3,270 matches
-
astfel. Să luăm un caz concret. Societatea feudală era evaluată în moduri diametralopuse de către diferitele clase și grupuri sociale care o compuneau. Pe de o parte, clasa feudalilor o considera perfect normală, justificată, bună, chiar rațională. Pe de altă parte, burghezia o aprecia ca fiind complet irațională, nedreaptă, nefirească, opusă naturii umane. Putem utiliza aceste estimări subiective drept bază pentru o evaluare mai generală a poziției în seria evolutivă a societății feudale a secolului al XVIII-lea? În aparență, nu. Unii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formațiuni sociale de tip capitalist, nu putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face o predicție riguroasă a limitelor variației sistemului politic. Nu va fi posibilă o modificare structurală a repartiției puterii politice în cadrul comunității, în sensul fie al unei distribuții egale, complet democratice, fie al unei distribuții inegale, dar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o predicție riguroasă a limitelor variației sistemului politic. Nu va fi posibilă o modificare structurală a repartiției puterii politice în cadrul comunității, în sensul fie al unei distribuții egale, complet democratice, fie al unei distribuții inegale, dar în favoarea altor clase decât burghezia. O asemenea schimbare în sistemul politic ar iniția un proces de schimbare socială structurală. Teza cu privire la caracterul limitat al democrației burgheze, din acest punct de vedere, este o teză al cărei adevăr este derivat din însăși teoria formațiunii sociale capitaliste
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
De la economic se poate determina doar caracterul foarte abstract al sistemului politic sau juridic, sau moral, dar nu toate particularitățile acestora. De exemplu, conceptul de stat burghez include numai acele caracteristici ale unui sistem politic ce promovează puterea politică a burgheziei. El însă nuconține în sine explicarea celorlalte caracteristici care au multiple condiționări. În fine, o ultimă problemă pe care este necesar s-o examinăm. După cum am văzut, strategia idealistă de explicare a societății pune accent pe un aspect care părea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra subiectului. Adept declarat al analiștilor de grup Balint, Bion, Anzieu, Kaës, Enriquez, elevi ai lui Maisonneuve și BarusMichel, a ajuns el Însuși o autoritate, un nume de referință În domeniu. Adrian Neculau Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot Călătorie În marea burghezie, Iași, Institutul European, 2003 (188 p.) Uimitoare această carte de metodologie. Rafinată și oarecum exclusivistă, adresându-se mai cu seamă unui interlocutor subtil și cultivat decât tehnicianului care calcă În cizme de cauciuc pe un gazon tuns cu superioară știință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
uscată a textelor de metode și tehnici de cercetare cu care suntem obișnuiți; autorii evită cu maliție enumerările, clasificările, precizările de manual pentru Începători. Soții Pinçon au fost contaminați de mediile pe care le-au frecventat : clasele privilegiate, aristrocrația, marea burghezie și Înalții funcționari trecuți prin școli de elită, dar mai ales deprinși să controleze situațiile, interlocutorii și pe ei Înșiși. Formați În școala lui Pierre Bourdieu, au fost impregnați de tematica și modelul de abordare critic-cultivat al acestuia, de interesul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ar trăda astfel Încrederea celor ce i-au Încredințat secretele lor). O ambiguitate din care este dificil să te sustragi. Soluția este, desigur, găsirea unei căi de mijloc, Între integrare și distanțare. Dar acest compromis nu poate Înșela „luciditatea marii burghezii”, conștientă de jocul În care este implicată, consimțind cu cinism să fie „studiată”, dar oferind cu condescendență și paternalism imaginea publică asumată, primită de la strămoși, conservată În medii delimitate și izolate și transmisă ca un bun comun, ce nu poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1994; The Cantemir Model in Our Culture-Modelul Cantemir în cultura noastră, ed. bilingvă, tr. Bogdan Ștefănescu, București, 1995; Poeme, pref. Nae Antonescu, Piatra Neamț, 1995; Între suflet și spirit, I-II, îngr. Marin Diaconu, București, 1996; Manuscrisele de la Câmpulung. Reflecții despre burghezie și țărănime, București, 1997; Devenirea întru ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, introd. Sorin Lavric, București, 1998; Echilibrul spiritual, îngr. și pref. Marin Diaconu, București, 1998; 21 de conferințe radiofonice, București, 2000. Ediții: Mihai Eminescu, Lecturi kantiene. Traduceri din „Critica
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
filmului. Vedere din „Parfumerie” (2000) este construită ingenios pe contrastul dintre două „vederi” ale unei străzi bucureștene, Strada Parfumului, luate în două epoci diferite: anii ’30 și sfârșitul anilor ’80. Vederea din anii ’30 înfățișează tihna, buna rânduială, stabilitatea unei burghezii mijlocii, cu obiceiurile, sărbătorile, interioarele, relațiile și vecinătățile ei, respirând siguranță și durabilitate (materie excelentă pentru o istorie a mentalităților). Anii ’80 stau, dimpotrivă, sub semnul apăsării și nesiguranței, neajunsurilor de fiecare zi adăugându-li-se panica demolărilor, Strada Parfumului
