot originar din Marches, ataca dur statul burghez și îi reproșa Acțiunii incapacitatea de adaptare. Din 1901, curentul lui Murri s-a lovit de numeroase probleme, în primul rînd de dorința exprimată de Leon al XIII-lea de a limita democrația creștină la o activitate socială, excluzînd o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
morală la Universitatea din Viena, și un organizator în persoana lui Karl Lueger. Acest tribun al poporului anima Uniunea Creștinilor Sociali, căreia a știut să-i confere o bază muncitorească și populară, dar alcătuindu-și și o clientelă de mici burghezi, meșteșugari, comercianți. Discursul său era antiliberal, anticapitalist, antisemit și ridica în slăvi ordinea medievală și corporațiile, fiind critic la adresa catolicismului conservator și a episcopilor. În această Austrie încă marcată de josephism care, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, punea Biserica
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]