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
Growth, Penguin Books, Londra. Zamfir, Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției: ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Zamfir, Elena; Bădescu, Ilie; Zamfir, Cătălin, 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zeletin, Ștefan, 1997, Burghezia română. Originea și rolul ei istoric. Neoliberalismul, Editura Nemira, București. J.F. Lyotard, La Condition postmoderne. Rapport sur le savoir, Les Editions de Minuit, Paris, 1979. D. Bell, The Coming of Post-Industrial Society: A Venture in Social Forecasting, Basic Books, New York
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mai consecvent al claselor sociale, K. Marx, a demonstrat cum individualizarea produsă în societatea capitalistă industrială, respectiv emanciparea individuală față de comunitățile și relațiile feudale de muncă, a făcut posibilă dezvoltarea relațiilor capitaliste de producție și accentuarea antagonismului dintre proletariat și burghezie. Individualizarea și, odată cu aceasta, accentuarea polarizării, adică a îmbogățirii progresive a burgheziei și a sărăcirii accentuate a proletarilor, ar genera raporturile antagonice de clasă și transformarea proletariatului dintr-o „clasă în sine” într-o „clasă pentru sine”. Referindu-se la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în societatea capitalistă industrială, respectiv emanciparea individuală față de comunitățile și relațiile feudale de muncă, a făcut posibilă dezvoltarea relațiilor capitaliste de producție și accentuarea antagonismului dintre proletariat și burghezie. Individualizarea și, odată cu aceasta, accentuarea polarizării, adică a îmbogățirii progresive a burgheziei și a sărăcirii accentuate a proletarilor, ar genera raporturile antagonice de clasă și transformarea proletariatului dintr-o „clasă în sine” într-o „clasă pentru sine”. Referindu-se la aceeași perioadă istorică a genezei și consolidării societății industriale capitaliste, Max Weber
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
când nu de demisia intelectuală de-a dreptul. Pentru M. europenizarea presupune opțiunea decisă și acțiunea energică în orizontul unui șir de alternative care au jalonat destinul economic, politic și cultural românesc. Foarte succint, între o țărănime cvasimitologizată și o burghezie națională activă și prosperă, între rural și citadin, între maniheismul politic de tip stânga/dreapta și liberalismul centrist devotat standardelor europene de democrație, între etatizare și privatizare, între propaganda culturală dirijată de la centru și inițiativa individuală, personalizată. Programul are, așadar
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
morală a atâtor instituții, se întoarce în final împotriva propriei autorități”; agenții acestui atac împotriva fundamentelor capitalismului sunt intelectualii, deoarece capitalismul, „inevitabil și în virtutea însăși a logicii civilizației sale, creează, educă și subvenționează un interes structural pentru agitația socială”, iar burghezia, apărându-se pe sine, îi apără și pe intelectuali (ca grup; individual, afirmația nu se susține); în sfârșit, numai „un guvern de natură și crez non-burgheze - în actualele împrejurări numai unul socialist sau fascist - e destul de tare pentru a-i
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Franceză a avut consecințe mult mai importante, pe termen mai lung, neepuizate până azi. Cele două revoluții îi inspiră lui Bloom o analiză contrastivă a Statelor Unite și Europei: pe când clasa mijlocie americană este considerată de toți un factor de progres, burghezia europeană este văzută invariabil negativ - Stânga și Dreapta îl urăsc deopotrivă pe burghez; reacționarii, dezmoșteniții Vechiului Regim, nu au avut pondere în America; religia a fost domesticită durabil în Lumea Nouă, fiind transformată într-un fel de religie civică. și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
1944; pe atunci, pînă prin 1947, din mulțimea termenilor obsesiv folosiți, se desprindeau net câțiva: fasciști, naziști, legionari, colaboraționiști, masse, democrație, libertate, epurare, exemplu luminos, aservire, progres, popor, tagmă, criză, avânt. Pe nesimțite, prin 1947-1948 alte cuvinte Își Încep cariera: burghezie reacționară, exploatatori, dușmani, fericire, bunăstare, putrefacție, exponent, decadent, ș.a. Din 1949 semantismul antagonic al termenilor, vizibil Încă din anii precedenți, atinge apogeul; vocabularul uzual al limbii române se Împarte În două lagăre; spre unul dintre ele vor fi mitraliate mult
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
veni acum un an sau doi, când clasa muncitoare lupta pentru cucerirea și consolidarea puterii de Stat, când asemenea propuneri nu ar fi putut fi realizabile pentru că ar fi Întâlnit platoșa dușmăniei și ignoranței burgheze din aparatul de Stat. Corifeii burgheziei, să ne amintim, nu pledau atunci pentru Încurajarea culturii ci pledau pentru inutilitatea oricărui efort În acest domeniu, dată fiind „criza culturii” pe care o descoperiseră! Propunerile C.C. al P.M.R. sunt menite să dea un nou avânt, mai mare și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care mai bine de jumătate de veac a scris, Într-o aleasă limbă literară și la un Înalt nivel artistic, poeme străbătute de o fierbinte dragoste pentru clasa muncitoare și popor și, În aceleași timp, de ură Îndreptată Împotriva stăpânirii burgheziei și moșierimii. Au Încercat burghezia și moșierimea prin criticii formaliști, estetizanți, să Împiedice răspândirea poeziilor lui A. Toma. Ele au circulat Însă În rândurile poporului În anii de urgie fascistă, ilegal și au slujit clasei muncitoare ca arme de luptă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de veac a scris, Într-o aleasă limbă literară și la un Înalt nivel artistic, poeme străbătute de o fierbinte dragoste pentru clasa muncitoare și popor și, În aceleași timp, de ură Îndreptată Împotriva stăpânirii burgheziei și moșierimii. Au Încercat burghezia și moșierimea prin criticii formaliști, estetizanți, să Împiedice răspândirea poeziilor lui A. Toma. Ele au circulat Însă În rândurile poporului În anii de urgie fascistă, ilegal și au slujit clasei muncitoare ca arme de luptă Împotriva asupritorilor. (Ă). În proză
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Român. Au apărut poeme Închinate Uniunii Sovietice, Armatei Sovietice și genialilor conducători ai oamenilor muncii din lumea Întreagă, Lenin și Stalin. Privind spre trecutul de lupte și jertfe al clasei muncitoare, spre suferințele Îndurate, spre eroii Partidului, asasinați În Închisorile burgheziei și moșierimii, poeta Veronica Porumbacu a scris poemul Mierla lui Ilie Pintilie. Dan Deșliu a izbutit, Îndeosebi În Cântece În cinstea lui 7 Noiembrie să ne dea un poem de largă respirație, străbătut de un elan revoluționar. (Ă). Marcel Breslașu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
individuale ale acestei realități. Poetul nu vorbește despre oamenii noi În general, ci Îl pune pe acest om și pe altul să vorbească pe limba lui În versuri, dezvăluindu-și ființa: Gheorghe Păun și Ioniță Domil, mineri, betegiți În vremea burgheziei, care astăzi sub călăuza „fratelui Partid” renasc la o altă viață, brigadierul de la Bumbești-Livezeni care-i scrie logodnicei despre bucuriile muncii voluntare, bătrâna căreia „trei feciori i-a trimis Hicler În pământ” și care tocmai de aceea spune: «am venit
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fiecare clasă socială În ascensiune a trecut, ca să spunem așa, prin inelul cătușelor pregătite de cei de la putere, proletariatul cea mai hotărâtă clasă revoluționară a simțit cel mai intens strânsoarea acestor cătușe. Conștientă de puterea mereu crescută a adversarului ei, burghezia a devenit feroce În măsurile de conservare a privilegiilor ei. (Ă). Proletariatul posedă o literatură a Închisorilor specifică soartei sale, Înflorită Între zidurile cenușii, ca o nouă și eficace armă de luptă. (Ă). La noi Alexandru Jar a creat o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vicios acest raport de forțe. (Ă). „Semănătorismul” care exploatează În literatură tema țăranului, la Începutul veacului XX, după o scurtă perioadă de apostolat cultural În masele țărănești nu lipsit de caracter progresist, devine expresia literară a concepției de viață a burgheziei rurale, mici și mijlocii, În completă dependență de „monstruoasa coaliție” dependentă deci de clasele exploatatoareă (Ă). Însemnătatea deosebită a romanului Desculț constă În faptul că sparge acest clișeu Învechit și deformat al concepției semănătoriste despre viața țăranului, restituind literaturii această
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înmulți și ele sunt de natură a produce Îngrijorare. Căci rădăcinile acestui exces criticist nu sunt doar nepriceperea, confuzia, pierderea sensului politic, a obiectivului tactic al acestei activități, - uneori exigențele dezlănțuite, arbitrare, ale criticului pornesc de pe pozițiile estetice „absolute” ale burgheziei, nemulțumirile și reproșurile se formulează din Înălțimile „perfecțiunilor” artistice apusene, Îndemnurile și soluțiile se Îndreaptă nemărturisit către „valorile exemplare” ale occidentului, către care unii din rafinații noștri mânuitori de pană mai cată cu clandestină pasiune, cu rău ascunsă admirație. Firește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este crearea de noi cadre de critici, la redacțiile ziarelor, la Uniunea Scriitorilor. De asemenea e necesar ca nu numai scriitorii să pătrundă În realitate, ci și criticii literari. Ei trebuie să lichideze rămășițele vechiului turn de fildeș În care burghezia a ținut deopotrivă pe criticii literari și pe scriitori, rupți de masse, educați În disprețul față de massă, În disprețul și neîncredere a forțelor creatoare a maselor, În atitudinea nedemnă de ploconire față de Apus, de servilism față de cultura decadentă burgheză”. Contemporanul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]